929 matches
-
află la polul opus, indicând cu claritate revigorarea mesajului anticilor prin descoperirea manuscriselor Republicii de Cicero de către filologul Angelo Mai. Privite cu atenție, versurile quasimodiene citate dezvăluie și faptul că, alături de epitetul amintit, forma verbală odo amintește, de asemenea, de Canturi: aud sunet de arme, aud foșetul, aud din strada cantul singuratic, spre glasul tău îmi aținteam auzul, fiind un indiciual sensibilității ambilor pentru imaginile auditive.517 Analiza semnificației și aparițiilor adjectivului antico în opera celor doi poeți a condus așadar
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prin descoperirea manuscriselor Republicii de Cicero de către filologul Angelo Mai. Privite cu atenție, versurile quasimodiene citate dezvăluie și faptul că, alături de epitetul amintit, forma verbală odo amintește, de asemenea, de Canturi: aud sunet de arme, aud foșetul, aud din strada cantul singuratic, spre glasul tău îmi aținteam auzul, fiind un indiciual sensibilității ambilor pentru imaginile auditive.517 Analiza semnificației și aparițiilor adjectivului antico în opera celor doi poeți a condus așadar la identificarea unei co-ocurențe comune: termenul voce și a indicat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aprinse pe dealuri, / și nu te părăsește zvonul carelor / roșii ale maurilor și cruciaților (Ce noapte lungă, trad. MB).518 Repetiția nu te părăsește încă (...) nu te părăsește în poziție inițială de vers, scoate în relief puterea pe care versurile Canturilor o exercitau asupra imaginarului quasimodian. Vântul, carele, Ursa, hoțul, grotele sunt elemente ale imagologiei și cronotopiei specifice romanticului pe care scriitorul ermetic le încadrează în scenografia dată de Sicilia natală. Leopardi le reunise în Alla Primavera: Echo, nu-n chip
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și propriile trăiri. Insula este decorul în care scrierile vechi revin tainic la viață: iată-l pe Leopardi, în vibrația vântului, în grotele antice ce amintesc de tristă ninfă Echo din Primăverii, în imaginea Ursei ce readuce în prezent incipitul cantului Amintirile: Nu mai credeam, dulci stele ale Ursei, / s-ajung a vă mai contemplă o dată (Amintirile, vv. 1-2).520 Pe fondul grecității și al deschiderii spre opera anticilor, poetul sicilian, un clasic modern, oferă în versurile sale un leopardism nuanțat
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
amprenta personală, care face de netăgăduit originalitatea vocii sale. 5. Concluzii Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, poezia lui Giacomo Leopardi, ce atrăsese atenția publicului larg prin fervoarea civică din primele canturi, apoi prin rafinamentul clasic și tematica romantică a idilelor ce au urmat generase și continuă să genereze deopotrivă critici și epigonism, arătând că versurile acestui scriitor aveau datele necesare pentru a dialogă cu orientările literare noi din peninsulă italica și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în atenția tuturor, cu impetuozitatea unui veritabil fenomen pregătit să înfrunte deopotrivă iconoclasmul futuriștilor, detractările de orice tip și fragmentările sau limitările induse fără voie de emuli, care preferau, de la caz la caz, ori proza Micilor opere morale ori poezia Canturilor ori cugetările din Zibaldone, care preluau un element sau altul de imagologie sau tehnică leopardiană, formând un mozaic aleatoriu prin însuși modul în care tradiția literară se transmite în operele urmașilor. În acest sens, în prima jumătate a veacului trecut
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în deceniile doi, trei și patru din veacul trecut. Acestea reprezentau consecință firească a opiniilor conturate în a doua parte a celui precedent cu privire la operă marelui poet recanatez, al cărei mit se impusese în conștiința publicului larg, la început grație canturilor patriotice aflate în consonanta cu dorința italienilor animați de idealul creării unui stat național, apoi prin intermediul lumii academice și literare avizate, ce începea să recunoască în Leopardi cea mai puternică voce a poeziei acelei epoci. Etapele biografice traversate de Salvatore
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
recanatezului. Pe filiera Leopardi Pascoli, poeți ai fiorului, ai neliniștii și ai căutării, viitorul reprezentant al ermetismului a elaborat tema eternei rătăciri, a neliniștii, a dorinței de stabilitate, necontenit frustrate.521 Pe baza acestei medieri pascoliene, Quasimodo a preluat din Canturi motivul literar al vântului. S-a observat că în poezia Vânt la Tìndari epitetul ce trădează ascendentă leopardiană a întregii poezii este vânt adânc vento profondo. Prin acesta creatorul ermetic a introdus în propria creație cunoscută epifanie sonoră leopardiană a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ermeticului. De asemenea ambii au reperat în versurile ei tema iubirii ce dă naștere dorinței de moarte. În versurile originale scrise de sicilian în paralel cu traducerile, dar și ulterior, este evidentă contaminarea temelor iubirii și morții, prezența și în Canturile lui Leopardi. Analizând contextele în care apar cuvintele co-ocurente dragoste și moarte (15, număr identic în opera fiecăruia, după cum am arătat) s-a văzut că sicilianul recurge, asemenea antecesorului, la practica romantică de a folosi imaginile sonore din sfera războiului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
precum singurătatea eului, exacerbarea durerii, peisajul nocturn, iubirea năvalnica ce atrage dorința de neant etc.) de factură romantică, prelucrate în maniera specifică sensibilității moderne. Cuantificarea termenilor recurenți a avut rolul de a verifica și dovedi ascendente ale operei sicilianului în Canturi, ascendente ce ne fuseseră inițial sugerate de contactul scriitorului modern cu orientări și spații literare influențate de diferite tipuri de leopardism. O punte trainica între poezia lui Quasimodo și cea a lui Leopardi fusese stabilită în anii debutului messinez al
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
autorul a recurs la reminiscențe leopardiene pentru a accentua faptul că el însuși a depășit tiparele ermetismului, "învingându-l" prin această și pe poetul din Recanati: scriu fraților Cervi / nu celor șapte stele ale Ursei. Refuzul de a-si îndrepta cantul către frumoasele stele ale Ursei echivalează cu renunțarea la întreaga etapă criptica a propriei creații și reconfirmă în același timp poziția freudian ambivalenta de pe care scriitorul ermetic înțelege să se raporteze la maestrul sau, cu un amestec de admirație și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
renunțarea la întreaga etapă criptica a propriei creații și reconfirmă în același timp poziția freudian ambivalenta de pe care scriitorul ermetic înțelege să se raporteze la maestrul sau, cu un amestec de admirație și respingere. Numeroasele trimiteri ale rimelor sale la Canturi, reliefate de-a lungul cercetării, au confirmat puterea de atracție pe care poezia romantică a exercitat-o asupra creatorului sicilian. Acesta a preluat ecouri, imagini, motive, lexeme leopardiene nu ca atare, ci înțelegând să le modifice, să le fragmenteze, să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
timpului în versurile lui Quasimodo și Leopardi. A rezultat cu claritate faptul că pacea și armonia primordiale, întrerupte de curgerea dureroasă a clipelor aducătoare de durere, imagini caracteristice autorului romantic, se reflectă, în tonuri similare, în versurile poetului nostru. În Canturi, în Micile opere morale, dar și în Zibaldone căderea omului din starea inițială paradisiacă are loc treptat, autorul descriind în etape nefericirea fundamentală a ființei respinse de natură și supuse limitelor. La Quasimodo omul se trezește la viață direct într-
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nu sunt calchieri ale reprezentărilor romantice, ci, de fiecare dată, fericite reelaborări. În cazul de față diferența fundamentală dintre viziunea celor doi constă în subiectul ce experimentează trezirea: unul preferând eul poetic, celălalt, generalizând, omul. Tributul acestei idei quasimodiene datorat Canturilor este confirmat și scos în evidență de adjectivul ignoto, pus în valoare prin modificarea topicii firești, prin hiperbat; în vreme ce scriitorul sicilian îi acordă acestuia greutate prin plasarea la început de vers, de exemplu în Forme de arbori chinuite, în Imn
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
face parte motivul, pregnant la autorul romantic, al scurgerii implacabile a timpului, pe care il menționam și în rândurile de mai sus, și căruia i se asociază în opera lui Quasimodo o serie de imagini conexe, cu rădăcini adânci în Canturi: valorizarea trecutului în defavoarea prezentului și, ca atare, reîntoarcerea în timpul și spațiul copilăriei; perceperea vârstei maturității că vreme a suferinței accentuate pe alocuri de diminuarea facultăților creatoare; rememorarea chipurilor din trecut pe firul sonor al amintirii. Vremea copilăriei, a tinereții, creionata
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
caracteristice armonia, multitudinea de voci, undă de sunete ca semn al veseliei, prezentul nu este altceva decât rătăcire în întuneric, așteptare a morții, tristețe. Imaginile sonore, utilizate că vehicule ale reîntoarcerii, revin constant în poezia quasimodiană, la fel ca în Canturi, și constituie un indiciu al dorinței romantice a poetului ermetic de a evadă din prezent în amintire. Sfera motivelor situaționale preluate de Quasimodo din Canturi cuprinde imaginea somnului și, conex, pe cea a visului. Pentru ambii autori seninătatea promisă de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sonore, utilizate că vehicule ale reîntoarcerii, revin constant în poezia quasimodiană, la fel ca în Canturi, și constituie un indiciu al dorinței romantice a poetului ermetic de a evadă din prezent în amintire. Sfera motivelor situaționale preluate de Quasimodo din Canturi cuprinde imaginea somnului și, conex, pe cea a visului. Pentru ambii autori seninătatea promisă de somn constituie o breșă în curgerea tumultuoasa a vieții. În Canturi, dar și în versurile sicilianului există, firește, mai multe tipuri de personaje reprezentate de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de a evadă din prezent în amintire. Sfera motivelor situaționale preluate de Quasimodo din Canturi cuprinde imaginea somnului și, conex, pe cea a visului. Pentru ambii autori seninătatea promisă de somn constituie o breșă în curgerea tumultuoasa a vieții. În Canturi, dar și în versurile sicilianului există, firește, mai multe tipuri de personaje reprezentate de autori în somn (iubita și chiar eul poetic); cuantificând ocurentele cuvântului sonno somn, s-au identificat în rimele autorului ermetic trei cazuri în care iubita este
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a fi primit printre cei mari, îl contestă pe antecesor, preluându-i motivele, dar răsturnându-le funcția și semnificația. Pentru Quasimodo, respins de contemporani, tradiția literară italiană a îmbrăcat în mare măsură mască și vorba lui Leopardi, din ale cărui Canturi s-a hrănit, asemenea unui copil ce avea nevoie de un maestru, împotriva căruia s-a revoltat în mod inevitabil. Se poate vorbi astfel despre un leopardism quasimodian ambivalent: o dragoste amestecata cu ură ce învăluie într-o nouă mantie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce avea nevoie de un maestru, împotriva căruia s-a revoltat în mod inevitabil. Se poate vorbi astfel despre un leopardism quasimodian ambivalent: o dragoste amestecata cu ură ce învăluie într-o nouă mantie, neoromantica, versurile autorului ermetic. Preluările din Canturi punctate de-a lungul analizei permit plasarea leopardismului quasimodian în cadrul unui neoromantism de sorginte leopardiană, ale cărui ipostaze trebuie privite, în mod necesar, într-un context literar și cultural mai larg, marcat de numeroasele metamorfoze ale viziunii și artei poeților
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
leopardiană, ale cărui ipostaze trebuie privite, în mod necesar, într-un context literar și cultural mai larg, marcat de numeroasele metamorfoze ale viziunii și artei poeților, începând din secolul al XIX-lea, până la mijlocul veacului trecut. Anexă 1. ignoto în Canturile lui Giacomo Leopardi 532 Sopra îl Monumento di Dante: Ecco da te rimoti, / quando più bella a noi l'età sorride, / a tutto îl mondo ignoti, / moriam per quella gente che t'uccide. (vv. 150-154) Ad Angelo Mai quando ebbe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
În questa città: În questa città c'è pure la macchina / che stritola i sogni: con un gettone / vivo, un piccolo disco di dolore / șei subito di là, șu questa terra, / ignoto în mezzo ad ombre deliranți (...). 3. vento în Canturile lui Giacomo Leopardi Sopra îl monumento di Dante: Allor, quando traean l'ultime pene, / membrando questa desiata madre, / diceano: oh non le nubi e non i venti, / mă ne spegnesse îl ferro, e per tuo bene, / o patria nostră. (vv
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fiori e di notte invito i pioppi: Le monache irlandesi / non parlano mai di morte, sembrano / mosse dal vento, non și meravigliano / di essere giovani e gentili: un voto / che și libera nelle preghiere aspre. 5. amore și morte în Canturile lui Giacomo Leopardi All'Italia: (...) e sul colle d'Antela, ove morendo / și sottrasse da morte îl sânto stuolo, / Simonide salia, / guardando l'etra e la marină e îl suolo. E di lacrime sparso ambe le guance, / e îl petto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e di morte. Bașta un giorno a equilibrare îl mondo: L'intelligenza la morte îl sogno / negano la speranza. În questa notte / a Brașov nei Carpazi, fra alberi / non miei cerco nel tempo / una donna d'amore. 7. antico în Canturile lui Giacomo Leopardi All'Italia: O patria mia, vedo le mura e gli archi / e le colonne e i simulacri e l'erme / torri degli avi noștri, / mă la gloria non vedo, / non vedo îl lauro e îl ferro ond
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Quasimodo, Poezii, traducere de A.E. Baconsky, Editura pentru literatură, București, 1968 (AEB); Salvatore Quasimodo, Versuri, selecție, traducere și tabel cronologic de Mihai Banciu, Univers, București, 1992 (MB). Traducerile lipsite de alte indicații ne aparțin. Versiunile în limba română ale Canturilor aparțin Etei Boeriu și au fost publicate în Giacomo Leopardi, Opere, ediție îngrijita de Smaranda Bratu Elian, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999. 7 La tradizione più appariscente e più dichiarata, nella quale suole collocarsi la poetica quasimodiana è quella
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]