1,623 matches
-
5, sectorul 2. 164. Stirner Ioan-Ovidiu, născut la 31 mai 1982 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 67655 Kaiserslautern, Logenstr. 20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, str. Calafat nr. 2, ap. 29, județul Sibiu. 165. Tudose-Feldick Bogdan-Florin, născut la 26 aprilie 1974 în localitatea Brăila, județul Brăila, România, fiul lui Tudose Mihalache și Georgeta, cu domiciliul actual în Germania, 26810 Westoverledingen, Godeke-Michelstr. 7, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
Configurația finala a profilelor transversale pentru fiecare sector de drum ce va fi reabilitat și modernizat va fi stabilită prin acord între banca și A.N.D. după finalizarea studiului detaliat al sectoarelor incluse în Proiect. Profilele transversale tip: ------------- *) Sectorul dintre Calafat și Maglavit. ------------- Tabelul cu detaliile sectoarelor de drum din anexa A a fost modificat prin stergerea rândurilor 4a și 4b de lit. a) a pct. 2 din AMENDAMENTUL nr. 4 din 7 decembrie 2011 aprobat de HOTĂRÂREA nr. 982 din
CONTRACT DE FINANŢARE din 8 martie 2002 (*actualizat*) între România şi Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Naţionala a Drumurilor (A.N.D.)**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146227_a_147556]
-
data de 23 iunie 2014, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate. 2. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Consiliile județene Prahova, Giurgiu, Vâlcea și consiliile locale Pitești, Iași, Brașov, Bacău, Oradea, Suceava, Timișoara, Arad, Onești, Brad, Calafat, Vaslui, Zalău și Comănești vor proceda, în condițiile legii, la înregistrarea ca societăți comerciale la registrul comerțului a centralelor termice și electrice de termoficare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanța de urgență." 3. La articolul 2
LEGE nr. 643 din 7 decembrie 2002 (*actualizată*) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146446_a_147775]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind declararea orașului Calafat municipiu și se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ----------------
DECRET nr. 538 din 21 octombrie 1997 pentru promulgarea Legii privind declararea oraşului Calafat municipiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119062_a_120391]
-
10 - Brașov - Tîrgu Mureș - Cluj Napoca - Borș 1.11 - București - Focșani - Român - Suceava - Siret 1.12 - Focșani - Albita 1.13 - Român - Iași - Sculeni 1.14 - Deva - Lugoj - Nădlac 1.15 - Cluj-Napoca - Dej - Bistrița - Suceava - Botoșani - Ștefănești. 2. Drumuri expres: 2.01 - Calafat - Craiova - Pitești - Brașov - Bacău 2.02 - Dej - Halmeu 2.03 - Timișoara - Arad - Oradea - racordare la drumul expres Zalău - Satu Mare 2.04 - Zalău - Satu Mare - Halmeu 2.05 - Bacău - Vaslui - Crasna 2.06 - Român - Piatra-Neamt - Tîrgu Mureș - racord autostradă Brașov - Borș 2
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114443_a_115772]
-
autostradă Brașov - Borș 2.07 - Deva - Petroșani - Tîrgu Jiu - Craiova. 2.08 - Craiova - Bechet 2.09 - Tîrgu Secuiesc - Focșani - Brăila - Tulcea 2.10 - Tulcea - Constantă - Vama Veche 2.11 - Brăila - Slobozia - Călărași 2.12 - Rîmnicu Sărat - Hîrșova - Constantă 2.13 - Calafat - Drobeta-Turnu Severin 2.14 - Drobeta-Turnu Severin - Tîrgu Jiu - Rîmnicu Vîlcea - Curtea de Argeș 2.15 - Deva - Oradea 2.16 - Brăila - Galați - racord la drumul expres Tîrgu Secuiesc - Tulcea 2.17 - Ploiești - Buzău 2.18 - Slobozia - Hîrșova - Tulcea 2.19 - Oradea - Valea lui
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114443_a_115772]
-
Tulcea 2.19 - Oradea - Valea lui Mihai - Cărei - Satu Mare 2.20 - Turnu Măgurele - Roșiori de Vede - Costești - Pitești 2.21 - Turnu Măgurele - Alexandria - București 2.22 - Drobeta-Turnu Severin - Moldova Nouă - Bazias - Socol. 3. Poduri noi: 3.01 - Pe Dunăre la Calafat, Giurgiu, Călărași, Brăila, Galați, Turnu Măgurele și Bechet 3.02 - Pe Rîul Prut la Ungheni, Radauti-Prut, Galați-Giurgiulesti, Falciu și Ștefănești Oportunitatea că aceste poduri să preia traficul rutier, feroviar sau combinat se stabilește prin documentații de urbanism și/sau de
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114443_a_115772]
-
Zlatna - Brad 1.26 - Bacău - Moinesti 1.27 - Onești - Bretcu 1.28 - Întorsura Buzăului - Nehoiasu 1.29 - Brăila - Macin - Tulcea 1.30 - Turda - Abrud - Zlatna 1.31 - Țăndărei - Giurgeni 1.32 - Vîlcele - Rîmnicu Vîlcea, în curs de execuție 1.33 - Calafat - Vinju Mare - Drobeta-Turnu Severin. 2. Linii cu viteză sporită pe trasee existente și noi: 2.01 - Timișoara - Drobeta-Turnu Severin - Craiova 2.02 - Stamora Moravița - Timișoara - Arad 2.03 - Curtici - Arad - Deva - Sibiu - Rîmnicu Vîlcea - Vîlcele - București 2.04 - Cluj-Napoca - Dej
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114443_a_115772]
-
Suceava 2.05 - Vîntu de Jos - Albă Iulia - Teius 2.06 - Vicsani - Suceava - Bacău - Ploiești 2.07 - Buzău - Faurei 2.08 - București - Faurei - Brăila - Galați 2.09 - București - Giurgiu 2.10 - Pașcani - Ungheni 2.11 - Giurgiu - Videle 2.12 - Craiova - Calafat 2.13 - București - Constantă 2.14 - Craiova - Bechet 2.15 - Arad - Oradea - Satu Mare - Halmeu 2.16 - Rosiori-Nord - Turnu Măgurele 2.17 - Pitești - Costești - Rosiori-Nord 2.18 - București-Nord - Aeroportul Băneasa - Aeroportul Otopeni. 3. Linii cu viteză mare pe trasee existente și
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114443_a_115772]
-
Dunăre și Stâncă-Costesti 1.09 - Pe Rîul Olt între Dunăre, Slatina și Rîmnicu Vîlcea 1.10 - Pe canalul magistral Siret - Bărăgan între Rîul Siret și Dridu 1.11 Pe canalul Dunăre - Borcea 1.12 - Corectare șenal navigabil Dunăre pe sectorul Calafat - Tulcea 1.13 - Amenajări maluri pe canalul Dunăre - Marea Neagră 1.14 - Pe canalul Bega, pe sectorul Timișoara - frontieră. 2. Lucrări în punctele de traversare cu bacul la: 2.01 - Bazias - Moldova Veche 2.02 - Giurgiu 2.03 - Călărași - Chiciu 2
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114443_a_115772]
-
02 - Giurgiu 2.03 - Călărași - Chiciu 2.04 - Bechet 2.05 - Drobeta-Turnu Severin 2.06 - Tulcea 2.07 - Cetate 2.08 - Rast 2.09 - Corabia 2.10 - Turnu Măgurele 2.11 - Zimnicea 2.12 - Oltenița. 3. RO - RO: 3.01 - Calafat 3.02 - Tulcea 3.03 - Isaccea. 4. Amenajări în porturile existente: 4.01 - Constanta-Sud 4.02 - Brăila 4.03 - Drobeta-Turnu Severin 4.04 - Călărași 4.05 - Pirjoaia 4.06 - Constantă 4.07 - Midia 43.08 - Giurgiu 4.09 - Oltenița 4
LEGE Nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Cai de comunicaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114443_a_115772]
-
Articolul UNIC Se acordă drapelul de luptă Batalionului 80 Grăniceri "General Alecsandru Cernat" Calafat. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU --------------
DECRET Nr. 441 din 7 septembrie 1996 privind acordarea drapelului de lupta Batalionului 80 Graniceri "General Alecsandru Cernat" Calafat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115382_a_116711]
-
1. 68. Răducu Petre, născut la 12 februarie 1960 în Pitești, județul Argeș, România, fiul lui Răducu Petre și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Bondorf, Hinderburgstr. 73/1. 69. Cionac Diana Eugenia, născută la 22 decembrie 1957 în localitatea Calafat, județul Dolj, România, fiica lui Diaconescu Gheorghe și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Grosse Stadtgutg. 12, Tur 11. 70. Cionac Ion Raul, născut la 10 mai 1956 în localitatea Cetate, județul Dolj, România, fiul lui Ion și Elisabeta
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
peste 30 km). Există, în afara albiei Dunării, numeroase brațe secundare, bălți, grinduri cu zăvoaie (păduri de salcie, plopi etc.), suprafețe drenate și folosite în agricultură, diguri. Pe terasele inferioare sunt așezate sate, orașe cu multe întreprinderi și cu instalații portuare (Calafat, Turnu Măgu rele, Giurgiu, Brăila, Galați), terenuri cultivate. DE REȚINUT Câmpia Română: este cea mai mare unitate de câmpie a țării; are o înclinare nord-sud și vestnord-est; lungimea vest-est este de 320 km și lățimea maximă de 180 km în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
au înflorit; • au apărut noi orașe datorită: - mineritului: Anina — exploatarea cărbunelui, Băicoi — exploatarea petrolului; - industriei: Reșița, Hunedoara — siderurgie; Câmpina — prelucrarea petrolului; Buhuși — industria textilă etc; - transporturilor: Mărășești, Pașcani — noduri feroviare; - agriculturii și activităților portuare legate de exportul produselor agricole: Călărași, Calafat, Corabia; - în principal agriculturii (Slobozia, Alexandria etc.); - turismului (Predeal, Vatra Dornei, Techirghiol, Eforie etc.). AMINTIȚI-Vă două exemple de orașe antice și, respectiv, două orașe feudale de pe teritoriul țării noastre; caracteristicile unui oraș din epoca feudală. NOȚIUNI NOI generație de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mari sere se află în apropierea orașelor București, Ploiești, Craiova, Oradea, Arad, Brașov (Codlea) etc. Prelucrarea industrială, pentru conserve, se face în fabrici localizate în principalele zone de cultură, îndeosebi în Câmpia Română, Vădeni — lângă Brăila, Valea Roșie — lângă Oltenița, Calafat, Buftea etc. VITICULTURA Cultura viței de vie se practică încă din Antichitate pe teritoriul țării noastre. În Evul Mediu erau renumite podgoriile din cele trei provincii românești: Cotnari, Huși (Moldova), Târnave, Viișoara (Transilvania), Târgoviște (țara Românească). Față de alte culturi, vița de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și a sosirii acestuia în România, Poarta redacta un protest la care aderau și reprezentanții Puterilor Garante 421. Venirea lui Carol în țară nu a însemnat în mod automat o liniștire a spiritelor. Astfel, chiar pe 10 mai izbucnea la Calafat o răscoală a grănicerilor, la a căror "calmare" contribuise și un regiment din Craiova condus de Gh. Magheru. Aserțiunea potrivit căreia mișcarea era una îndreptată împotriva lui Carol este exagerată, dacă avem în vedere că și înainte de 1866 existaseră răscoale
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de soare pe Dunăre, "drumul fără pulbere", și în umbra munților împăduriți, a mănăstirilor fortificate, a trecătorilor sălbatice și a stâncilor înzăpezite. Bunătatea sa înnăscută s-a răspândit în afectuoase efuziuni care au îndreptat-o spre răniții de la Plevna și Calafat în timpul războiului din 1877, apoi spre cei sărmani, fericirii cărora s-a consacrat prin asociații de binefacere de toate felurile, unde ajutorarea este practicată cu o ingenioasă perspicacitate și o inepuizabilă caritate. Poetesa a citit, a devorat și și-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și nu-mi va fi adus decât bucurie". Astfel, uriașa ei bunătate a făcut-o pe Carmen Sylva să exprime, pe tron, doctrinele am putea spune revoluționare ale pacifismului, prin ura față de război, căruia i-a văzut și detestat ororile (Calafat, Stai! Cine-i acolo?, Pablo Domenech etc.), socialismului, prin caritate, și, prin viața sa saxo-latină, pe cea a internaționalismului. * * * La ea, un sentiment a dominat tot restul dragostea maternă, iar când fiica sa a murit, ea a adoptat poporul și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Ajzen) Teoria pseudo-maturității sau a dezvoltării precoce Newcomb reunește teoria pseudo-maturități și a dezvoltării precoce Teoria comportamentelor de risc ale adolescenților (Jessor și Jessor, 1993) Teoriile psihologice (Kaplan) Modelul psihopatologic al dezvoltării (Gantz) Modelul stilurilor de viață - (Olaio, A. apud Calafat și colab.) Modelul afectivității (Pandina) Teoria socializării primare (Oetting și colab.) Modelul ecologic (Bronfenbrenner) Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Teoriile bazate pe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
99-155). În seriile de studii longitudinale Jessor și Jessor (1977) demonstrează că abuzul de substanțe, delincvența juvenilă, comportamentele agresive și toate tipurile de comportamente de risc sunt foarte strâns intercorelate. Modelul stilurilor de viață (Olaio, A., 2001, pp. 24-36 apud. Calafat și colab. 1992) este unul dintre cele mai utilizate în cadrul campaniilor de prevenire și asistență,din Europa Teoria aduce în atenție că "factorii și cauzele care determină, sau facilitează, ca indivizii să fie interesați de droguri au legătură cu întreaga
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
părea paradoxal, că drogul nu este un factor de risc pentru dependența de droguri ci reprezintă unul dintre multiplii factori care se asociază cu consumul de droguri, el reprezentând doar un element din totalitatea celor care trebuie luate în considerare (Calafat și colab., 1992). Pentru Calafat și colaboratorii săi, factorii asociați consumului de droguri (factori de risc și factori de protecție) cuprind: structurarea socială, comportamentele de consum din societate, familia, școala, folosirea timpului liber, relația cu părinții, relația cu colegii, informația
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
este un factor de risc pentru dependența de droguri ci reprezintă unul dintre multiplii factori care se asociază cu consumul de droguri, el reprezentând doar un element din totalitatea celor care trebuie luate în considerare (Calafat și colab., 1992). Pentru Calafat și colaboratorii săi, factorii asociați consumului de droguri (factori de risc și factori de protecție) cuprind: structurarea socială, comportamentele de consum din societate, familia, școala, folosirea timpului liber, relația cu părinții, relația cu colegii, informația, personalitatea, atitudinile, experiențele cu alte
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și asistența în consumul de substanțe este orientată astfel încât influența factorilor de risc și de protecție să permită ca individul să fie liber față de consum. Modelul este centrat pe prevenție atât în ceea ce privește drogurile ilegale cât și cele legale. Conform lui Calafat, Amengual, Guimeráns și colab. (1995), cauzele sau factorii care facilitează interesul față de droguri sunt în legătură cu dinamica personală și socială și în primul rând cu contactul cu drogurile. Autorii afirmă că ideea principală a acestui model este definirea adicției, care este
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1967-1977. Byrnes, J., Miller, D., Schafer, W. (1999), "Gender differences in risk taking: A meta-analysis", în Psychological Bulletin, 125(3), pp. 367-383. Caetano, R. (1987), "Acculturation and Drinking Patterns among U.S. Hispanics", în British Journal of Addiction, 82, pp. 789-799. Calafat, A., Amangual, M., Palmer, A. (1997), "Drug use and its relationship to other behaviour disorders and maladjustment signs among adolescents", în Substance Use and Misuse, 32, pp. 1-24. Carroll, K.M., Kosten T.R., Rounsaville B.J. (2004), "Choosing a behavioral therapy platform
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]