1,947 matches
-
actul III, tabloul 2 Rol : Fenton, iubitul Nanettei Voce : tenor Fach : tenor lejer Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Deghizat în costumul lui Oberon, Fenton cântă depre dragostea lui pentru Nanaetta. Dal labbro îl canto estasïato vola, Dal labbro îl canto estasïato vola Pei silenzi notturni e va lontano 450 E alfin ritrova un altro labbro umano Che gli risponde colla sua parolă. Allor la notă che non è più sola Vibră di gioia în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
iubitul Nanettei Voce : tenor Fach : tenor lejer Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Deghizat în costumul lui Oberon, Fenton cântă depre dragostea lui pentru Nanaetta. Dal labbro îl canto estasïato vola, Dal labbro îl canto estasïato vola Pei silenzi notturni e va lontano 450 E alfin ritrova un altro labbro umano Che gli risponde colla sua parolă. Allor la notă che non è più sola Vibră di gioia în un accordo arcano E innamorando l
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Vibră di gioia în un accordo arcano E innamorando l'aer antelucano Con altra voce al suo fonte rivola. Quivi ripiglia suon, mă la sua vura Tende sempre ad unir chi lo disuna Così baciai la disïata bocca! Mă îl canto muor nel bacio che lo tocca. Aria Sul fil d'un soffio etesio din actul III, scena 2 Rol : Nannetta, fiica lui Ford Vocet : soprana Fach : soubrette Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Nannetta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din acest spațiu etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare istroromeno, în „Ephemeris dacoromâna”, 1940, Grâi și băsmuire cirebiră, 1940, Alte cântece populare istroromane, 1940). Lucrarea de referință a activității sale de folclorist o constituie Caracterul poeziei populare (1937), încercare de sinteză, cu puncte de vedere originale, asupra statutului
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
1941; Natură și sens popular românesc, Iași, 1942; Sulla poesia popolare italiană, Iași, 1942; Vită e poesia popolare romena, București, 1943; Bălcescu, precursore del socialismo romeno, Palermo, 1946; Tudor Arghezi, îl poeta „delle sette fronti”, Palermo, 1946; „Miorița” o Îl canto della fusione con la natură, Napoli, 1958; Umanesimo romeno, Trapani, 1967; Conversazioni critiche, I, Palermo-Roma, 1967. Culegeri: Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, Susnevița-Jeiăn, 1936; Grâi și băsmuire cirebiră, Iași, 1940; Alte cântece populare istroromane, Iași, 1940. Repere
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
meriti personali di V-a Cels-ne con reciproci sentimenti corrispondo alla graziosa Sua disposizione in voler coltivar meco una amichevol intelligenza, la quale non puotrà se non essermi ugualmente grata et onorevole, e mediante cui avro campo di confirmarle del canto mio la persistente divozione con cui mi do l’onore di dichiararmi Pera di Cos-poli adi 20/31 Marzo 1750 di V-a Cels-ne umil-mo et dev-mo servo IX Al Principe di Valachia Scarlato Ghika a Bucherez 4 Aprile 1759
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Vezi Colesnic, Sfatul Țării, p. 266. • Născută în 1910 la Chișinău. Și-a făcut studiile la Conservatorul din Chișinău, iar ulterior a lucrat la Teatrul de Artă din Moscova. În 1929 a plecat la Berlin, unde a luat lecții de canto. S-a afirmat pe scena Operelor din Dresda, Berlin și Viena. Vezi și http://ro.wikipeodia.org/wiki/Maria Cibotari. • Născut în 1900 la Chișinău. A studiat la Conservatorul din Chișinău și la Academia de Arte Frumoase din București și Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sévigné din Paris, își lua bacalaureatul în litere la Sorbona, înscriindu-se apoi la facultate și frecventând, concomitent, École des Hautes Études. Studia limbile clasice, literatura clasică și modernă, istoria, filosofia. Lua lecții de desen, pictură, muzică (făcuse armonie și canto și la Conservatorul din București). Scria mult, de obicei în limba franceză, proiectele literare, conservate cu sfințenie spre a fi desăvârșite și date tiparului, impresionând prin precocitate, orizont, amploare și varietate. Pe când își pregătea teza de licență (despre filosofia nescrisă
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
Oros) și al lui Vasile Cordoș. Își schimbă numele de familie la împlinirea vârstei de paisprezece ani. Urmează școala generală la Arad și Liceul de Muzică la Cluj și la București. Devine student la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din capitală, secția canto clasic, al cărei absolvent este în 1970. Activează că solist în Ansamblul „Doina” al Armatei (1970-1972) și la Filarmonica „George Enescu” (1972-1996). Timp de două decenii a fost solistul Catedralei „Sf. Iosif” din București. Specializat în muzică vocal-simfonică și sacra
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
fost recunoscut de mari artiști de operă, precum Mario Del Monaco, Gino Becchi și Giuseppe Di Stefano, cu care, de altfel, a susținut și câteva recitaluri. Din 1992 a fost și conferențiar la Facultatea de Teatru din cadrul Universității „Hyperion”, specialitatea canto clasic. După vârsta de cincizeci de ani se înscrie la Academia de Teologie Greco-Catolica de la Blaj. Moartea neașteptată l-a surprins că doctorand la Academia de Diplomație Ecleziastica de sub egida UNESCO din București. Debutează la revista „Amfiteatru”, în 1968, colaborând
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
Țugui este fratele său vitreg. Urmează școala primară și gimnaziul în localitatea natală (1940-1949), Școala Tehnică de Cooperație la Rădăuți, liceul și, concomitent, Școala Medie de Muzică la București, unde va frecventa și Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, Facultatea de Instrumente și Canto (1954-1959). Încă student, din 1957 e angajat contrabasist în orchestra Teatrului de Operă și Balet din București. Redactor literar la Radiodifuziunea Română (din 1967), predă, în același timp, contrabasul la Școala de Muzică nr. 2 din Capitală (1969-1971). Două decenii
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Freising-München) ș.a., de-a lungul vieții desfășurând, de altfel, o intensă activitate publicistica și în Italia, Franța, Portugalia, Argentina, Grecia, Brazilia ș.a. Primele versuri îi apar în studenție la revista „Tinerețea” (1939), tot atunci (1940) și un studiu asupra poemului Canto notturno di un pastore errante dell’Asia de Leopardi, inclus în lucrarea colectivă Leopardi văzut de noi, editata de Facultatea de Litere din București. Primul volum, El problemă de Europa, l-a tipărit la Madrid în 1949. A fost distins
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
despre sexe, Tritonic, București. Habermas, Jürgen, 2000, Discursul filosofic al modernității: 12 prelegeri, Editura All Educational, București. Hall, Stuart et al., 1996, Modernity: An Introduction to Modern Societies, Blackwell, Londra. Hobsbawm, Eric; Ranger, Terence (ed.), 1992, The Invention of Tradition, Canto, Cambridge. Inglehart, Ronald, 1997, Modernization and Postmodernization: Cultural, Economic and Political Change in 43 Societies, PUP, Princeton. Jameson, Fredric, 1991, Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, Durham. Jencks, Charles, 1977, The Language of Post Modern
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
profesor-asociat la Catedra de regie de teatru muzical din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, iar din 1991 are aceeași calitate la Departamentul de teatru al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Din 1995 devine profesor la Facultatea de Canto și Artă Scenică a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Concomitent, în calitate de consilier artistic la Teatrul Național clujean (din 1994), organizează festivaluri (câteva ediții din Gala Teatrelor Naționale). Este membră activă a Asociației Oamenilor de Teatru (din 1977) și a Biroului
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
respirației, imunizarea împotriva răcelii, relaxarea tensiunii musculare și a sistemului nervos. Toate aceste lucruri pot afecta interpretarea în mod negativ, iar tratamentele reflexogene i-au făcut pe artiști mai încrezători și i-au eliberat de stres. Un profesor important de canto își trimitea deseori elevii la un reflexolog, doamna Roon. Aceasta fusese cântăreață pe vremuri și știa care ar putea fi problemele și cum să-i ajute prin reflexologie. Era o persoană simpatică, mereu ocupată și veșnic bucuroasă să fie de
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a cărui casă o îngrijește, și trebuie să tacă. „De fiecare dată când se vedea nevoită să nu răspundă, să suporte fără a reacționa vreo acuzație revoltătoare” ea avea probleme cu gâtul, ceea ce o împiedica să-și continue lecțiile de canto (1895-1965). Această particularitate evocă autodiagnosticarea făcută de Zorn (1977/1979), care a atribuit tumoarea sa la gât „tuturor lacrimilor pe care nu le vărsase (...), întregii suferințe acumulate” și ținute în frâu ani de-a rândul. Însă în acest caz nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Ciukovski, Spăl-de-rup, București, 1948; Poezia germană modernă de la Stefan George la Enzensberger, I-II, îngr. și pref. Petre Stoica, București, 1967 (în colaborare); Bertolt Brecht, Viața lui Galilei, București, 1972 (în colaborare cu Emma Beniuc). Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Tablete. Canto și lied, ALA, 1934, 944; Vladimir Streinu, M. Bresliska, „Cântarea cântărilor”, TIL, 1939, 602; D. T., Marcel Bresliska, „Cântarea cântărilor”, VR, 1939, 2; Emil Gulian, M. Bresliska, „Cântarea cântărilor”, FCL, 1939, 2 186; Perpessicius, Opere, XI, 405-408; Șerban Cioculescu, Marcel
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
părea la o distanță destul de sigură, ca măritișul sau nașterea. Și apoi Într-o zi, la tabăra Ponshewaing, Rebecca Urbanus se urcase pe un scaun. Rebecca era din Carolina de Sud. Avea strămoși care fuseseră stăpâni de sclavi și făcuse canto. Când dansa cu băieții din tabăra vecină, Își flutura o mână prin fața chipului, de parcă ar fi ținut un evantai. De ce stătea cocoțată pe scaun? Făceam un concurs de aptitudini. Rebecca Urbanus probabil avea să cânte sau să recite poezii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Pielea. Nici gelul de bărbierit Împotriva iritațiilor. Mi-am luat deodorant, lame de unică folosință și cremă de bărbierit. Sticlele colorate de colonie mă atrăgeau, dar experiența mea cu after-shave-urile nu era prea plăcută. Colonia Îmi amintea de profesori de canto, de șefi de sală, de bărbați bătrâni și de Îmbrățișările lor nedorite. Mi-am luat și un portofel bărbătesc. La casă n-am putut să-l privesc În ochi pe casier. Mi-era așa de rușine, de parcă aș fi cumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ca Președinte al Republicii pe tribunul Antonio José de Almeida, care-și ia mandatul în primire la 5 octombrie. Imediat după asasinarea lui Sidonio Paes fusese numit Președinte al Republicii - mai mult cu forța decât de bună voie - bătrânul amiral Canto de Castra; acesta profită de deschiderea Parlamentului, în iunie 1919, ca să-și înainteze demisia. Lichidarea "vechiului regim al Republicii Noi" se face cu o cruzime și o lipsă de responsabilitate înmărmuritoare. Autoritatea își pierde prestigiul îndată după victoria democraților. Poliția
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
temeam că s-ar putea să-și piardă tonusul și să nu-și mai revină nicicând la forma normală. Așadar, fată gotică, cu ce te ocupi când nu ești gotică? Mă întrebam dacă să-i spun că sunt profesoară de canto pentru elefanți sau inventatoarea ghilimelelor, când o voce ne-a întrerupt, zicând: N-o cunoști pe Anna Walsh? Butch a întrebat: —Cum ai zis? Cum ai zis, bine spus. M-am întors. Era El. Tipul care vărsase cafeaua pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Tot ce-am putut să văd era o urmă ușor vineție lângă sprânceană, dar era așa încântat de ea, încât mi-am ținut respirația, plină de compasiune. —E îngrozitor. Dar vestea bună e că am început să iau lecții de canto! Psihologul meu spune că am nevoie să mă descarc într-un mod creativ. Ornesto - surprinzător, poate - era infirmier la o clinică veterinară. Profesorul meu de canto spune că am un talent înnăscut. Zice că n-a mai văzut pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
compasiune. —E îngrozitor. Dar vestea bună e că am început să iau lecții de canto! Psihologul meu spune că am nevoie să mă descarc într-un mod creativ. Ornesto - surprinzător, poate - era infirmier la o clinică veterinară. Profesorul meu de canto spune că am un talent înnăscut. Zice că n-a mai văzut pe nimeni care să prindă tehnicile de respirație atât de repede! —Minunat, am zis vag. N-avea rost să par prea interesată. Ornesto era omul noilor pasiuni. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
văzut pe nimeni care să prindă tehnicile de respirație atât de repede! —Minunat, am zis vag. N-avea rost să par prea interesată. Ornesto era omul noilor pasiuni. Avea să se certe cu profesorul și să se sature definitiv de canto până săptămâna viitoare. M-am uitat în jur; simțeam un miros... Apoi l-am observat pe masă. Un buchet mare de flori. Crini. —Ai crini? am întrebat. Mda, încerc să mă răsfăț, știi? După atâția tipi care s-au purtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mare în ziua nunții mele. S-a oprit locului și și-a ciulit urechea. — Ce e cu gălăgia asta? Într-un apartament învecinat cineva urla din toți rărunchii: —GoooooooooaaaaaaldfinGAH! —E Ornesto. Exersează. —Ce exersează? Cum să bage lumea în sperieți? —Canto. Ia cursuri. Profesoara lui spune că are talent. —Eeee un ooom, un ooom cu FARUL lui Midas! — Face des chestia asta? — În majoritatea nopților. —Nu te ține trează? Rachel era puțin paranoică în ce privea somnul. N-avea rost să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]