2,477 matches
-
prelungit cu torționarul, creează un tip deosebit de relație, de control coercitiv, similară cu aceea în care victima este ținută captivă în întregime prin forță, ca în cazul prizonierilor sau ostaticilor, sau prin combinația de forță și intimidare. „În situația de captivitate, torționarul devine cea mai importantă persoană în viața victimei, iar psihologia victimei depinde de acțiunile și credințele acestuia. Puține sunt cunoscute despre mintea torționarului, întrucât conceptele obișnuite ale psihopatologiei eșuează în definirea sa.” (Herman, 1994) Efectele psihologice ale torturii sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
poemele postulează ingenuitatea ca deziderat intangibil, și nu ca pistă de decolare a aventurii lirice. Din acest punct de vedere, drumul străbătut acoperă distanța de la stadiul de „prizonier al convenției” la acela de „rentier” al acesteia (Al. Cistelecan). Deși nedeclarată, captivitatea aceasta se manifestă suficient de clar încă din primele două cărți. Tributare tradiției ardelene pe filiera Goga-Blaga, Propuneri pentru o fântână și Biata mea cumințenie descriu o lume citadină prin structură, dar patriarhală prin substanță, coagulată prin polarizarea unor motive
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
narațiunii, prin vivacitatea dialogurilor prinse fidel în pronunția lor, prin doza de erudiție strecurată fără emfază, cu un umor ce amintește de A.I. Odobescu și Calistrat Hogaș, prin omniprezenta autoironie. Toate aceste calități se regăsesc și în jurnalul din perioada captivității muntenegrene, alcătuind prima parte din memorialul Viață. SCRIERI: Ce-a fost odată, Cernăuți, 1922; Un nou manuscris vechi: Isopia voronețeană, Cernăuți, 1922; Codicele Pătrăuțean și asasinarea lui Grigore Ghica (un manuscris inedit), Botoșani, 1922; Războiul Troadei. După Codicele Const. Popovici
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
instinctul de neam (porunca „sângelui”) și simțământul iubirii. Personajul supus tragicei dileme, Pan Vlasko, un tânăr nobil polonez, este înfrânt în luptă și adus la curtea vornicului Dragomir. Curând, se înfiripă o idilă între junele trufaș, care suportă greu umilința captivității, și Păunica, sora lui Mihuț, cel care îl învinsese pe leah într-o luptă directă. Între sentiment și resentiment, frământările lui par să se aline, numai că destinul hotărăște altfel. Într-o nouă confruntare a moldovenilor cu polacii, nu mai
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Să te păstrez,/ Ce voi face cu tine/ Când lut voi fi?” În așternerea văilor, volum retrospectiv în mare măsură, aduce o accentuare a singularizării insului din ce în ce mai delimitat de ceilalți („privească-mă cine e altul/ și va rămâne altul”), în ciuda captivității în generalitatea rituală a vieții, erosului, regresiei spre stingere. Dominantă e acum o lirică intimistă, cu tot mai frecvente, în vădită descendență bacoviană, ricanări sardonice pentru degradarea în alcoolism sordid: „Și iar paharul dus, îngropat/ în peștera cu dinții mei
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
frate, Alexandru, va fi împușcat de sovietici în 1944, sub acuza de a fi „în slujba României”, părinții mor în timpul deportării, cel mai mic frate, Dumitru, dispare în război, pe frontul din Răsărit, iar sora, Maria, supraviețuiește cu greu unei captivități prelungite în lagărele de muncă forțată din Siberia), anii lungi de închisoare - toate au fost evocate, chiar cu oarecare talent literar, în scrieri memoralistice sau în povestiri cu pronunțat caracter subiectiv în refacerea traseului autobiografic și cu o valoare documentară
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
cele mai multe ori un pretext de tensionare a personajului, de declanșare a resorturilor sale interioare), cât trăirea propriu-zisă. Un patos vitalist, de „tânăr furios” pentru care femeia este un soi de bon sauvage, un Vineri pe lângă Robinsonul liber într-o (nelimitată) captivitate. O foame de existență, de afirmare a voinței, minată de conveniențele socioprofesionale sau conjugale. O duritate energică, dar marcată de rictusul obosit-sarcastic. Un spirit însingurat din orgoliu și scepticism, ironic sau agresiv în fața convenției. În diferite ipostaze, acest erou-narator generic
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
unghii ascuțite, o „noapte lichidă” domnește, în care cu greu se poate vâsli și doar rareori zvâcnesc vise cu terase albastre și „un catarg clătinându-se la tâmpla apei / [...] invocație monotonă și dureroasă / sfâșiindu-se blând”. Sub alarma limitei și captivității în agonie Cu fața la zid agită caleidoscopic scenografia precedentă, între seraficul atroce, coborât din Bosch sau (invocatul) Hyeronymus von Aachen și capriciul goyesc sau coșmarul expresionist, recapitulând gesticulația tandreței și a ororii, a „suferinței și lăcomiei”, cu toate tonalitățile elegiei. Detașată
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
Germania, Franța, Japonia etc. Debutează la ziarul „Viitorul”, în 1991, cu eseul Omenirea și iluziile ei, continuînd să colaboreze la același jurnal, precum și la „Liberalul” ș.a. Literatura reprezintă pentru P. doar un hobby, iar prima carte, Douăzeci de ani de captivitate în mine însumi, îi va apărea târziu, în 1997. Este „un jurnal de idei” pentru perioada 1970-1990 și cuprinde meditații privind condiția umană, riguros structurate sub titluri precum Societatea, Omul, Natura, Politica. Autorul va reuși să capteze câteva ipostaze ținând
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
unor scriitori precum George Bernard Shaw, Francis Bacon, Vergiliu sau Shakespeare. Memorialistul poate fi considerat o apariție surprinzătoare în spațiul literar românesc, substanța textelor sale interesând ca o mărturie veridică și captivantă în același timp. SCRIERI: Douăzeci de ani de captivitate în mine însumi, București, 1997; Elucubrații, București, 1999; Confesiuni, I-II, București, 2000-2003. Repere bibliografice: Mihail Mihailide, Medici scriitori români, București, 2001, 219; Valeriu Nicolescu, Buzău-Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea II, București, 2001, 257-260. C.
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
vechilor generații. Cine i-a convins că Iisus este chiar acel prieten, tânăr radical și nonconformist, pe care sufletele lor mereu nemulțumite îl căutaseră în zadar? Cine le-a spus că Hristos e gata să-i răscumpere din bezna oricărei captivități, indiferent cât de rușinoasă și umilitoare le-ar fi caznele? Sunt tinere fete care au făcut avorturi în timpul studiilor fără să știe că decizia lor nu era, de fapt, implacabilă. Cine le-a fost prin preajmă gata să le dea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
capătă un sens din perspectiva botezului întru Hristos. Acest tip de hermeneutică teleologică va fi proiectată asupra istoriei vechiului Israel sau a întregii umanități căzute. Părinții Bisericii vor aplica o lectură spirituală (anagogică) memorialului iudaic al izbăvirii. „Egiptul” devine metafora captivității idolatre, „exodul” reprezintă eliberarea de patimi și botezul curățitor, iar „Canaanul” este imaginea paradisiacă a întoarcerii acasă. În tradiția patristică, succesul alegoriei - care nu este o metodă hermeneutică, ci o exigență a vieții „în Duh și adevăr” - n-a încurajat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a obosit în așteptarea celei de-a doua veniri a Mântuitorului. Rugăciunea subțiază privirea și sensibilitatea duhovnicească a omului. Atunci, tristețea se ivește chiar și numai la întâlnirea cu suferința creaturii necuvântătoare (de la frunze sau păduri sălbatice până la animalele în captivitate ori domestice). La rândul ei, această compătimire universală aprinde în inima creștinului o mai puternică rugăciune, care îmbrățișează întreaga creație. Compătimirea universală este aici mult mai mult decât un sentiment spontan, asociat cu repulsia față de eterna injustiție socială. Atunci când depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pietist. „Școala duminicală” organizată în jurul bisericilor parohiale ar fi cea mai fericită oportunitate pentru lectura Scripturii în duhul de rugăciune primenit de liturghia dimineții. Urmând indicațiile lecționarului, credincioșii îndrumați de un preot sau laic instruit ar putea să iasă din captivitatea lecturii private, urmând logica hermeneutică a tradiției Bisericii. Această practică ar putea reinstaura chiar funcția didascalilor creștini în tradiția alexandrină din secolele II-IV (începând de la Atenagoras și până la Didim cel Orb). Nu există nici un impediment canonic pentru angajarea laicilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dar nu subscrie neapărat erudiției. Apologetica senină are nevoie de cultivarea sensibilității duhovnicești și izvorăște dintr-o minte deprinsă cu tainicele chemări ale Cuvântului lui Dumnezeu. Exercițiul discernământului, prin definiție autocritic, nu înseamnă altceva decât smerita părtășie în adevărul Vieții. Captivitatea în categoriile seculare ale culturii a devenit pentru noi a doua natură. De multe ori, sursa acestei rătăciri este un simplu complex de inferioritate, probat de trista împrejurare că în cultura română modernă mințile cele mai alese s-au ținut
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
decât în 2006) sunt amenințate cu dispariția, Franța situându-se printre primele zece state cu cele mai multe specii amenințate de dispariție. Raportul mai precizează că numărul total al disparițiilor este de 785 de specii, iar alte 65 nu există decât în captivitate. În total, scrie raportul, unul din patru specii de mamifere, una din opt specii de păsări, una din trei specii de amfibieni și 70% din plante sunt în pericol de dispariție, ceea ce este foarte îngrijorător și reclamă măsuri urgente de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
dintre diferitele categorii de participanți la conflictul armat. 6. Transmiterea informațiilor cu caracter juridic referitoare la tema menționată. 7. Însușirea noțiunilor de „prizonieri de război”, „combatanți propriu-ziși”, „persoane asimilate combatanților”. 8. Enumerarea etapelor stabilite prin dispoziții imperative cu privire la starea de captivitate a prizonierilor de război. 9. Cunoașterea modalităților de încetare a captivității. - afective: 1. Sensibilizarea studenților față de tratamentul aplicabil prizonierilor de război. 2. Înțelegerea importanței respectării drepturilor prizonierilor de război. 3. Dezvoltarea capacității de apreciere asupra gravității unor situații specifice. 4
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cu caracter juridic referitoare la tema menționată. 7. Însușirea noțiunilor de „prizonieri de război”, „combatanți propriu-ziși”, „persoane asimilate combatanților”. 8. Enumerarea etapelor stabilite prin dispoziții imperative cu privire la starea de captivitate a prizonierilor de război. 9. Cunoașterea modalităților de încetare a captivității. - afective: 1. Sensibilizarea studenților față de tratamentul aplicabil prizonierilor de război. 2. Înțelegerea importanței respectării drepturilor prizonierilor de război. 3. Dezvoltarea capacității de apreciere asupra gravității unor situații specifice. 4. Formarea și modelarea caracterului în sensul respingerii și sancționării faptelor ce
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Constantinescu și Ioanichie Olteanu); Victor Hugo, Pedepsele, pref. Ion Bălu, București, 1996; Flavius Josephus, Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1997 (în colaborare cu Gheneli Wolf), Antichități iudaice, vol. I: Cărțile I-X. De la facerea lumii până la captivitatea babiloniană, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999, vol. II: Cărțile XI-XX. De la refacerea Templului până la răscoala împotriva lui Nero, București, 2001; Philon din Alexandria, Viața lui Moise, pref. Alexandru Barnea, București, 2003; Poeme mistice ale Antichității, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
și vegetația stătea neclintită în aerul încremenit a ceea ce se poate numi o zi plăcută. În Somnul de veci, atenția lui Marlowe fusese confiscată, la intrarea în casa generalului Sternwood, de vitraliul reprezentând un cavaler și o domniță aflată în captivitate. Aici, într-un mediu lipsit de pretenții nobiliare, privirea detectivului cade asupra unei picturi ce arată că nu ne mai aflăm în lumea stăpânilor, ci a servitorilor: La capătul aleii, pe un bloc de beton, era un mic negru pictat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fi putut deveni un memorabil personaj demonic, o ființă neguroasă ce-și țese plasa de intrigi în penumbra casei-bastion. În contextul dat, ea nu este decât o matroană autoritară, împinsă de lăcomia și zgârcenia sa la abuz, teroare și crimă. Captivitatea în care o ține pe Merle Davis are o limpede componentă psihanalitică: rareori o victimă s-a dovedit mai atașată de propriul călău! Motivația dată de autor - Merle leșină în clipa când doamna Murdock își împinge soțul pe geam, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
considerabilă din cărțile lumii civilizate care tind să modifice destinul omenirii. Cucerit de Europa Apuseană - devenise membru al Societății științifice de pe lângă Universitatea din Göttingen -, el a înțeles ca și Dositej Obradović, că numai prin cultivare sârbii vor putea ieși din captivitatea semifeudală și reintra în comunitatea popoarelor europene de unde fuseseră excluși prin concursul circumstanțelor istorice, în urmă cu cinci secole. Desigur, poziția de mitropolit era mai puțin favorabilă, dar limitele impuse de funcție nu l-au împiedicat să se exprime, adesea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ziarul „Îndreptarea” și la „Analele Brăilei”. Mutat în capitală, publică în „Cuget clar” un fragment de român, urmat de altele, în „Revista Fundațiilor Regale”. Valoarea lor impune, încât cartea vede lumină tiparului îndată, sub titlul Zile de lazaret. Jurnal de captivitate și spital (1938). Tot în „Revista Fundațiilor Regale”, apoi în „Universul literar”, B. da la iveală alte texte, adunate ulterior în volumul Vin apele! (1940). În 1940, săptămânalul „Vremea” îi publică un amplu fragment de român, integral fiind editat postum
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
că autentice nuvele, portrete și peisaje, precum și eseuri privitoare la istoria, geografia și folclorul regiunii natale. Românul postum Muschetarii în Balcani stă mărturie pentru eforturile lui B. de a ieși din spațiul confesiunii. Subiectul și personajele aparțin experiențelor din perioada captivității, insă autorul se șterge practic din narațiune. Imaginea „lazaretului” e mai palida (poate și din cauza autocenzurii), în schimb narațiunea e mai alertă, cu elemente picarești. Românul acesta, împreună cu Oreia (Jurnalul actorului Alexandru Miereanu), o poveste de dragoste, demonstrează că B.
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]
-
e mai alertă, cu elemente picarești. Românul acesta, împreună cu Oreia (Jurnalul actorului Alexandru Miereanu), o poveste de dragoste, demonstrează că B. avea resurse de a depăși statutul de autor al unei singure cărți valoroase. SCRIERI: Zile de lazaret. Jurnal de captivitate și spital, București, 1938; Vin apele!, București, 1940; Muschetarii în Balcani. Vin apele!, îngr. și pref. Aurel Sasu, București, 1982. Repere bibliografice: G. Călinescu, G. Bănea, „Zile de lazaret”, ĂLA, 1938, 903; C. Fântâneru, G. Bănea, „Zile de lazaret”, UVR
BANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285603_a_286932]