1,205 matches
-
La noi În Kentucky i se spunea spată. Poetul reia. Nu este nici fum, nici fulcrum, ci fourme d’ambert. E o parte componentă din Sfeclă la Cuptor și Fasole Salomée. Cine și-ar fi Închipuit? Sub amenințarea reluării da capo a recitării, Paulee privește amenințător spre Sherrill. Din nou, toată lumea rîde. Este o adunare de veterani. Au trecut Împreună prin mai multe recitări de meniuri decît fanii concursurilor de poezie; ca să parafrazăm, au auzit cele mai bune ingrediente ale generației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu fotografii care o reprezentau alături de celebrități. În costumul albastru-cobalt care era semnul ei distinctiv, mi-a primit mulțumirile dând încet din cap, cu ochii pe jumătate închiși. Nu exista nimic mai deconcertant decât Ariella când își juca rolul de Capo di tutti Capi. Poate mă poți ajuta și tu cu ceva la un moment dat. Ori avea laringită, ori adoptase dinadins un mormăit răgușit, à la Don Corleone. Am nevoie să-mi faci o favoare, pot conta pe tine? Muncesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
în Boston după trei ani, au luat-o de la capăt. Între douăzeci și treizeci de ani, au fost un cuplu popular și fiecare a devenit o parte din familia celuilalt, Janie alăturându-se familiei Maddox în timpul vacanțelor de vară la Cape Cod și Aidan însoțindu-i pe părinții lui Janie la casa lor din Bar Harbour. De-a lungul anilor, Aidan și Janie s-au despărțit de câteva ori și au încercat să se vadă și cu alte persoane, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
pentru că e omenește imposibil să stai o veșnicie în casa părinților prietenului tău, temându-te la fiecare pas că vor începe să depene noi amintiri despre fosta lui prietenă. Tot surprindeam conversații de genul: — Îți amintești de vacanța aia la Cape Cod? Când eram cu toții în rulotă? Mai știi când Janie a făcut cutare sau cutare? Dar, odată ce-am ajuns la mall, m-a cuprins buna dispoziție pentru că, atunci când sunt într-un alt oraș, până și magazinele pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
-și ia zborul, să invadeze camera ca un stol de păsări. Sute, zburând pe lângă mine, încurcându-mi-se în păr - mărturii ale nenumăratelor evenimente ce-i legau pe Aidan și Janie: la bal; la ceremonia de absolvire a liceului; la Cape Cod; la cină, când Aidan a împlinit treizeci ani; la party-ul surpriză pe care l-a organizat el când ea a fost promovată; la reuniunea de la terminarea liceului; câștigând o cupă la bowling; în vacanță în Jamaica, gătind împreună scoici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
la cină, când Aidan a împlinit treizeci ani; la party-ul surpriză pe care l-a organizat el când ea a fost promovată; la reuniunea de la terminarea liceului; câștigând o cupă la bowling; în vacanță în Jamaica, gătind împreună scoici în Cape Cod; la petrecerea de rămas-bun înainte ca Aidan să plece la New York; vopsind casa din Bah Hah-ba în roz etc. Am fost amândoi foarte tăcuți la întoarcere. Vizita fusese o greșeală majoră, un risc pe care meritase să ni-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
erau Templierii... Totodată, Sfântul Graal trebuia să fie, literalmente, receptaculul care primise și conținuse sângele lui Isus. Cu alte cuvinte, trebuia să fie pântecul Magdalenei. (M. Baigent, R. Leigh, H. Lincoln, The Holy Blood and the Holy Grail, 1982, London, Cape, XIV) „Mde“, zise Diotallevi, „nimeni nu te-ar lua În serios“. „Dimpotrivă, ar vinde câteva sute de mii de exemplare“, am spus eu mohorât. „Povestea există, a și fost scrisă, cu variații minime. E vorba de o carte despre misterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
deci continuăm să ne întâlnim în secret... Hugo s-a oprit și a luat o gură de vin. Cu toate că aceasta era o variantă posibilă și tradițională, nu era totuși ideală. Nici el și nici Alice nu erau niște persoane de capă și spadă. Expresia nefericită de pe chipul lui Alice i-a confirmat propriile dubii. Presupun că da, a zis ea fără prea multă tragere de inimă, mai fărâmițând niște pâine. Sau, a spus Hugo, ne despărțim de soții noștri cei nebuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
la intersecția cu bulevardul Dacia, plutea Cazinoul, transformat de comuniști în teatru și sală de rock. Urcai pe Știrbei-Vodă și, în vârful pantei, dădeai cu capul de Ateneu, mare cât o minge de baschet. Sub minge, veghea Eminescu, șubred, cu capa de Superman flambat. Puștimea o lua la stânga, să ajungă la timp la concert. Era prin ’84, mergeam cu colegii de liceu la rockotecă, mă însoțeau Mihnea, Cezar, Nicu, Andrei și toți ceilalți. Incinta fostului cazinou fusese cedată Teatrului „Constantin Tănase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
continue. - Luptătorii săi erau obosiți, dar au reușit să respingă atacul și să treacă Nistrul, iar oștenii Măriei Sale au ieșit din malul râului și i-au săgetat pe toți tătarii care mai Îndrăzneau să se apropie. - Dar e poveste de capă și spadă! exclamă contesa, amuzată ca În fața unei comedii. Absolut impresionant, mai ales pentru copii. - Îmi pare rău, contesă, că nu aveți... - Și mie Îmi pare rău, o Întrerupse contesa, dar am o conversație importantă de purtat cu signor Giovanni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
jucat citindu-le. Că, atât unul, cât și celălalt sunt persoane serioase, cu preocupări nobile și grave, cu surâsul Înghețat undeva departe, În nici un caz la vedere. Autorul va spune că ar fi fost mai simplu să parodieze romanul de capă și spadă, fiindcă, nu-i așa, orice gen care a cunoscut cândva gloria a devenit acum desuet. Problema sa ar fi aceea că literatura română n-a prea excelat În ilustrarea acestui curent al literaturii populare, așa cum, de altfel, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
declanșarea unei crize fiscale a Împiedicat orice continuare a acestei tendințe. Într-un mediu arid, imobilitatea este adevărată sinucidere, iar mișcarea este Însăși condiția supraviețuirii. Pentru o discuție amplă și poetică În acest sens, vezi Burce Chatwin, The Songlines, Londra, Cape, 1987. M.L. Ole Parkipuny, „Some Crucial Aspects of the Maasai Predicament”, În Coulson, African Socialism in Practice, capitolul 10, pp. 139-160. Vezi, de exemplu, Raikes, „Eating the Carrot and Wielding the Stick”: „Multe politici se bazează pe păreri privind «modernizareaș
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
care o face Ammarell tehnicilor de navigare tradiționale ale populației Bugi este cel mai convingător mod de a Înțelege cunoașterea tehnică indigenă pe care l-am Întâlnit. Comparați cunoștințele pilotului cu următoarea observație făcută de Bruce Chatwin În Songlines, Jonathan Cape, Londra, 1987: „Inima uscată a Australiei... era un mozaic de microclimate, minerale, plante și animale. Un om crescut Într-o anumită parte a deșertului știa ce floră și faună cresc acolo. știa care plantă atrage vânatul. știa cum e apa
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a o țipari. Netipărite și nereprezentate au rămas și dramele Logodnică lui Don Juan, compusă în 1920 (revăzuta și amplificata în 1960), si Anacronicii, scrisă în 1921. V. colaborează și cu Societatea Română de Radiodifuziune, pregătind în 1931 piesă Da capo al fine. Revine în 1939 cu Pălăria cu clopoței (trei acte și un prolog în versuri), comedie de succes, ce s-a jucat cu casa închisă, dar scoasă de pe afiș de o cabala a actorilor. Preocupată de rolul educativ al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
e neapărat nouă, însă demonstrația desfășurată pe parcursul acestei cărți convinge. Explicația criticului pentru profunzimea poeziei barbiene ține de sistemul de referință al lui Barbilian-Barbu: "Capacitatea lui Ion Barbu de a citi în dublu referențial, ca poet și matematician, explică, da capo, reușita lui neobișnuită în reevaluarea operei rimbaldiene." (p. 347) Theodor Codreanu vorbește despre stabilitatea poeziei barbiene pe care o pune pe seama unor "linii de rezistență", care îi dau caracter de operă închisă, inaccesibilă oricărei interpretări. Din această perspectivă, el interpretează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
special de geniul purificator al lui Rabelais, care i-a dat cheia prin care spiritul grotesc poetic se împletește fericit cu stilul realist și multe tonuri universale. Sigur că literatura nu poate supraviețui decât înnoindu-se printr-un muzical „da capo”, plin de inventivitate... Despre drama sa personală, măiestrit expusă în romanul Coșmarul, „drama nașterii unui copil idiot”, scriitorul a povestit cu lux de amănunte tuturor. Un copil handicapat este un lucru greu de acceptat în Japonia, fiul cel mare fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
femei În căutarea unei căi de scăpare. Un alt bolovan, aruncat de cineva În mijlocul aglomerației, trecu pe lângă el, urmat de numeroase alte proiectile. În cealaltă parte a pieței, câțiva combatanți Începuseră să arunce cu pietre unii În alții, rotind pe deasupra capelor praștii improvizate din benzi de pânză adunate de pe jos, dintre tarabele răsturnate. Făcându-și pârghie cu scânduri și cu pari găsiți prin zonă, Încercaseră mai Întâi să desfunde caldarâmul: mai apoi, văzând că vechiul pavaj roman rezista, se năpustiseră peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
iute cu trupul. Poetul ridică În spate lada cu mecanismul și Îi urmă la rândul lui, după ce luase, cu mâna cealaltă, lampa lui Elia Învelită Într-o pânză. În afara mânăstirii zări siluetele Întunecate a doi membri ai confreriei, ascunși În cape. Unul ținea hulubele unui car cu roți mari, acoperit cu o perdea neagră, sub care călugării așezaseră deja trupul lui Arrigo. - Suntem aici, frate, zise celălalt, care ținea un mic opaiț. Ce sunt acelea? Întrebă apoi cu uimire, ațintindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
plin de stele, iar eu mă gândeam la Costash care zicea că poate comunica cu alte planete, întrebându-mă dacă folosește engleza, greaca sau franceza ca limbă de conversație. Curând a sosit Linda îmbrăcată într-o toaletă de seară: o capă din mătase deasupra unei rochii din tul mov, părul pieptănat în sus. Era elegantă, impresionantă, sigură pe ea, exact ca un manechin. Avea brețele și umerii goi, o brățară grea de aur și chihlimbar, un colier foarte lung identic. Detașarea
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
să știu? -Te rog! Nu suport. M-a tras lângă ea în întuneric ca să nu-i văd fața. -Ce nu suporți? S-a depărtat de mine, ducându-se pe terasă unde i se făcu imediat frig. -Vrei să-mi dai capa, te rog? -Poftim? -Adu-mi, te rog, capa. I-am adus imediat capa și i-am pus-o pe umeri. Ea mi-a prins ușor mâna, rămânând nemișcată. -Nu vreau să fiu rea! Mi-a zis apoi: -Acolo, zise ea, întinzând
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
a tras lângă ea în întuneric ca să nu-i văd fața. -Ce nu suporți? S-a depărtat de mine, ducându-se pe terasă unde i se făcu imediat frig. -Vrei să-mi dai capa, te rog? -Poftim? -Adu-mi, te rog, capa. I-am adus imediat capa și i-am pus-o pe umeri. Ea mi-a prins ușor mâna, rămânând nemișcată. -Nu vreau să fiu rea! Mi-a zis apoi: -Acolo, zise ea, întinzând evantaiul, acolo locuiesc. -Dar acolo e marea
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
întuneric ca să nu-i văd fața. -Ce nu suporți? S-a depărtat de mine, ducându-se pe terasă unde i se făcu imediat frig. -Vrei să-mi dai capa, te rog? -Poftim? -Adu-mi, te rog, capa. I-am adus imediat capa și i-am pus-o pe umeri. Ea mi-a prins ușor mâna, rămânând nemișcată. -Nu vreau să fiu rea! Mi-a zis apoi: -Acolo, zise ea, întinzând evantaiul, acolo locuiesc. -Dar acolo e marea? Locuiești acuma pe un iaht
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
plăcea ei - se ducea în camera ei și își punea corsetul, relicvă de pe vremea când era mai împlinită la trup, și apoi rochia ei neagră. Mama îi umplea o sticlă cu ceai. Apoi, cu un chapeau cu floricele și o capă de blană din cozi care se încheiau pe umăr cu gheare de bursuc, se ducea în parc. Cu o carte pe care n-avea de gând s-o citească. Era prea multă vorbărie sub boltă pentru așa ceva. Era un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cădea într-o pleată răsucită ca o frânghie, iar din modul în care-și ținea capul parcă vedeai ruinele ce se formau în spatele lui. Așa cum ședea acolo, cu brațele complet nemișcate, ai fi zis că e un bărbat într-o capă sau un prizonier înlănțuit. Bietul Einhorn! În orice oră a declinului său anterior s-ar fi îmbărbătat cu bonul de preț reprezentat de fiul său Arthur, iar acum îl apucase ciuda că bonul își pierduse valoarea, asemeni banilor țariști decolorați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
la îndemână arma încărcată, pe birou, pentru negocieri. Zii ce-ai de zis! îi aruncă el țâfnos, Avocatului. Bine, trage Fratele aer în piept adânc, adânc, cât mai adânc, înainte de-a-și începe pledoaria. Să vă povestesc atunci, eșalonat, da capo al fine, cum de s-a pornit toată sminteala asta. Adevărul și numai adevărul! (Care-o mai fi și ăla...) Adevărul este că azi, pe la amiază, eu, cu Dănuț și cu Big Sile ne cinsteam între noi, lejer, cu câte
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]