2,041 matches
-
2.1.1.1) de posibilitatea asocierii cu bacterii heterotrofe sulforeducătoare, cu efectul „catalitic“ al acestei asociații asupra ionizării metalului, este desigur o „aplicație“ a acestui mecanism. O altă conotație a mecanismului poate fi procesul, aparent chimic, de dizolvare a calcarului în fenomenele carstice. Dizolvarea, prin trecerea în Ca(HCO3)2, decurge la un pH acid, efectul heterotrofelor, iar depunerea CaCO3 la un pH bazic, efectul autotrofelor; evident, nu tot calcarul este reprecipitat, o parte pierzându-se spălat de ape, astfel încât
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a mecanismului poate fi procesul, aparent chimic, de dizolvare a calcarului în fenomenele carstice. Dizolvarea, prin trecerea în Ca(HCO3)2, decurge la un pH acid, efectul heterotrofelor, iar depunerea CaCO3 la un pH bazic, efectul autotrofelor; evident, nu tot calcarul este reprecipitat, o parte pierzându-se spălat de ape, astfel încât, în globalitatea sa, roca este distrusă. Fenomenul poate fi întâlnit și în cazul construcțiilor submerse din piatră, desigur calcaroasă. Oscilațiile de rH induse de biocenoză în mediu cunosc și o
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Transilvania (biserica ortodoxă din Mediaș, arh. Gh. Liteanu, 1928), care are deja o tradiție semnificativă în acest sens, ci și în vechiul regat: este cazul, bunăoară, al Bisericii împărați Constantin și Elena din Constanța (arh. D. Ionescu Berechet, 1935), unde calcarul, textura zidirii și turnul unic de clopotniță amintesc mai degrabă despre geamiile orașului. In fine, mai există un motiv, pe care îl vom găsi rostit explicit abia în anii de regim autoritar (1938-1944), mai cu seamă când integritatea teritorială a
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
La Tene). Probabil că în județul Iași existau cel puțin două mari aliniamente strategic-defensive, constituite din înalte valuri de pământ ars, ș anțuri de apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus", turnuri de observare din bârne, tuneluri etc. Astfel deosebim: un aliniament numit
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
la țesuturile înconjurătoare. Pe secțiune se constată prezența de cheaguri intrasaculare care se dispun concentrice, de vârstă diferită, în care cheagurile recente se află către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
structurală a Platformei Moldovenești, valea Bahluilui în amonte de Cotnari, îmbină caracteristicile morfostructurale proprii întregului bazin. În același timp se individualizează prin litologie și structura monoclinală a nisipurilor pliocene din est Și sud-est iar în nord Și vest, de placa calcarelor sarmatice și de gresiile oolitice din platourile structurale. O detașare similară se observă sub aspect pedo-fitoclimatic. La vest Și nord-vest de Hârlău , în cuprinsul Podișului Sucevei, predomină pădurea dezvoltată pe soluri silvestre cenușii. La sud Și est de Hârlău influențele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m, constituite în principal din gresii cu conglomerate în bază, cu intercalații de șisturi argiloase și sunt atribuite cambrianului și ordovicianului. Peste acestea, seria este continuată de un pachet de formațiuni siluriene cu o grosime de 128 m, reprezentat prin calcare cu intercalații subțiri de marne, gresii calcaroase, argile, așa cum rezultă din forajul executat la Deleni-Hârlău (N. Macarovici, 1949). Coloana stratigrafică este continuată de depozite cenomaniene cu o grosime de 27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar pe dealurile estice din Culmea Holmului, predomină argilele și marneleNumeroase profile naturale deschise în Dealul Holm, Dealul Tudora, Dealul Sângeap, Dealul Basaraba etc., oferă posibilitatea colectării de fosile din genurile Mactra, Cardium, Tapes -Pirenella. Basarabianul este reprezentat prin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai importante aflorimente se găsesc la Cotnari, Sticlăria, în Dealul Sângeap, la izvoarele pârâului Buhalnița și conțin nisipuri cuarțolitice. Microruditele de Dealul Mare se află situate la partea superioară a depozitelor basarabiene, cu grosimi de 3-4 m, cu intercalații de calcare oolitice însumând 12 m și formând platourile structurale din zona cercetată . Depozitele cuaternare acoperă suprafețe însemnate și apar sub formă de terase ale Bahluiului sau ca formațiuni aluvionare holocene (constituite din nisipuri, prundișuri, argile și luturi). Ele sunt completate de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la nord-est și Câmpiei Moldovei în est. El prezintă un caracter complex datorită structurii și litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de altă parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
platou structural din regiunea aflată în studiu și apare ca o adevărată câmpie tabulară suspendată la peste 400 m altitudine. Pe alocuri apar mici forme monticulare, mai ales în partea nordică (Dealul . Cetățuia, 520 m). Depozitele dure de gresie și calcare oolitice cu o grosime de circa 12 m situate la partea superioară a acestui platou, aparțin microruditelor de Dealul Mare, de vârstă basarabiană. Aceste strate prezintă o aplecare spre sud-est de aproximativ 40 m, pe o distanță de 4 km
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sud de pârâul Buhalnița se dezvoltă platoul structural “La Stâncă”, care domină satele Sbereni, Făgătu și Vârâți (azi Poiana Mărului). Are o lungime de circa 3 km și o lățime de 500-700 m, situat la 350 m altitudine. Placa de calcare oolitice și gresii calcaroase este înclinată spre sud-est, aplecarea fiind de 50 m pe 3 km lungime. Pe toată marginea ei nordică și estică, ce trece prin pădurea Corhana-Poiana Mărului, se poate observa stratul gros de gresie dură, gălbuie, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
exploatate de locuitorii satelor din zonă. Culmea Holmului se aseamănă, în bună parte, cu Dealul Mare-Hârlău, păstrând în general aceleași caracteristici structurale. Prezintă o altitudine de 513 m în Dealul Masa Tâlharului Și reprezintă o masă compactă de gresii și calcare oolitice, lungă de 6 m și având o înălțime și o lățime de circa 3 m, cu o suprafață relativ netedă și bine împădurită (în Pădurea Runc). Spre sud-est, în punctul “La Vamă” (531 m), platoul structural are o lungime
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m), cu un “holm” la 481 m. Aici pădurile lipsesc, în schimb apar întinse pășuni, folosite de oierii din zona Deleni. Pe marginea de vest a acestui platou, văile torențiale au creat numerosae deschideri naturale, de unde localnicii exploatează gresiile și calcarele oolitice (la Deleni, exista în sec. al XIX-lea un centru de prelucrare a pietrei pentru morile de măcinat). 3.1.2. Văile structurale De la începutul schițării lor, până în etapa actuală, văile din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versanți, coaste morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea superioară , în cazul când sunt protejate de plăci dure de gresii și calcare oolitice (Coasta Cătălina, Basaraba, Sângeap), formează cornișe cu înălțimi de peste 10 m. “Coasta de tranziție” CotnariHârlău a apărut ca urmare a puternicelor procese geomorfologice care au scos în evidență particularitățile structurale și litologice ale zonei de contact. Originea ei este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
rolul principal (C. Brânduș, 1981). Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorește atât condițiilor naturale favorabile, cât și utilizării neraționale a terenurilor. Alcătuirea petrografică dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc pe versanții estici ai Dealului Mare-Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai puternice și mai complexe procese de versant. Un alt element fără de care nu pot avea loc procesele de versant îl constituie apa, provenită din precipitații sau din apele subterane. Astfel, stratele acvifere apar la baza plăcilor de gresii și calcare din preajma abruptului principal prezintă debite constante de circa 1,5 l/s/100m2 front de captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași debite le au și stratele acvifere de la baza
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întâlnim pe versanții Dealului Țiglaele lui Baltă, Dealul Furcilor Cotnari, Dealul lui Vodă, pe versanții văii Broscăria-Ceplenița etc. Alunecările în trepte - se produc în condițiile unor versanți cu denivelări accentuate, formați din alternanțe de argile, nisipuri, uneori cu gresii și calcare, cu bogate strate acvifere subterane.De obicei, ele prezintă o cornișă liniară, de la baza căreia începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci. desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în blocuri baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se aș acoperitoare compusă dintrcalcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se aș acoperitoare compusă dintrcalcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud vest, dincolo de marginea platoului Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
compusă dintrcalcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud vest, dincolo de marginea platoului Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]