2,287 matches
-
care a stabilit granițele geografice ale noii administrări teritoriale departamentele care erau împărțite în cantoane, și municipalitățile, discutate deja în capitolele precedente. Legea descria rolul prefecților care urmau să conducă fiecare departament, și al subalternilor acestora, subprefecții, care răspundeau de cantoane. În cele din urmă a punctat legătura dintre prefecți și primarii numiți ai municipalităților. În sistemul napoleonian, legăturile dintre prefecți, subprefecți și primari erau strict ierarhice. Jean-Antoine Chaptal, ministrul de interne al lui Napoleon în 1801 și responsabil cu administrarea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de la Cioara - Oncești). A treia necropolă daco-carpică pe teritoriul comunei Oncești este cea descoperită întâmplător în februarie 1983, când au fost dezvelite mai multe morminte de incinerație în urne, cu ocazia realizării unui dig pe pârâiașul Valea Iepei ( în apropierea cantonului silvic nr. VII, la circa 1 km distanță de marginea nord-estică a satului Oncești). S-au recuperat doar câteva obiecte: o oglindă metalică de tip sarmato-carpic, trei aplice din bronz, trei fragmente dintr-o brățară de argint, o fibulă din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mediu și cu destule griji din partea autorităților pentru ca acest mediu să fie protejat. Spuneam că nu se permit construcții noi decât în rare cazuri, că este intrezisă staționarea autoturismelor cu motorul pornit, și au un sistem de infrasctructură excepțional. țara cantoanelor și a tunelurilor poate fi numită Eleveția. Despre ultimul meci al României Când am văzut marea aceea portocalie, nu-mi pot închipui câți olandezi au fost la meci, pentru că meciul s-a vizionat și în Fun zone, adică într-o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ca un fenomen conjunctural. Acesta se limitează la Scandinavia și Elveția unde se regăsesc două elemente favorizatoare: protestantismul și o autonomie istorică a țăranilor față de aristocrația funciară. Vom găsi, astfel, partide agrariene în Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda și în anumite cantoane elvețiene. Chiar de la începutul anilor '80 asistăm la o renaștere a acestui clivaj sub forma opoziției dintre ecologiști și sectoarele secundare și terțiare. 4. Clivajul proprietari / muncitori. Fiind de origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul capitaliști / muncitori pune
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
partid al claselor de mijloc care, adesea în problema socială, a votat cu stînga. Programul său, "capitalismul social", și politica sa militară a plasat Alianța la centru-dreapta. De fapt, aceasta se va orienta cînd la stînga, cînd la dreapta, în funcție de cantoane, dar cu o preferință netă spre stînga. Și Franța a avut "Radicalii săi de stînga" prin MRG, devenit Radical sub conducerea lui J. F. Hory, care a recrutat pe omul de afaceri, Bernand Tapie, ca prezentator-vedetă. Partidul Radical nu poate
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a-i servi drept trambulină în alegeri, plecînd de la societatea sa bancară Fininvest și de la cercurile de suporteri ai AC Milan, celebra echipă de foot-ball, proprietate a condotierilor. În ceea ce privește liberalii elvețieni, aceștia sînt slabi pe plan federal, dar puternici în cantoanele din Geneva, Vaud și Neuchâtel. 5. Concluzii. Unitatea dreptei în sînul unui mare partid majoritar constituie un fenomen destul de rar în Europa. Istoria politică a vechiului continent oferă o asemenea bogăție de evenimente, încît antagoniștii conflictului de clasă fie s-
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
al democrației creștine. Caracterul "interclasist" al partidelor creștin-democrate este dezechilibrat de un singur aspect: suprareprezentarea țăranilor. Interesul acestor formațiuni față de agricultori este așa de mare, încît partidele agrariene n-au putut să se dezvolte niciodată în țările sau regimurile catolice. Cantonul elvețian Fribourg constituie singura excepție. Lumea rurală, care prezintă un grad mai ridicat de practică religioasă decît restul societății, va susține puternic democrația creștină. Deci, practica religioasă și nu clasa socială constituie factorul determinant în acordarea voturilor democrației creștine. Dar
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
originea în curentul naționalliberal care, spre 1848, a animat intelligentsia în Germania, Austria și Elveția. Asemănător partidelor liberale sau radicale din Europa, PRD din Elveția oferă o bază electorală mai întinsă, mai diversificată și mai importantă. Zonele sale puternice Mitteland, cantoanele din Zürich, Berna, Basel și Vaud corespund destul de bine centrului dezvoltat al Confederației. Moștenitor al unei lungi tradiții, FPÖ austriac îi seamănă, dar, în plus, dă dovadă de o orientare pangermanică pe care radicalismul elvețian nu a cunoscut-o. Partidul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
apoi să se extindă în parlamentele din toată Europa, cu excepția Spaniei și Portugaliei. În 1995, o nouă etapă istorică a fost depășită o dată cu intrarea ecologiștilor în guvernele finlandeze. Principalele formațiuni ecologiste sînt: Partidul Ecologist Elvețian care participă la guvernarea diferitelor cantoane, Ecologiștii Confederați pentru Organizarea Luptelor Originale, ECOLO, în Belgia francofonă, AGALEV a trăi altfel în Flandra Grüne în Germania, Liga Ecologistă în Finlanda, Miljöpartiet în Suedia, Verzii Italieni, membri ai "polului progresist" și deținători ai Primăriei din Roma, la care
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
adaptarea orașelor la automobil; acesta a trecut cu mare viteză apărînd libertatea absolută a individului de a polua apărarea fumatului și de a cauza daune colectivității care este rugată să-și asume costurile. Reprezentat în Parlamentul elvețian, în mai multe cantoane germanice, acest partid anunță un fenomen care, pînă în prezent, se manifestă în peisajul european unde conștiința ecologică este cea mai puternică. CONCLUZII Grație aplicării paradigmei lui Rokkan, am putut desprinde opt familii de partide politice existente în Europa de Vest. Acestea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
4 Vatican II prima sesiune a consiliului ecumenic ținută la Roma în 1962. 5 René Rémond, Les droites en France, Paris, Aubier-Montaigne. 6 boulangism nume dat mișcării politice creată de generalul Boulanger (1886). 7 Sonderbund asociație separatistă formată din șapte cantoane elvețiene catolice formată în 1846 împotriva guvernului federal. Ea a fost dizolvată de generalul Dufour în urma războiului civil din 1847. 1 Duce titlu acordat lui Mussolini. 8 flamingantism mișcare pro-culturală flamandă. 9 J. Macek, Histoire de la Bohême, Paris, Fayard, 1984
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
un dreptunghiular cam aproximativ, pe care se zbăteau litere de un alb stins, însemnând locul unde trebuiau să oprească trenurile ce veneau rar, parcă în silă și plecau mai departe înainte de a se stinge ecoul scrâșnetelor prelungi, metalice, ale frânării. Cantonul pipernicit, străjuit de plopul secular, crescut asimetric spre acoperișul roșu de țiglă,, părea printre picăturile ploii parcă și mai mic și neînsemnat, ca o moviliță cenușie plantată aici aiurea și neconvingător, de mâna cine știe cărui vântură lume, la locul popasului de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
peste șes până spre pădurea de sălcii, încremenind acolo laolaltă cu ultimele licăriri ale zilei înecate de ploaie, stârnind sufletele păcătoșilor pierduți la vreme de iarnă în rătăcirea fulgilor mulți, când această câmpie devine un coșmar. Se opriră la ușa cantonului și cel din față bătu în ușă cu piciorul fără să lase din mână targa. De dincolo de ușă un glas de femeie cu mlădieri plăcute, ca un început de cântec, întrebă: „Cine- i acolo?” și neprimind nici un răspuns, deschise larg
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în sensul său simbolic, apoi se așeză și își răsturnă din nou fruntea pe bățul său noduros. Femeile se întoarseră spre el, privindu-l ca pe-o arătare ivită din cine știe ce capriciu a naturii tocmai acolo în mijlocul lor, în acel canton aflat parcă la capătul lumii. Femeia de la canton, cu o spaimă nedisimulată în ochii măriți, zise cu o voce străină, din care tentele de cântec dispăruseră complet: - Am crezut că este mut, până acum nu a scos nici un cuvânt, numai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
își răsturnă din nou fruntea pe bățul său noduros. Femeile se întoarseră spre el, privindu-l ca pe-o arătare ivită din cine știe ce capriciu a naturii tocmai acolo în mijlocul lor, în acel canton aflat parcă la capătul lumii. Femeia de la canton, cu o spaimă nedisimulată în ochii măriți, zise cu o voce străină, din care tentele de cântec dispăruseră complet: - Am crezut că este mut, până acum nu a scos nici un cuvânt, numai dădea din cap. Nici să mănânce nu a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la gură și cu ochii ațintiți la cel de pa bancă își mută privirea cu o oarecare teamă spre targa rămasă jos, din care apa șiroia într-un pârâiaș sinuos pe mozaicul uscat. Vorbi ceva repede la ureche femeii de la canton din care nu se auzi mai nimic, totul fiind acoperit de șiroirea neîntreruptă a ploii de afară. Aceasta repetă într-un târziu ca pentru sine „Cancer... Doamne” apoi cu o grabă la care nu te-ai fi așteptat de la trupul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
strigă arătând cu degetul spre un ungher întunecat și înțesat cu pânze de păianjen vechi: „Ceea ce susții dumneata face parte din condiția generală a ființei umane” , se lăsă greoi pe scaunul oferit și adormi parcă din nou brusc. Femeia de la canton luă de pe scaunul ei o pătură uscată o întinse cu gesturi ferme pe banca de stejar și ajută pe cei doi ca să repună omul de pe targa udă de ploaie, pe bancă. Omul de pe targă gemu de câteva ori slab, ca
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
apă „Trebuie să răspunzi cu biologicul unei lumi care ține atât de mult la biologic, incapabilă săși sacrifice o parte din concret pentru o idee...” Pe când acesta se așeza din nou pe scaun, reluându-și aceeași figură imobilă, femeia de la canton făcu un gest semnificativ cu mâna în jurul urechii, adică sărmanul este cu mințile pierdute. Cealaltă femeie se ridică deodată dreaptă cu ochii aprinși de o lumină intensă, zise: „ Aveți o lumânare, am plecat de acasă fără lumânare. Credeam că dacă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lumină intensă, zise: „ Aveți o lumânare, am plecat de acasă fără lumânare. Credeam că dacă plec așa n-o să moară. Ochii i se opriră asupra lămpii vechi cu petrol tip CFR, care făcea poate de un veac serviciul la acest canton. -Lampa, dați-mi lampa și fără să aștepte să i-o dea cineva, luă lampa ceea veche de metal înnegrit și încerca s-o pună între mâinile omului ei. Femeia parcă nu mai avea astâmpăr, făcea mișcări dezordonate, își plesnea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și negricioasă veni adusă de apă chiar lângă picioarele sale și pentru o clipă i se păru că recunoaște silueta femeii de abia plecate. Scoase un țipăt de groază, se clătină aproape să cadă, apoi fugi cu pași grei spre cantonul ce o aștepta cu ușa deschisă, conturând un dreptunghi de lumină, asemenea unui liman plin de viață. Urcă treptele vijelios și intră precipitat în camera de unde i se părea că lipsise o veșnicie. Bătrânul stătea tot acolo sprijinit de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
iar cu mâinile pe lampă. Cantoniereasa își luă impermeabilul, apoi plecă încet cu pași calculați parcă. Se liniștise acum, o liniște înaltă ce nu izbutea s-o tulbure nici zgomotul ploii, nici zbârnâitul firelor de telefon ce treceau pe deasupra cantonului, nici apele care se rostogoleau în depărtare. Merse până la marginea apei ce se întindea tăcută venind de undeva, către undeva, de parcă ar fi vrut să împingă noaptea și începu să strige: „Întoarce-te, nu are rost, o să mori și tu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
departe, indicând locul unde era satul, pe povârnișul de la marginea șesului. Deodată i se păru că totul în jurul ei este mort, pe femeie o simți aproape organic, că este moartă demult și dusă undeva la vale, poate și cei din canton nu mai sunt... Simți nevoia să facă totuși ceva, să facă ceva pentru atâția morți. Ce? A, da, să tragă clopotele, asta trebuie, pentru morți trebuiesc trase clopotele . Își aminti ceva, se întoarse înapoi greoi, clefăind cu cizmele de cauciuc
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
între degete un creion școlăresc. Când vorbea de fiul său, Serioja, ochii i se umpleau de o lumină blândă, ca o apă învăluitoare. Unul din cele două telefoane sună prelung, făcând parcă să vibreze semiobscuritatea din odaia ceea mică a cantonului de cale ferată. Ridică receptorul, dădu cu o mișcare moale o șuviță rebelă pe după ureche, apoi fără să-l apropie de lobul urechii, ascultă cu atenție ceea ce-i spunea o voce răgușită de la stația alăturată. Răspunse tot așa tărăgănat că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
țise pară că auzi și sirene de locomotive. Și chiar ești hotărât să pleci spre stația vecină pe jos acum noaptea și pe viscol? Nu-i ici - colea, sunt șapte kilometri până acolo și nici o casă de om, decât un canton aproape părăsit unde totuși stă cineva, dar e tare ciudat și ursuz. Stă singur acolo de foarte mulți ani. - O fi bătrân, probabil și nu și-o mai fi găsit rostul în altă parte... - Nu e, aici e partea interesantă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vine câteodată și pe aici în control, dă bună ziua, stă pe scaunul de acolo doar cât să scrie câteva rânduri în registru apoi dând doar din cap a binețe pleacă pe linie cu pașii săi mari de urs abătut spre cantonul din pădure. Niciodată n-a scris ceva de rău în registru, e un om bun, așa-l consideră toți cei din echipă. Își plecă mai mult capul asupra mesei și în lumina săracă a lămpii cu petrol, pielea sa albă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]