1,082 matches
-
vor face, în plus, un masaj binefăcător. Frecați fața cu mălai sau tărâțe de grâu de 2 ori pe săptămână, e o curățire perfectă și un excelent masaj. Cele mai bune măști cosmetice sunt fructele și legumele proaspete. (căpșuni, fragi, caise, piersici, citrice, castraveți, roșii etc.) Aplicați-le pe fața curățată, timp de cca 20 minute și apoi spălați bine. Luați obiceiul ca atunci când mâncați ceva proaspăt, cu multe vitamine, să vă invitați și tenul la festin. Nu vă va părea
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
pentru uns formele), pentru sirop: * 2 pahare apă, * 200g zahăr, * 1 esență rom, * 2 linguri apă de trandafir, (la Carrefour e cea mai bună și nu e scumpă), pentru ornare: * 500 grame frișcă adevărată, din smântână, * 1 borcan gem de caise. MOD DE PREPARARE: Cele 5 gălbenușuri se freacă cu un praf de sare, apoi se adaugă zahărul până își dublează volumul (mixerul să trăiască!). Se adaugă apoi la mână pesmetul în ploaie, lingura de făina și încet, încet albușurile spumă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
rețetă din localitatea Miclești, Vaslui) INGREDIENTE: * 300 grame făină, * 200 grame unt, Un plic zahăr vanilat, * Jumătate linguriță de bicarbonat stins cu lămâie, * Coaja rasă și zeama de la o lămâie, * Cinci ouă (separate), * O lingură smântână, * 150 grame nucă, *Gem caise MOD DE PREPARARE: Se amestecă făina cu untul până se obține o consistență fărâmiciosă, se adaugă zahărul vanilat, coaja și sucul de lămâie, precum și bicarbonatul stins cu lămâie. Se frământă, se adaugă cele cinci gălbenușuri, se amestecă, aluatul începe să
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
antioxidanți, multe fructe și legume au enzime care vă fac să vă simțiți fața tonificată și strălucitoare. Produsele conțin substanțe nutritive, anumite combinații de fructe și legume care se potrivesc cel mai bine anumitor tipuri de piele. Exemple: * pielea grasă - caisa, castravetele, eucaliptul, lămâia; * pielea uscată - avocado, banana, morcovul, strugurii, papaya, cartoful; * pielea normală - migdale, piersică. Peeling cu măr (pentru piele normală) INGREDIENTE: * două linguri de amidon de tărâțe / făină de porumb (mălai), * o lingură de ulei de migdale, * două linguri
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
nu mai așteaptă nimic, de la nimeni. Cine ar fi bănuit că după o iarnă blândă, blândă, dar seacă, vom avea pământul atât de neprietenos și rece încât nu-i bine încă de semănat porumbul. Tot așa, nu găsim rod la caise, zarzăre și prun pentru că mugurele de rod a înghețat. La via nobilă ochiul de rod e și el mort, iar florile de primăvară n-au avut și nu au nectarul necesar încât stupii sunt fără vreun fel de adunătură iar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
părți de rachiu pus la prefăcanie, se obține o parte de rachiu de bună calitate. Se obișnuia ca la prefăcanie să se pună în cazan, pe lângă rachiul pentru prefăcut, și un amestec de știuleți de porumb și sâmburi pisați de caise sau de cireșe pentru a-i da o anumită aromă. Depozitată în butoaie de dud sau de salcâm, țuica se îngălbenea în timp, căpătând o foarte bună calitate. Pentru a se constata dacă tescovina din cazan mai are alcool, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se realizau cu economii foarte stricte. Ambalajele erau de tip vechi (Omnia), consumul de zahăr, condimente, ulei era strict rațional, se foloseau înlocuitori de condimente autentice, piper , foi dafin, din plante românești. Unele materii prime (exemplu fructe de pădure, ciuperci, caise) se fabricau într-un tonaj foarte restâns, fiind destinate mai mult exportului. Din acest motiv nici nu aveau desfacere (ex. gogonele în oțet). Tonajul important se datora în primul rând prețului foarte redus al materiilor prime, energiei la costuri subvenționate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
agrișe, printre legume: castraveți, dovlecei, ceapă verde, usturoi verde, formele legumicole de cicoare, fasole de grădină, mazăre de grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel de rădăcină
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
amidon, dar mai ales cu conținutul în amiloză (amidon cu macromolecule liniare), precum și în substanțe pectice solubile (care apar către sfârșitul păstrării). Fermitatea țesuturilor constituie o garanție a menținerii calității la unele specii, pe parcursul manipulării, transportului sau comercializării. Tomatele, piersicile, caisele, pepenii galbeni și alte produse care evoluează după recoltare, nu sunt de calitate fără a prezenta și fermitatea cerută de beneficiari. Fermitatea fructelor este determinată de transformarea enzimatică a protopectinei insolubile din țesuturi, care are un grad de polimerizare ridicat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sortare-calibrare electronice. Costa, G. și colab., în anul 2004, au elaborat un model de calibrare NIR bazat pe determinări efectuate în prealabil, care au fost corelate cu valorile absorbanței la o anumită lungime de undă specifică, pentru două soiuri de caise Bergarouge și Goldrich. S-a constatat că substanța uscată solubilă (0Bx), fermitatea (kg/cm 2) și extractul sec (%) au putut fi prevăzute (evaluate indirect) cu o abatere standard acceptabilă în comparație cu valorile reale. Fabricanții (Greefa, MAF Roda, Aweta, Sinclair, Sacmi, Sorma
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
conținut mediu de numai 5 %, iar strugurii au conținutul mediu cel mai ridicat (16 %). Dintre produsele horticole mai cunoscute, 7 specii de legume (ceapa, păstârnacul, morcovii, pătrunjelul, pepenii galbeni și verzi, usturoiul) și 13 specii 48 de fructe (afine, agrișe, caise, castane, cireșe, gutui, mere, nuci, pere, piersici, prune, struguri, vișine) au un conținut maxim de glucide totale de peste 10%. Dinamica glucidelor totale. În timpul maturării, conținutul în glucide totale al fructelor crește. La cireșe are loc o creștere de la 2 % la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cireșe, prune, dar și la ceapă sau morcovi, scăderea conținutului glucidelor totale pe parcursul păstrării este de aproximativ un procent. La vișine, scăderile sunt nesemnificative. Pe parcursul păstrării, poate avea loc și o creștere a conținutului în glucide totale. La struguri sau caise, creșterea este relativă, urmare a pierderii apei din țesuturi. La pere, care conțin amidon, conținutul în glucide totale crește ca urmare a hidrolizei acestuia în glucide cu moleculă mai simplă, procentul sporirii monoși diglucidelor în timpul păstrării fiind de +0,9
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai mare de fructoză (41%), alături de 34% glucoză. În ultimele decenii, fructoza obținută din porumb prin procedee enzimatice este folosită pe scară largă în diverse sectoare ale industriei alimentare din țările dezvoltate. Zaharoza se acumulează în pepeni (10 %), piersici (5 %), caise (5 %), mere și pere (3,5 %), păstârnac, coacăze, prune (peste 2%). Zaharoza are puterea de îndulcire maximă la o concentrație a soluției de 20%, care crează saturarea senzației de dulce. Peste această concentrație, orice adaus nu are efect suplimentar. Hidroliza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în molecule și macromolecule tot mai complexe. 7.4.2. Conținutul în aminoacizi al produselor horticole În funcție de conținutul în aminoacizi liberi, produsele horticole se împart în patru categorii: foarte bogate (strugurii), bogate (tomate, coacăze, cireșe, prune, zmeură), cu conținut mediu (caise, fragi) și cu un conținut redus (mere, revent). Conținutul în aminoacizi liberi depinde de specie, soi, stadiul de creștere și dezvoltare, tehnologia de producție sau de valorificare. Atât aspectele cantitative, cât mai ales aspectele calitative (identificarea tuturor aminoacizilor liberi) la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la sfecla roșie, usturoi, ridichi, pepeni, cartofi, sparanghel) și maximum 0,50% (la mazăre). La fructe se evidențiază nuciferele, cu valori deosebit de mari: alunele cu 62 %, nucile cu 63 % și migdalele cu 54 %. Restul fructelor conțin între 0,1 % (agrișele, caisele, piersicile) și 1 % (murele), 2 % (castanele). La fructele nucifere se poate constata și variația conținutului în lipide în funcție de soi. În raport cu complexitatea lor lipidele vegetale se împart în mai multe grupe. A. L. Lehninger (1987), clasifică lipidele în lipide nesaponificabile (terpene
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a sărurilor acide precum și a altor compuși cu reacție acidă (fenoli, acid fosforic și chiar acid ascorbic într-o măsură mult mai mică). Se exprimă în grame sau miliechivalenți din acidul predominant în produsul respectiv (a. malic pentru mere, pere, caise, cireșe, gutui, piersici, prune, vișine, broccoli, morcovi, cartofi, revent; a. citric pentru căpșune, coacăze, afine, mere, zmeură, fasole, tomate; a. tartric pentru struguri etc). În cazul legumelor, exprimarea se poate face direct în mililitri soluție NaOH n/10 necesari pentru
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în floare). Lipsa de aciditate reprezintă chiar o trăsătură definitorie pentru noțiunea de "legumă", alături de modul de utilizare tradițional diferit față de fructe. Aciditatea liberă poate fi apeciată în funcție de valorile pH: a) între 2,0 și 3,5 (prune, coacăze, pătrunjel, caise, revent, mure, vișine, căpșune, piersici, soiuri de mere); b) între 3,6 și 5,0 (soiuri de mere, legume frunze, zmeură, afine, cireșe, pere, pătlăgele roșii, ardei roșii); c) peste 5,0 (majoritatea legumelor). Condițiile pedoclimatice și aciditatea. În anii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
20% (struguri). După 40 de zile, prunele își diminuează aciditatea cu 30%. Vișinele își pierd 26% din aciditate, în 10 zile de păstrare, iar cireșele numai 12% în 12 zile. Căpșunele, pierd 2% din aciditatea titrabilă în 6 zile, în timp ce caisele aproape 10%, în numai 5 zile de păstrare la 0 0 C. Valoarea raportului glucide totale/aciditate titrabilă constituie un indicator al calității produselor, având valori optime cunoscute pentru fiecare specie. Pe parcursul păstrării frigorifice, se constată o creștere semnificativă, urmare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lor moleculară și diverși acizi organici. A) Acidul malic este conținut în produsele horticole atât în stare liberă, cât și sub formă de săruri de Na, K, Ca, Mg etc. Predomină printre acizii organici din mere, pere, gutui, cireșe, vișine, caise, piersici, prune, mure, morcovi, fasole de grădină, pepeni, castraveți și revent. În mere, acidul malic prezintă un procent maxim în perioada premergătoare recoltării, când ponderea sa atinge 70% din totalul acizilor organici. Ulterior, procentul scade, dar rămâne preponderent. La revent
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
colab., 1992). La afine, agrișe, sau la mazărea verde cantitățile de acid malic și acid citric sunt sensibil egale ca pondere (Souci, S.V. și colab., 1981). Cantități mai mari de 1g acid malic/100g conțin vișinele (2 %), prunele (1,2 %), caisele (1,1 %). Dintre legume, morcovii și castraveții conțin o cantitate mai importantă, între 0,2 g și 0,3 g de acid malic/100 g. În timpul păstrării, acidul malic se oxidează cel mai ușor în comparație cu alți acizi mai importanți, fiind
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
40 mg/100 g). Conținut redus de vitamina C au strugurii, prunele, perele, nuciferele (4 mg/100 g). La mere conținutul mediu oscilează între valorile de 7-12 mg/100 g) produs proaspăt, la pere între 4-10 mg/100 g, la caise între 10-14 mg/100 g, iar la cireșe între 6-18 mg/100 g. La legume un conținut mai ridicat se constată la pătrunjel (frunze proaspete 200 mg/100 g), varza de frunze (196 mg/100 g), ardeiul verde (140 mg
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ceapa, varza (0,1 %). Temperatura de păstrare mai mică la ardeiul gogoșar determină micșorarea de la 1,5% pierderi zilnice de acid ascorbic (20-220C), la numai 1 % zilnic (10 0 C). Atmosfera controlată inhibă degradarea mai accelerată a vitaminei C la caise, piersici și struguri. La mere și pere nu s-a constatat însă o diferență, iar în cazul prunelor atmosfera normală a conservat mai bine conținutul de acid ascorbic. Cu cât durata de depozitare este mai îndelungată (mere, pere, ceapă, morcovi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
14 mg % (Fritz, D. și colab., 1979). Spanacul conține 14 mg carotenoizi/100 g, din care 3 mg caroten. La tomate acumularea este maximă la maturitatea fiziologică (9 mg carotenoizi/100 g, din care 0,6 mg caroten), iar la caisele proaspete, la maturitatea de consum 4 mg/100 g, din care 0,5 mg caroten. Raportul dintre carotenoizi diferă, în frunze predomină -carotenul față decaroten, iar în fructe raportul este invers. La aceeași specie un conținut bogat în carotenoizi se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lanțului lateral, se găsesc în cantități mult mai mici (sub 10 mg/100 g). Dintre produsele horticole locale, în afară de nucifere și mazărea verde care conțin cantități peste 100 mg fitosteroli/100 g, mai putem menționa sparanghelul (24 mg/100 g), caisele și conopida 18 mg fitosteroli/100 g. Un adult are nevoie de 20 mg vitamina D pe zi, care și-o procură din alimente, dar mai ales prin transformarea provitaminelor D de la nivelul pielii în forme active, sub acțiunea razelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pot inhiba sau stimula biosinteza etilenei). Aceste oxidaze catalizează hidroxilarea monofenolilor cu formare de ortodifenoli care sunt transformați în ortochinone. Masa moleculară a PFO este de 34000. Produse mai bogate în PFO sunt cartofii, ciupercile, spanacul, tomatele, merele, perele, piersicile, caisele, prunele, vișinele. Distribuția lor este neuniformă în epidermă și în vasele conducătoare. În prune, activitatea PFO crește din mijlocul fructului spre periferie. La mere, activitatea enzimei este dublă în coajă, comparativ cu centrul fructului. Îmbrunarea enzimatică a legumelor și fructelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]