4,874 matches
-
ființări în colțul nostru de univers: căutarea, iubirea, casa, pasiunea unei munci alese, rosturile cetăților, uneori himere și modele inautentice, alteori valori sigure și temeiuri pentru o viață morală și care lasă urme în posteritate. {i atunci trăim o pendulare calmă și fecundă între vis și realitate, între stele și pământ, între viața privată și cea din spațiu publică având în final un singur }EL: REG|SIREA DE SINE {I LINI{TEA INTERIOAR|. Fără această regăsire este greu să înțelegi și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
reușeam să spun DA, acelui moment, nu înțelegeam că luasem contactul cu o altă parte din mine, acea parte care se întindea dincolo de Ego-ul meu, acea parte profundă, acel sine autentic care deținea o altă realitate, interioară, proprie, nesfârșită și calmă. Nu eram conștientă încă de noul meu EU, ca și cum acela nu se încadra în tiparele mele mentale, încă simțeam în corpul meu două energii complet diferite, una era pozitivă și nouă, iar cealaltă era veche și negativă, cele două sălășluiau
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
este motivul fiziologic pentru care furia te face stupid, prost sau om inteligent care face alegeri ineficiente. Emoțiile negative crează mari probleme de sănătate, de aceea insist pe faptul că de noi depinde să ne simțim bine, să fim mai calmi și să controlăm mintea, oferind interiorului nostru o relaxare benefică. De aceea, medicina nu reușește să rezolve marea avalanșă de probleme de sănătate, pentru că nu se ține seama de alte aspecte ale ființei umane, pe care eu le explic detaliat
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
chiar îl pot defini ca fiind noroc, șansă sau întâmplare fericită. Eu am renunțat la cât mai multe bagaje psihice inutile și starea mea de spirit din timpul zilei este fantastică și mă duc noaptea la culcare fericită și energică, calmă și veselă, iar somnul este foarte odihnitor. Deci, cea mai bună modalitate de a vă da seama dacă duceți cu voi bagaje vechi și inutile sau nu este starea voastră de spirit din timpul zilei și cum vă duceți la
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
seama dacă duceți cu voi bagaje vechi și inutile sau nu este starea voastră de spirit din timpul zilei și cum vă duceți la culcare după acea zi obișnuită: fericiți sau deprimați, obosiți sau energici, morocănoși sau veseli, mânioși sau calmi, etc. Iar partea bună a celor menționate mai sus este că de voi depinde și voi trebuie să decideți cum veți călători și ce bagaje veți lua cu voi în toate zilele din viața voastră. Cea mai bună metodă de
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ca membru al Adunării Deputaților în noiembrie 188810, ales și validat în mai în 188911. În ianuarie 1889 maiorul Teleman, reprezentantul județului Fălciu, chestorul Camerei Deputaților, primește cârmuirea județului Roman. Se aștepta de la maiorul Teleman, „a cărui energie și atitudine calmă sunt bine cunoscute”, intervenția benefică în problemele prefecturii județului Roman, căzută „în prada ideilor celor mai subversive”. Maiorul Teleman, deputat și fost prefect, este numit prefect al județului Roman în locul lui G. Dimitriu Brănișteanu, demisionat. Prin decretul cu nr. 2445
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
în viața reală. Iată un exemplu, luat la întâmplare: "El era un bărbat uriaș, de vreo sută cincizeci de kilograme: era cel mai gras și mai sexi bărbat pe care îl văzusem vreodată. Trupul lui, deși adipos, era prietenos și calm, era egal cu sine însuși, iar asta îmi plăcea. Nu mi l-am închipuit niciodată dezbrăcat, fiindcă nu era deloc nevoie: vocea lui sexuală și caldă făcea totul în locul trupului său. Te puteai cățăra pe vocea aceea ca pe un
The men's world by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9184_a_10509]
-
cel mai cunoscut - și aproape tot pe-atît de nesuferit, în bună parte din cauza supra-tocirii lui școlare - titlu muzical de la noi este Concert din muzică de Bach. Apariția lui marchează, între războaie, o opțiune. Nu pentru muzica de fond, susținînd discret calme existențe burgheze, pentru care seratele cu pian sînt maximul de infuzie artistică la care pot spera, ci pentru o muzică bolnavă, de decor neurastenic, o muzică verde-fiere, moștenită direct de la Bacovia. Muzica de cafenea, asociată oriunde aiurea cu după-amiezele de
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
puțin dureroasă, iar pe de altă parte, la așa ceva nu te poți opune prea mult. Trebuia să stăm Încă o dată de vorbă cu el, să-l convingem să accepte, l-am chemat Înapoi, am vorbit pe rînd, Într-un mod calm, organizat. La rîndul său, extraterestrul a manifestat multă Înțelegere, ne-a asigurat că e gata la orice sacrificiu. Problema era doar aceea că un mizerabil reflex de apărare Îl Împiedica să stea nemișcat, atunci cînd stewardesa Încerca să-i taie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din mînă un obiect oarecare, un pahar, o cană, o farfurie sau un vas metalic, obiectul cade cu zgomot infernal, iar dacă nu se sparge, se rostogolește zornăind pe pardoseala bucătăriei. Vic vine Într-un tîrziu și spune cu voce calmă, clocotind de nervi: și doar te-am rugat să faci mai puțin zgomot! CÎteva minute mai tîrziu, sunetul strident al soneriei de la intrare o va face să tresară din nou. Doctorul Thomas considera de la sine Înțeles faptul că poate veni
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
el Însuși, abandonîndu-i la hotarul a două lumi de egală putere, pe muchia incertă dintre două realități; nu mai erau decît o posibilitate vagă, starea intermediară dintre substanță și fenomen. Se simțeau mai ușori, atrași În sus de rotirea aceea calmă, ale cărei geometrii multiple, disimetrice, infirmau spațiul. Unii se legănau pe picioare, alții căzură de-a binelea și răma seră pe brînci, uimiți de ce li se Întîmplă. Numai cei de la coada spiralei se desprinseră cu oarecare greutate din rînd și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aprinse aragazul și turnă apă Într-un ibric. Se mișca Încet, cu prudență față de propriile mișcări, ca un om bolnav. După ce așeză ibricul pe foc, rămase să privească fascinată de jocul flăcărilor mici de sub el, care răspîndeau o lumină albăstrie calmă, cu miros ciudat. Apoi, cînd se Întoarse din nou către Pablo, surîse cu un anumit Înțeles. — Nu mi-e frică, spuse, m-am obișnuit. Știam că ești tot aici, deși aș fi putut face să dispari. Dacă vreau, pot să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
le ascultase sau urma să le asculte. Maiorul Smith observă cu strîngere de inimă că erau chiar casetele pe care Înregistrase convorbirile doctorului Thomas cu cei doi agenți ai MSAMDR și ale colonelului Pruritanal cu Împăratul. Rosti cu o voce calmă și pe cît posibil binevoitoare, ținînd În continuare mîna dreaptă În buzunar, cu degetul pe trăgaci: — Prietene, trezește-te! Ți-am făcut rost de șalupă. Pablo se ridică Îndată din fotoliu, sprinten de parcă atunci ar fi ieșit dintr-o sală
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
limpede că ar fi fost loc și de mai bine, însă mai mult nu s-a putut. Cu toate astea, sînteți deja erou, dom’ Roja, nu oricine ar fi avut mațe s-o șteargă așa pe cont propriu, zice Tîrnăcop calm, altceva nici nu mai contează, fac pariu că de aici înainte trebușoara o să se dreagă de la sine. Comandantul a fost întotdeauna un bleg, iar pe de altă parte ceva a scîrțîit de la bun început în planul Bătrînului, cînd mi-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
presiunii, își scoate bastonul din inelul în care îi atîrnă la șold, și i-l întinde convins că face cea mai necugetată faptă din întreaga sa viață. N-am venit să pierdem timpul, se aude din nou vocea limpede și calmă a lui Roja care le face imediat semn Curistului și Părințelului să se așeze la masă cu croitoresele. Fie-vă milă de noi, începe Părințelul să se smiorcăie, văzîndu-l pe Roja punînd gînd rău tocmai panoului care adăpostește o părticică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care zăcea bătrânul și l-a săruta pe obraji. Era sărutul morții, a comentat după dispariția bătrânului, femeia care-l Îngrijea. Optsprezece iulie Am visat după multe zile un ozene uriaș care, Înainte de-a se roti deasupra unei mări calme, a aruncat limbi de foc transformându-le pe pământ În omuleți jucăuși de culoarea oțelului. M-a trezit o bătaie În ușă. N-am răspuns. Ea se furișează printre mașini, și se pierde prin mulțimile de oameni. O urmărești zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
din înfățișarea unui animal încordat, fapt care mai atenua tăișul inteligenței ei. Acum, în atmosfera încărcată de arome, fața ei se desena în umbre și linii curbe. Ne-am privit drept în ochi timp de câteva minute. Această privire lungă, calmă, ca o hrană pentru suflet, era o experiență pe care n-o mai trăisem cu nici o altă femeie. Eu și Antonia nu ne priveam așa niciodată. Antonia nu ar fi rezistat pentru mult timp unei astfel de priviri: caldă, posesivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mintea înapoi la ceva la care acum preferam să nu mă gândesc deloc. În primăvara trecută Georgie rămăsese gravidă. Nu exista altă cale decât să scape de copil. Georgie trecuse prin această încercare oribilă așa cum mă așteptasem, într-un stil calm, laconic și detașat, ba chiar ridicându-mi moralul cu ironia ei amară. Chiar și atunci ne fusese extrem de greu să vorbim despre acest subiect, iar de atunci încoace nici nu-l mai abordasem. Cât de mare era rana pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nu în apartamentul meu. M-am gândit că nu pentru Antonia îl lovisem pe Palmer, ci pentru Honor. Sau poate nu era așa. Ușa apartamentului era încă larg deschisă. Am intrat în sufragerie. Antonia era în picioare lângă fereastră. Părea calmă. Cu mâinile la spate și cu capul puțin aplecat în față mă examină cu atenție, iar pe fața obosită i se citea un interes provocator, întrebător. Cred că-i plăcuse că l-am bătut pe Palmer. Poate că dacă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
unde mă aflu. Trecură câteva momente, apoi Dora se uită la ceas și Își trase lent mănușile. — E șase și un sfert deja. Trebuie să ne grăbim dacă vrem să mai ajungem. Dar limbajul corpului Îmi comunica altceva. Se duse calmă până la cutia cu farduri și adăugă, pe un ton surprinzător de visător: — Dacă e să ne gândim, Anton, nu m-ar deranja un contraargument. Aranjându-și o bretea a sutienului, Îmi propuse altceva, ceva mult mai atractiv. Detaliile nu contează, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mă comport distrat În continuare, mi-am zis, Înfășurându-mi fularul În jurul gâtului, Înainte să spun ceva despre cilindrii cu față dublă. Și totuși, când eram pe punctul de a pleca, Dora mi-a Întins mâna cu un gest totodată calm și provocator. S-a uitat tăcută la buzele mele; mi-am lăsat ochii În pământ și i-am sărutat degetele. Și asta a fost tot. Nici adio, nici la revedere. Cu toate astea, eram convins că semnaserăm un pact. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
litera K, de pildă, sunt trecute două persoane. Un anume doctor Karp și dumneavoastră, domnule Knisch. Dacă n-ați fi apărut de bunăvoie, probabil vă dați seama că am fi fost nevoiți să vă chemăm la secție. Tonul inspectoarei era calm și blând, dar simțeam că pe alocuri se Înăsprea. N-avea nici un rost, mi-era clar; dacă nu spuneam nimic, Îmi Îngreunam și mai mult situația. Până la urmă am mărturisit că, sincer să fiu, Dora și cu mine plănuisem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Dar, de asemenea, mai cred În principii. Ridicându-se, Manetti Înconjură biroul. Ar trebui să faceți ceva cu fața aceea, să știți. Vânătăile acelea dor cu siguranță. Încercați cu alifie pentru copii. E eficientă. Persoana care păși În lumină era calmă și corectă. I-am văzut buzele mișcându-se Încet, părul negru, lucindu-i. dar abia mai târziu am reușit să dezleg cuvintele, mult după ce m-am ridicat din scaunul răblăgit În care stăteam. Surprinzător, inspectooarea zâmbi. Uneori pe parcurs mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
tocmai asta e ideea! exclamă Anton. Spectatorii Înțelege că lucrurile se termină mereu la fel; totuși, vrea să fie sedusă. Și acest lucru era posibil doar dacă cineva creează combinația perfectă de enigmatic și evident În același timp, cu Întârzieri calme, calculate, Înghesuieli la limită și Întorsături fermecătoare - sfârșind, desigur, cu acea izbucnire de pasiune pe care doar arta adevărata o poate oferi. — Desigur. Atâta timp cât lucrurile se legau, continuă Anton, imun la ironiile mele, tensiunea se va acumula până când, la final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cinci jumate fix, când intră pe ușă taică-meu, „mort de foame“. Apoi mă țin după ele în jurul lacului. Pe urmă se risipește, în sfârșit, extazul - ele se duc acasă la tații lor care vorbesc corect englezește, la mamele lor calme, la frații lor siguri pe ei, cu care trăiesc în armonie și deplină fericire în spatele perdelelor lor goișe, iar eu mă-ntorc în Newark, la palpitanta viață de familie dusă acum în spatele jaluzelelor de aluminiu pentru care mama a economisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]