580 matches
-
cele mai apropiate aveau permisiunea să îl însoțească și sa admire împreună cu el pomii minunați. A vorbi despre grădinile, serele și operele de artă de la Versailles este un demers aproape imposibil de finalizat. Acest magnific edificiu arhitectonic este asemeni unui caleidoscop care ne oferă de fiecare dată o nouă față. De multe ori s-a spus că Ludovic a neglijat Parisul. Afirmație deloc adevărată: să nu uităm de frumoasele colonade de la Luvru, proiectate de către Le Vau, și de capela de la Domul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
complexă a celui care a fost Regele Soare. Prin caracterul său, a reușit să creeze un tipar, cel al monarhului absolut. Autoritar și galant, invidios și generos, copilăros și maturizat prea devreme, Ludovic al XIV-lea este alcătuit, asemeni unui caleidoscop, din umbre și lumini. Urât și temut de dușmani, apreciat de admiratori, regele Franței a reușit să lase tuturor o puternică impresie. VViața secretă a reginelor și curtezanelor în secolul al XVII-lea francez în ciuda diversității culturale, a gradului de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nouă avea la îndemână pagina „Mozaic” - cu de toate (un fiu al Bârladului - Nicolae Tonitza în muzeul ieșean, de Geta Cohn; Secvenț e din geografia turismului românesc; vocabular; știați că...?; pseudorețete 222 culinare; pentru noi - femeile; poezie, jocuri de cuvinte, caleidoscop, caricatură și umor, apoi ,duminica, pagina culturală ori Moment cultural cu: opinii - peisajul lecturilor necesare; George Călinescu - amintiri literare; file de lector - „Intrusul” de Marin Preda; poezii de Haralambie Țugui și Ion Chiriac; Din drum - schiță de Ion Friduș; poșta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în Franța, Canada, Finlanda etc.:“Biserica Sfântul Gheorghe” din Huși, de Costin Clit, “Mânăstire Moreni” de Gheorghe Ghenghe și Marin Rotaru, “George Tutoveanu” de Serghei Coloșenco, “Nu-i mai ajunge sufletului...” de C.D. Zeletin, “Valori spirituale tutovene” de Traian Nicola, “Caleidoscop memorialistic epistolar” de Constantin Parfene, „Trestiana” monografie arheologică de Eugenia Popușoi, „Documente bârlădene ferecate în metal” de Nicolae Mitulescu, „Călător... prin vâltoarea vremii” de Alexandru Mânăstireanu, o carte autobiografică a autorului ,Iubire”, versuri și proză de Al. Vlahuță, „Personalități medicale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în ianuarie decembrie 2006 prin grija directorului școlii - Georgeta Giosu, din sumar făcând parte un material deosebit de bogat: cronici, opinii, atitudini, eseuri, interviuri, itinerare cu impresii de călătorie, epistole, cronici literare, personalități, cărți în lectura elevilor, încercări literare, cercetare, concursuri, caleidoscop, traduceri, restituțio file din arhiva "Zorile”, poesis. Ca și în celelalte perioade parcurse Zorile din ianuarie - decembrie 2006 dă loc la semnături atât profesorilor Costin Clit, Lina Codreanu, Dumitru Apostolache, Hera Steimberg, Ion Babâi, Mircea Popencu, Theodor Codreanu, Constantin Neculau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1994, 12; Corneliu Crăciun, Prestanța rememorării, F, 1995, 3; Iacob Mârza, Încercări de a sparge zidul tăcerii, ST, 1995, 7-8; G. Mihăilă, Literatura română în limba latină, CC, 1996, 1-2; Teodor Vârgolici, „Interpretări și restituiri”, ALA, 1996, 325; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 244-249; Alex. Ștefănescu, Lumea dinaintea războiului, RL, 1997, 14; Alexandru Niculescu, „Scriitori străromâni” în limba latină?, RL, 1997, 23; Nicolae Mihăescu, Un memorialist lucid: Gabriel Țepelea, ALA, 1997, 390; Nicoleta Sălcudeanu, Secvențe de viață, VTRA, 1997, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
critic împătimit de Eminescu, volumul Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieți spusă de contemporani reprezintă un excepțional instrument de informare și analiză comparată a detaliilor biografice legate de viața și trăsăturile mai puțin știute ale omului Mihai Eminescu. E un caleidoscop viu și spectaculos, care ar trebui mai curând discutat în școală, în locul elanurilor encomiastice sau a clișeelor iraționale care înconjoară imaginea poetului în discursul paideic românesc. Volumul, care antologhează o colecție aproape exhaustivă a mărturiilor despre Eminescu, cuprinde, pe lângă clasicele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
numărul 21-22/1933, Teodor Murășanu, Grigore Popa, Pavel Dan și Mihai Beniuc. Într-o Prezentare, Emil Giurgiuca scrie: „Acest abecedar va fi unul de inițieri în regiuni de cunoaștere noi, aducând cititorilor «o icoană, un vers, o idee».” Rubrici: „Carnet”, „Caleidoscop”, „Reviste”, „Cărți”. Revista, de format liliputan, are o orientare moderat tradiționalistă. Semnează versuri Aron Cotruș, Radu Gyr, Lucian Blaga (Septembrie), Eugen Jebeleanu, Olga Caba (debut), Mihai Beniuc, cărora li se alătură Simion Stolnicu, Emil Isac, Ștefan Baciu, Nicu Caranica ș. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
creatorul de modă și-o făcea despre femeia ce urma a fi îmbrăcată sau parfumată. Putea fi femeia energică, activă sau femeia sportivă, puțin avangardistă, putea fi, de asemenea, femeia elegantă, șic sau o tânără romantică, provocatoare sau ingenuă. Acest caleidoscop de tipuri feminine a creat un caleidoscop pe măsură de senzații olfactive. Creațiile de parfum ale mijlocului secolului XX sunt caracterizate prin notele de verde. Ca prototip - Vent Vert - de Balmain a introdus această nouă tendință, care și-a găsit
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
femeia ce urma a fi îmbrăcată sau parfumată. Putea fi femeia energică, activă sau femeia sportivă, puțin avangardistă, putea fi, de asemenea, femeia elegantă, șic sau o tânără romantică, provocatoare sau ingenuă. Acest caleidoscop de tipuri feminine a creat un caleidoscop pe măsură de senzații olfactive. Creațiile de parfum ale mijlocului secolului XX sunt caracterizate prin notele de verde. Ca prototip - Vent Vert - de Balmain a introdus această nouă tendință, care și-a găsit continuarea în ambele direcții ale parfumului, respectiv
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Colorian, Eugen Relgis, Eugen Jebeleanu, Mia Frollo. Este prezent și G. Bacovia cu Elegie de iarnă. Cum accentul cade pe relațiile cu literatura franceză, sunt obținute colaborări de la Émile Vitta, Alfred Mortier, Louis Lefèvre, Philias Lebesque. Mia Frollo semnează un Caleidoscop de literatură franceză, iar I.M. Rașcu susține un adevărat serial, Ecouri franceze în opera lui Eminescu. E. Sperantia scrie despre Metafizica interesului estetic, Al. Colorian dă un Discurs pentru Narcis, iar I.M. Rașcu publică un fragment din romanul Așchii. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
dincolo de știrile și analizele din mass-media, dincolo de studiile sociologice, economice, demografice sau de altă factură ce le sunt dedicate, se reflectă în cele din urmă în calitatea vieții locuitorilor lor. Lucrarea de față își propune să surprindă, ca într-un caleidoscop, toate aceste ipostaze și să le integreze într-un demers de factură interdisciplinară, de analiză a satului românesc actual din perspectiva a trei concepte-cheie comunitate, identitate și proprietate. Toate ipostazele enumerate mai sus fac obiectul de interes al studiului de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Țincu, „Iosif Vulcan”, RITL, 1975, 2; Rodica Florea, „Eminescu la «Familia»”, RITL, 1975, 3; Fanache, Întâlniri, 191; Mihai Moraru, „Occisio Gregorii in Moldavia Vodae tragedice expressa”, MS, 1984, 4; Teodor Vârgolici, Călătoriile lui Iosif Vulcan, ALA, 1995, 4; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, București, 1996, 131, 144. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286875_a_288204]
-
a) stării interioare, din momentul mustrării; b) alegerii formei optime. a) Starea interioară propice cuprinde: Liniștea iubitoare Liniștea exterioară, fizică, ușor de dobândit, presupune reducerea vorbirii ca durată și intensitate. Liniștea interioară înseamnă că vom porunci uraganului din inimă și caleidoscopului din creier, să tacă. Tensiunea interioară sau exterioară este nepotrivită dojenirii. Mustrarea își atinge scopul, când participanții la dialog, sunt absolut liniștiți. Pozitivarea se face, prin îngrijirea vieții spirituale. Ascultarea optimă presupune perceperea ființei interioare a vorbitorului, urmărirea înlănțuirii gândurilor
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Caragiale, București, 1924; Perpessicius, Opere, VIII, 48-50, 52-64, 108-115, 372-377, IX, 70-71, 385-391, 472-473; Ralea, Scrieri, II, 492-495, 580-581, 609-612, 618-619; Anna Colombo, Vita e opere di Ion Luca Caragiale, Roma, 1934; Constantinescu, Scrieri, II, 16-168, VI, 69-79; Pompiliu Constantinescu, Caleidoscop, îngr. Constanța Constantinescu, București, 1974, 232-241; N. Davidescu, Caragiale, cel din urmă ocupant fanariot sau Inaderența lui la spiritul românesc, CLI, II, 1935, 39, III, 1935, 2; B. Jordan, Lucian Predescu, Caragiale, București, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 431-447, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
o jumătate de veac (1900-1950) și Oameni văzuți de aproape (1900-1950). O tentativă a fiului său de a le tipări, prin 1975, a rămas fără rezultat, astfel că lucrarea a apărut abia după un sfert de secol, cu titlul Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), din care lipsesc capitole importante (T. Arghezi, de exemplu). Trecerea amintirilor din ipostaza orală în cea de text nu a dus la pierderea acelor calități pe care le apreciaseră ascultătorii lor: C. Rădulescu-Motru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
celui qui écrit des mémoires, aime la vérité jusqu’à lui sacrifier toute chose.” „J’ai chérie la vérité jusqu’à contre moi-même.” SCRIERI: Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă, București, 1918; Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte, București, 1919; Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 278-286; Florin Faifer, Necruțătorul, CL, 1999, 12; Iordan Datcu, Memoriile lui Constantin Beldie, ALA, 2000, 537; Gh. Grigurcu, Memoriile unui hedonist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
creștin înmuiat în gnosticism al lui Victor Hugo, pînă la Camus, Hemingway, Faulkner sau Duras, totul sublimat de privirea lucidă și tăioasă, deja multiculturală, pe care scriitorul o îndreaptă către realitățile țării sale, către legendele acesteia, sau viața femeilor ei. Caleidoscopul identitar al lui Rahimi provine din rizomi di verși, nu doar literari sau lingvistici, căci imaginația sa se hrănește în egală măsură și din a 7a artă, dimensiune care îi îmbogățește vizi unea și în același timp adaugă interogații asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de felul lui Savioli, Giovan Gherardo de' Rossi și Iacopo Vittorelli. Din Metastasio traducea La partenza. Pe de altă parte vedem că răsfoia pe Escouchard-Lebrun, pe Gentil-Bernard. Titlurile abstracte ale poeziilor sale (Adevărul, Călătoria, Neîncrederea, Pacea, Simpatia, Despărțirea, Imaginația, Judecata, Caleidoscopul, Ochianul, Ceasornicul îndreptat, La pahar) aparțin poeziei didactice în general. Încercări de a dezvolta proverbe fie și în poeme simple nu se pot despărți de exemplul dat de Moissy și Carmontelle. Năvala divinităților în Baccu, adevărat cântec de cramă, este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cine știe cărui fragment de univers. Părea cum că natura arareori sătulă De vechile tipare căta izvoade noi; - Cum de-a putut fragila și fina libelulăVîslind atâtea veacuri, s-ajungă pîn' la noi. Versurile umoristice (în colaborare cu St. O. Iosif) din Caleidoscopul lui A. Mirea, urmând tradiția Teleor, au deschis o adevărată școală de fantazare ironică în libertate, fără scop polemic. Aceste improvizații nu mai distrează astăzi, afară de puținele cu nucleul liric, ca Diligența, poem simbolist al vehiculului și al perimării, sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
transforma, în unele cazuri, autorul postmodern într-un bricoleur. Din moment ce trecutul poate fi ipostaziat sub forma unui text, se poate înțelege un eveniment sau istoria însăși prin intermediul colajului, alcătuit din fragmente de texte sau fapte potrivite în mod corespunzător. Procedeul caleidoscopului sau cel al palimpsestului se regăsesc în straturile scriiturii actuale pentru a stimula receptorul la o recontextualizare perpetuă. Alături de acestea, hipertextul (o scriere în spații cu multiple posibilități) se poate înscrie ca o altă valență a scriiturii postmoderne. Aceste proceduri
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în termeni de emițători sau poli a devenit imposibilă. Hiperrealitatea conduce la indiferențiere, la colapsul tuturor dihotomiilor și contradicțiilor, astfel încât lumea în care trăim ne este prezentată ca aflându-se în plin proces de implozie, de ștergere a diferențelor clasice. Caleidoscopul social prezentat de către Baudrillard este, probabil, temeiul caleidoscopului literar și al vitezei resimțite în textele sale. O consecință a acceptării ideii de hiperrrealitate este și aceea a unei răspândiri atât de uniforme a puterii, încât aceasta, susține Jean Baudrillard, a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
imposibilă. Hiperrealitatea conduce la indiferențiere, la colapsul tuturor dihotomiilor și contradicțiilor, astfel încât lumea în care trăim ne este prezentată ca aflându-se în plin proces de implozie, de ștergere a diferențelor clasice. Caleidoscopul social prezentat de către Baudrillard este, probabil, temeiul caleidoscopului literar și al vitezei resimțite în textele sale. O consecință a acceptării ideii de hiperrrealitate este și aceea a unei răspândiri atât de uniforme a puterii, încât aceasta, susține Jean Baudrillard, a fost neutralizată în totalitate. Comentând afirmația, Connor consideră
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
numai pe jumătate sinceră. „A mări frumos”. Figura desăvîrșirii. Teama de anarhia limbajului Cultul „stilului deslușit”. Înălțarea obiectului liric. Migăloasa scenografie a grandorii. Scenariul unui poem: Umbra lui Mircea. La Cozia. Tema turnului. Lucrurile purtate de caleașca sublimului. Obiecte-simboluri. Un caleidoscop de peisaje. Spațiul ocrotitor: schitul, cetatea În ruină, vesela vale. Variația temporală, figura nestatorniciei. Erosul unui moralist. Figura așteptării. Florile și Îngerii. „Prieteșugul” și figura renunțării cordiale. Figurile energiei și figurile dezolării. VIII. Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simțualismul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Duiliu Zamfirescu, Creangă, Slavici, Eminescu, Vlahuță, Coșbuc, Goga, Iosif 1, Sadoveanu, Jean Bart, Patrașcanu, Hogaș, Gîrleanu, 1 Teamă ni-i ca Iosif, dat afară din literatură pe ușă, să nu se întoarcă pe fereastră cu Legenda funigeilor, Cometa, Carmen Saeculare, Caleidoscopul lui A. Mirea etc., căci nu cred că, de nedragul lui Iosif, aceste opere scrise în tovărășie cu Anghel să fie declarate ca neexistente - Anghel fiind decretat în cercurile simboliste "simbolist" și, deci, scriitor adevărat. Și, fiindcă a venit vorba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]