1,779 matches
-
foarte bine definită: • rețele locale (Local Area Network - LAN) - rețele localizate într-o singură clădire; conectarea se face, de obicei, cu ajutorul unui singur cablu, la care sunt legate toate stațiile; aici sunt incluse și rețelele Wireless-LAN (WLAN); • rețele de tip campus (Campus Area Network - CAN) - rețele localizate în perimetrul unui campus de cel mult câțiva kilometri; • rețele metropolitane (Metropolitan Area Network - MAN) - rețele care se pot întinde într-o zonă de pe suprafața unui întreg oraș. Pentru conectare se folosesc două cabluri
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
bine definită: • rețele locale (Local Area Network - LAN) - rețele localizate într-o singură clădire; conectarea se face, de obicei, cu ajutorul unui singur cablu, la care sunt legate toate stațiile; aici sunt incluse și rețelele Wireless-LAN (WLAN); • rețele de tip campus (Campus Area Network - CAN) - rețele localizate în perimetrul unui campus de cel mult câțiva kilometri; • rețele metropolitane (Metropolitan Area Network - MAN) - rețele care se pot întinde într-o zonă de pe suprafața unui întreg oraș. Pentru conectare se folosesc două cabluri unidirecționale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
localizate într-o singură clădire; conectarea se face, de obicei, cu ajutorul unui singur cablu, la care sunt legate toate stațiile; aici sunt incluse și rețelele Wireless-LAN (WLAN); • rețele de tip campus (Campus Area Network - CAN) - rețele localizate în perimetrul unui campus de cel mult câțiva kilometri; • rețele metropolitane (Metropolitan Area Network - MAN) - rețele care se pot întinde într-o zonă de pe suprafața unui întreg oraș. Pentru conectare se folosesc două cabluri unidirecționale la care sunt conectate toate calculatoarele, fiecare cablu având
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sunt admiși, dar că dintre aceștia mai mult de o treime renunță la oferta de admitere și aleg o altă universitate. Care să fie aceasta? În căutare, probabil va descoperi că la o distanță mai mică de 50 km de campusul vechii universități poate vizita sau poate hotărî să devină student într-o universitate recentă, ce n-are mai mult de zece ani. E vorba despre Hamburger University, centrul de instruire al faimoasei companii McDonald’s, adică o universitate corporatistă tipică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evolua în lucrul cu cartea sau rugăciunea. Când sărăcia cronică se adaugă acestei stări de fapt, atunci tulburările afective, depresia, crizele de personalitate și abandonul studiului devin riscuri majore. Ideal ar fi ca Facultățile de Teologie să aibă propriul lor campus studențesc. Dotat cu o bibliotecă, sală de informatică, dormitoare, o cantină și o incintă sportivă, acest campus ar trebui amplasat într-un loc agreabil, inundat de liniște și verdeață, punctat de melodia clopotelor și păzit de silueta discretă a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tulburările afective, depresia, crizele de personalitate și abandonul studiului devin riscuri majore. Ideal ar fi ca Facultățile de Teologie să aibă propriul lor campus studențesc. Dotat cu o bibliotecă, sală de informatică, dormitoare, o cantină și o incintă sportivă, acest campus ar trebui amplasat într-un loc agreabil, inundat de liniște și verdeață, punctat de melodia clopotelor și păzit de silueta discretă a unei biserici în care profesorii și studenții s-ar putea întâlni zilnic. Chiar dacă un loc în aceste cămine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
răspunde: „Se vede că vorbești din Franța”. De două sute de ani, mai toți șoimii acestei la Patrie se uită încruntați spre creștini și le fac rechizitoriul: de ce vă trebuie capele în Universități (în pofida memoriei lui Robert de Sorbon), biserici în campusuri sau cruci la gât? De ce vreți liturghii în spitale, gări și aeroporturi, rubrici creștine în ziar, la radio și televiziune? Nu vă este destul căminul de familie? Nu vă puteți face rugăciunile în gând, iar semnul crucii cu limba? De
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tratează sistematic tema și leagă discuția de problematica, tradiția intelectuală și contextele social-politice europene: Christian Zahlmann(ed.), Kommunitarismus in der Diskussion. Eine streitbare Einführung, Rotbuch Verlag, Berlin, 1992; Axel Honneth (ed.), Kommunitarismus. Eine Debatte über die moralischen Grundlagen moderner Gesellschaften, Campus Fachbuch, Frankfurt, New York, 1993; Walter Reese-Schaefer, Was ist Kommunitarismus?, ediția a doua, Campus Verlag, Frankfurt, New York, 1995. O referință europeană obligatorie este influenta carte a lui Jürgen Habermas, Theorie des kommunikativen Handelns, 2 vol., Suhrkamp, Franfurt/Main, 1981. Pentru o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
europene: Christian Zahlmann(ed.), Kommunitarismus in der Diskussion. Eine streitbare Einführung, Rotbuch Verlag, Berlin, 1992; Axel Honneth (ed.), Kommunitarismus. Eine Debatte über die moralischen Grundlagen moderner Gesellschaften, Campus Fachbuch, Frankfurt, New York, 1993; Walter Reese-Schaefer, Was ist Kommunitarismus?, ediția a doua, Campus Verlag, Frankfurt, New York, 1995. O referință europeană obligatorie este influenta carte a lui Jürgen Habermas, Theorie des kommunikativen Handelns, 2 vol., Suhrkamp, Franfurt/Main, 1981. Pentru o sinteză a discuției americane din perspectivă germană, vezi și Wolfgang Reidel, „Kommunitarismus, «communal
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
activism anti-McCarthy și soțul ei, matematicianul Chandler Davis, a făcut și câteva luni de pușcărie politică. Toate aceste experiențe ale unei reale lupte politice au determinat-o pe distinsa autoare și profesoară să fie destul de sceptică la adresa pretinselor activisme de campus (de multă vreme lipsite de orice risc); pe plan academic, o viață de muncă acerbă și solidă, în răspăr cu tot ce era conservator și mediocru, în spiritul primei generații de la Annales, precum și în spiritul unei mari libertăți intelectuale egalate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
modest studium liberale. În Statele Unite există și formula cea mai radicală a colegiului de arte liberale, în care nu figurează departamente, majors (echivalentul specializării pentru licență), toți studenții trecând prin programul de great books: St. John’s College, cu două campusuri gemene (Annapolis, Maryland, înființat în 1784; Santa Fé, New Mexico, înființat în 1964); programul a fost inițiat în 1937 de Stringfellow Barr și Scott Buchanan, iar „marile cărți” sunt alese din toate domeniile, se citesc în ordinea cronologică a apariției
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unui „spectator angajat” de tip aronian. Bloom respinge ca „imaginară” distincția weberiană între fapte și valori. În orice caz, potrivit mărturiei lui Bloom, Weber era citit la Chicago împreună cu Freud (ambii fiind puternic influențați de Nietzsche) în momentul sosirii în campus a studentului adolescent - în plin optimism postbelic, bazat pe liberalismul New Deal și pe extrem de popularul behaviorism, două forme soft de „inginerie socială utopică” (Popper). Marx, venerat, dar puțin citit, avea să-și ia revanșa în anii ’60 și după
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reflectată, de bună-credință în ciuda retoricii nemiloase, de luat în seamă în ciuda faptului că Bloom este, în multe privințe, un excentric. Așa îl văd eu: un erudit într-o lume pentru care erudiția nu contează; un dandy provincial, prizonier pe un campus asediat de lumea americană ostilă, filistină, arhaică, antimodernă, premodernă, postmodernă (dar niciodată modernă!), tânjind bovaric după viața socială și culturală a Parisului; un savant respectat într-un cerc restrâns, dar visând la arena publică, așa cum (idealizat) o văzuse el în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conturează și conținutul literaturii destinată studiului În școli. Apar, În fascicule, Teze provizorii de istorie a literaturii române, care, În final, trebuiau să alcătuiască programa școlară a disciplinei În discuție. O imagine a literaturii destinată manualelor școlare ne dă Eugen CAMPUS 76: „A trecut mai bine de o jumătate de an de când au Început să apară treptat, În broșuri succesive, tezele provizorii de istoria literaturii române. Și totuși, până acum, nici un ecou În presă, nici un comentariu. Există o explicație și chiar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dosoftei, Cronicile, Istoria Ieroglifică a lui Cantemir și Într-un caz sau două, În literatura nouă”. * În programa didactică, În primul an de liceu (cl.aVIII-a) se studia și teoria literaturii - cu un conținut care stârnește indignarea aceluiași E. CAMPUS 77 de la Viața românească: „La sfârșitul unei lecții de teoria literaturii, (Ă), una dintre elevele clasei a VIII-a a unui liceu din Capitală și-a exprimat astfel nedumerirea: «Tovarășă profesoară, dar cu literatura imperialistă ce-i? Citim mereu În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai tare: Examenul fusese-o sărbătoare”. Despre imaginea lingvisticii În 1951, despre tangența ei cu opera literară, cu arta actorului, despre conținutul și stadiul cercetării lingvistice la Academie, despre stilistica marxistă, ș.a., În suita de articole din paginile următoare. Eugen CAMPUS 86: „Cele mai frumoase succese ale lor le-au dobândit fruntașii scrisului nostru atunci când bogatul conținut de idei bazat pe cunoașterea adâncă a vieții, l-au exprimat Într-o limbă clară, simplă, viguroasă, bogată. Să ne amintim de pildă, poemul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oameni, de faptele lor. (Însemnări pe marginea unor nuvele). În: Flacăra, nr. 51-52, 30 dec. 46. Titus Ștefănescu. - Priboi I. Puțuri „Orbecanii”. În: Flacăra, nr. 27 (131), 8 iul. Același roman recenzat și În Viața românească, nr. 6, de Eugen Campus; Mihai Novicov. - O carte care trebuie citită de cât mai mulți: A. G. Vaida „Scântei În beznă”, III. În: Flacăra, nr. 34 (138)-35 (139). Cronică literară la același roman și În Contemporanul, nr. 207, 22 sept., de Eugen Luca. Vezi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
I. Jipa: „E ușor de ținut minte”. Ibidem, nr. 22 (126), 3 iun. Horia Bratu. - Haralamb Zincă „Primăvara”. Ibidem, nr. 23 (127), 10 iun. Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 7, iun. 1950, de D. Mircea. Eugen Campus; „La Taliana” de Traian Coșovei; Notă de lectură și În Almanahul literar, Cluj, nr. 10, sept.1950, de A.M.(Aurel Martin). Mihai Novicov. - O imagine concretă a realității În devenire. (Mihail Sadoveanu: „Mitrea Cocor”). În: Flacăra, nr. 4 (108), 28
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
St. Cremene. - „Nică fără frică” duce copiii Într-o lume nouă a basmului Însemnări pe marginea volumului Ninei Cassian. În: Contemporanul, nr. 193, 16 iun. 75. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. Ibidem, nr. 181, 24 mart. 76. Eugen Campus. - Pe marginea tezelor provizorii de istorie a literaturii române. În: Viața românească, nr. 11, nov.1950 În: Contemporanul, nr. 80. Ibidem, nr. 147, 29 iul, 1 iul 30 iun.50 În: Viața 1951 77. Eugen Campus. - Despre manualul de teoria
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
24 mart. 76. Eugen Campus. - Pe marginea tezelor provizorii de istorie a literaturii române. În: Viața românească, nr. 11, nov.1950 În: Contemporanul, nr. 80. Ibidem, nr. 147, 29 iul, 1 iul 30 iun.50 În: Viața 1951 77. Eugen Campus. - Despre manualul de teoria literaturii. Ibidem, nr. 10, oct. 1950 78. xxx Împotriva cosmopolitismului În știință, (Despre „Bulletin linguistique”). În: Lupta de clasă, nr. 3, ian.-mart. 1949 79. În: Contemporanul, nr. 143, 1 iul. 80. Idem, nr. 147, 29
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Alamanahul literar, Cluj, nr. 8, aug. 1950 - J. Popper. - Învățătura stalinistă despre limbă și problemele limbii noastre literare. În: Flacăra, nr. 50 (154), 16 dec. 85. A. Rogoz; H. Bratu. - Examenul. În: Contemporanul, nr. 195, 30 iun. 1950 86. Eugen Campus. - Pentru o limbă literară cu adevărat populară (sic!). În: Viața românească, nr. 5, mai 1951 87. Valentin Silvestru. - Unele probleme ale artei actorului În lumina tezelor staliniste despre lingvistică. În. Flacăra, nr. 25 (181), 21 iun. 88. xxx Sesiunea lărgită
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cunoscând cauza adâncă a deficiențelor sale, pentru a le smulge cu rădăcină cu tot. Este o datorie față de tine Însuți și față de alții. (Ă)” * În Almanahul literar 12, Cluj: „Discutând recentul volum de Poezii al lui A. E. Baconsky, Eugen Campus se Întreba printre altele, În Viața românească (anul, IV, nr. 2): «În ce constă timbrul specific al talentatului tânărului poet clujean? Răspunsul este, desigur, greu de dat. Credem că el ar putea fi formulat de la următoarele trei caracteristici fundamentale: Baconsky
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un poet care gândește, care are capacitatea de a generaliza original prin imagini artistice; este un poet de o uluitoare simplitate, un poet de o impresionantă vigoare». Trei afirmații care constituie tot atâtea exagerări, pe care, de altfel, Însuși Eugen Campus va avea grijă să le bemolizeze simțitor atunci când, părăsind terenul teoretizărilor și al aprecierilor gratuite, va analiza câteva din poemele lui Baconsky. Poetul care gândește va deveni poetul care raționează formalist (În Fabulă din lumea coniferelor), uluitoarea simplitate și impresionanta
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tipologiei șovăielnicului, alunecarea spre invidualism (a unor personaje) spre formalism ori naturalism (a autorului) ș.a. reies și din primul roman despre hidrocentrale - publicat În serial În Viața românească, iar În volum În 1952 - aflăm dintr-o cronică a lui Eugen CAMPUS 31. „Cumpăna luminilor este povestea ofensivei constructorilor hidrocentralei din Valea Corundului pentru transformarea naturii, pentru clădirea unei vieți mai bune, pentru zdrobirea dușmanului de clasă. (Ă). Cumpăna luminilor izbutește să redea concret modul cum se desfășoară munca pe un mare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
această măruntă concesie „tehnică”, a cedat În fond influenței ideologice burgheze”. Un alt roman publicat În Viața românească, Încredere de Mihail Novicov - despre care nu știm când și dacă a apărut În volum - este comentat, tot aici de același Eugen Campus dar și În paginile Almanahului literar din Cluj; primul nu reține, ca aspect pozitiv, decât sugestia din titlu: Încrederea În forța comuniștilor, aspect cu totul umbrit de multele slăbiciuni ale cărții; dincolo, mai bemolizat se vorbește despre „schematism”, abstractism, retorism
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]