32,043 matches
-
a răspuns astfel unei întrebări adresate de un jurnalist, cu privire la încălcarea Constituției prin susținerea exprimată de președintele Băsescu față de candidatura prezidențiabilului PMP, Elena Udrea, și prin primirea acesteia și a altor lideri ai PMP la Palatul Cotroceni. Liviu Dragnea a caracterizat întâlnirea președintelui cu Elena Udrea de miercuri, de la Palatul Cotroceni, drept una "electorală" și o "ședință de campanie". Putem spune că sediul de campanie al Elenei Udrea este la Cotroceni", a conchis vicepremierul.
Liviu Dragnea, suspendare Traian Băsescu. Dragnea vorbește despre o nouă suspendare a lui Băsescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22183_a_23508]
-
fie făcută cunoscută și altor persoane. Mai întâi, aș dori să spui câteva lucruri despre tine și despre boala cu care te lupți. Adina Milac: M-am născut în anul 1974, în copilărie am fost diagnosticată cu distrofie musculară, boală caracterizată prin deteriorarea progresivă a mușchilor corpului, antrenând slăbiciune musculară și invaliditate. În perioada comunistă copiii cu afecțiuni fizice erau direcționați către școli speciale, înscrierea într-o școală normală reprezenta o luptă a părinților împotriva sistemului. Biruința trebuia întreținută cu rezultate
Exclusiv: Interviu cu Adina Milac, un cercetător care a reușit în viață din scaunul cu rotile () [Corola-journal/Journalistic/22240_a_23565]
-
un clișeu fixat de secole prin documentarul istoric și mentalul colectiv. Pentru "localnicii" lui Nicolae Filimon, Mateiu Caragiale sau Ion Marin Sadoveanu, orașul de pe Dâmbovița reprezintă prin definiție mediul nesănătos în care dospește gena balcanică și proliferează apucăturile orientale. Exterioritatea caracterizează și percepția feluriților Rastignaci ai romanelor interbelice: Felix Sima, Titu Herdelea, Ion Ozun, Aneta Pascu și alții. Pentru ei, Bucureștiul este reduta care trebuie cucerită, orașul fatal - adulat sau demonizat după caz - flacăra la care își ard aripile efemeridele temerare
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
altceva decît o diversiune, în pragul descompunerii sistemului comunist. Corespondentul în doctrină estetică al unei atari atitudini a fost protocronismul, promovat în speță de periodicele cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca și: "O mentalitate confuză și tendențioasă s-a așternut peste majoritatea publicațiilor românești". Ca și: Stăruie aici o adevărată obsesie ca
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
decenii, a citi printre rînduri. O dată cu mica liberalizare din anii '60, cînd cenzura s-a relaxat, fără să dispară totuși, a devenit posibilă o literatură adevărată, căreia însă nu i se îngăduia să meargă pînă la capăt. Jumătățile de măsură caracterizau perfect dezghețul ideologic de după destalinizarea impusă de Hrușciov, care, la noi, s-a făcut simțită spre sfîrșitul vieții lui Dej și începutul epocii Ceaușescu. Atîta timp cît aplicase criterii stricte, cenzura nu permisese opere de valoare, decît prin rarisime excepții
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
din uz, nepusă în valoare și obscurizată. Cultura română este chiar nava Aiud, eșuată din cauza unui echipaj incapabil să construiască o direcție universală, carcasă plutitoare care zadarnic ar putea ascunde un lăuntru viguros. Sunt conștientă că judecățile prin care am caracterizat culturile americană, franceză și română sunt ele însele reducționiste și clișeizate, dar acestea nu voiau decât să exprime o îngrijorare acută.
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
terorismul a fost asociat cu idealurile virtuții și ale democrației. Robespierre era ferm convins că virtutea este principiul fundamental al guvernării pe timp de pace, dar că pentru a ajunge la pace trebuie să parcurgem mai întîi o etapă revoluționară caracterizată prin teroare și intoleranță. Fără virtute, teroarea e Răul întruchipat, iar fără teroare, virtutea e neputincioasă. Teroarea este justiție: promptă, severă și inflexibilă. Prin urmare, teroarea emană din virtute. Aceste convingeri l-au costat viața pe Robespierre, dar ele au
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
lui cele mai intime. În anul 1953 i s-a permis publicarea traducerii lui „Faust” de Goethe, „Opere” de G.E.Lessig și în 1956 „O antologie din lirica Universală”. În anul 1959, sinistrul poet stalinist Mihai Beniuc, după cum l-a caracterizat I.Muslea, a publicat românul „Pe muche de cuțit” în care l-a atacat în mod josnic pe Lucian Blaga. Fiica lui, Dorli Blaga, în cartea de aminiri intitulată „Lucian Blaga-tatăl meu” apărută de curând, mărturisește că acel atac murdar
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
teza rupturii existențiale, a deformării semnificative, o condiție a "nașterii" epicului în romanul actual (unii ar spune în romanul postmodern). S-a discutat deci mult despre "ruptură", uneori în termeni absolutizanți, văzându-se în ea un reflex al destructurărilor ce caracterizează secolul. Un corectiv l-a adus Alexandru George, observând că nu este firesc să excludem din sfera noastră de interes celălalt tip de roman, organizat epic pe principiul unității și continuității, la fel de viabil și de productiv ca și acela organizat
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
el și am comentat răspunsul poliției. De aici, editorialul meu de acum mai bine de o lună. Să mă întorc la Apel, din care scrisoarea spicuiește cîteva pasaje. Ținta lui este, după cît îmi dau seama, ofensiva contraculturii care ar caracteriza momentul actual din România. Contracultura este, în adevăr, o problemă. Mă tem însă că semnatarii Apelului (la care se cuvine adăugat dl Blaga însuși) și cu mine nu înțelegem deloc același lucru prin termenul cu pricina. Semnatarii sînt animați de
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
par l'intellect" precizează el în prima versiune, în timp ce în carte el renunța la precizare: "non désincarnée". Importante sînt mai ales pasajele unde nu este vorba de simple suprimări ale unei pletore verbale, ci unde autorul (un "leneș", cum se caracterizează singur de atîtea ori) prelucrează textul, care apare superior în ordine expresiva datorită unui complex de factori. El începe de pildă un paragraf, în revistă, cu o constatare provocatoare, spectaculoasă, pentru a ajunge la subiectul discuției: "On n'arrive à
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
măsura. Nu numai în viața sa interioară, dar peste tot: în ce face și ce se face în jurul său". Atît cei care o socotesc un defect, cît și cei care o socotesc o virtute, împărtășesc opinia că simțul măsurii ne caracterizează și ne identifică. Constantin Noica n-are o părere tocmai bună despre măsura aceasta "nițel tînguitoare și biblică", prevenind confundarea ei cu "cealaltă, mediteraneană, rațională, lucidă-suficientă". "E aproape o glumă - scrie el - să invoci, aici, latinitatea noastră. Măsură, dreptate, lege
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
fie și numai la nivelul etalon al unor studii statistice), lipsa unor invenții terminologice care să dea socoteală oricui de identitatea și de sănătatea inconfundabilă a acestor manifestări. Anonimatul lor cultural, timiditatea bătrânicios virgină din mediul universitar a obrăzniciei care caracterizează strada și media este, în opinia mea, tot ce poate fi mai dezolant. Efervescența ideilor ne rămâne, cel puțin pentru moment, în întregime străină, continuând să ne mulțumim cu tot soiul de gadgeturi comportamentale, în loc de mize, și cu importul mult
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
manifestă în genere prin tentativa de a construi un "dublu" ironic al comunicării curente. Am mai vorbit, de altfel, despre existența, în româna de azi, a unui stil colocvial dominat de distanțarea metatextuală, de spiritul ludic și umoristic. El se caracterizează prin puternice trăsături de oralitate, dar și prin "reciclarea" unui material lingvistic marcat, aparținînd altor registre (arhaisme, regionalisme, neologisme de ultimă oră), ca și prin apelul intertextual continuu la citate, aluzii și parafraze. La nivel lexical, rezultatul acestei tendințe e
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
determinați spațial și temporal, dar depinde noi ce facem pentru a ne dobîndi libertatea de ființe gînditoare și problematice în căutarea unei semnificații și al unui sens existențial. Aveți sentimentul că aparțineți unei generații de scriitori? Prin ce s-ar caracteriza? Am debutat în anul 1970, perioadă de "relaxare politică". Atunci s-au afirmat și alți scriitori, dar nu am avut sentimentul că aparțin unei generații pentru că lipsea solidaritatea de grup și aspirații. Fiecare încerca să se afirme pe cont propriu
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Bogdan Iancu "Gheorghe Izbășescu se aliniază optzecismului cu aceeași detașare abulică față de real, pe care-l înregistrează cu cinism în toată derularea degradării și abjecției cotidiene, ca pe o diafragmă derizorie a propriei existențe." Iată cum îl caracterizează criticul Marin Mincu pe autorul volumului Mona-Ra (coperta IV), recent apărut la editura timișoreană Augusta. Numai că, trebuie spus, afinitățile poetului din Onești cu optzecismul sunt, așa cum o dovedește acest volum, precare și se regăsesc doar în caracterul prozastic al
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
în creația literară și intelectuală a scriitorilor luați în considerare. Alt atu deținut de exeget îl constituie talentul literar. Talentul literar însuflețește evocările și conferă un patos abstract construcțiilor de idei. Un sentimentalism sadovenian, o nostalgie a lumii de altădată caracterizează scrisul lui Z. Ornea, care pare să aibă drept motto vechea întrebare retorică ubi sunt qui ante nos. Istoricul literar folosește cu iscusință și cu simț artistic cuvinte și expresii românești care și-au restrâns de multă vreme circulația sau
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Gheorghe Grigurcu Așa cum am arătat și altădată, Virgil Ierunca e structural un poet. Polemica ce pare a-l caracteriza cu precădere pornește nu dintr-un fond de împotrivire nativ, dintr-o meditație rece a unui temperament de luptător, ci dintr-o sensibilitate provocată, dintr-o fibră contemplativă contrariată de "ideologemele triviale" și de servitorii acestora. Menit "diplomației lirice" (sintagmă
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
tipic pentru economia de piață, iar meserie pentru o etapă artizanală anterioară; scenariul interpretativ al trecerii dintr-o fază în alta ar fi tentant, dar e prea facil ca să fie și adevărat. Ca și meserie, folosit de argotizanți pentru a caracteriza abilitatea în ocupațiile specifice (furt, prostituție), marfă își adaptează sensurile trecînd prin experiența "ilegalității". E probabil ca sensul apreciativ actual să se fi format în legătură cu uzul interlop al cuvîntului - marfa fiind în primul rînd obiectul jafurilor, al traficului ilicit, al
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
onirico - inițiatice parcurse de personaj, ci și paradoxul ironic al metafizicii lui Hesse (firile esențiale care transmit mesajul fondului aparțin, prin rost, lumii formelor), paradox încorporat în poetica romanului ("mitopoetică a maternității absorbante și reenergizatoare") și în modelul său cosmologic (caracterizat prin "simultaneitatea în nemurire a tuturor operelor de artă, fie ele oameni, note muzicale sau pagini scrise). Inventarul acestor eseuri (divizate în funcție de temă) nu le poate neglija nici pe cele ce urmăresc conflicte arhetipale (paricidul sublimat Freud - Jung), nici pe
Lupus in Fabula by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16875_a_18200]
-
oricît de acute. Ea se naște din documente, din exactitatea dibuirii, asamblării și examinării lor, sugerînd ficțiunea prin intermediul vieții în realul său asumat pînă-n amănunt. De unde un fel de "invidie" pe care o mărturisește Constantin Călin față de "anumite lucrări biografice", caracterizate de o pletoră de detalii încastrate în zidul lor solid, precum George D. Painter, Marcel Proust (1956), și Pierre Petitfils, Verlaine (1981). Dacă în cea dintîi, "zilele, lunile, anii sînt indicate ori de cîte ori un eveniment a putut fi
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
Z. Ornea N.I orga - se știa îndeobște - nu agrea teoretizările filosofice în materie de istoriografie. În 1928 nu s-a sfiit să mărturisească cu franchețea care îl caracteriza: "eu nu pot vorbi abstract, este o incapacitate din naștere", semnalînd "timiditatea mea, de cîte ori mă apropiu de mari probleme abstracte pentru care nu sînt făcut". Altădată (în 1933), referindu-se la opera fostului său profesor de la universitatea ieșeană
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
lor iremediabilă, după dispariția mea, iarăși ar fi de neiertat, Scrisorile luminînd o fire a firii lui Ștefan Bănulescu, și cunoscută, și necunoscută, întregind opera." Redactorul Florența Albu, conștientă de excepționala valoare literară a manuscriselor, a învins discreția ce o caracteriza pe colega noastră. Știa că frumusețea inoxidabilă în timp a acestor poeme de dragoste nu-i aparține doar ei, ci și literaturii române: Poate ar, poate sap,/ Drumul subțire pe care tu ai umblat,/ Coc pâine din el și-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia optzecistă se caracterizează în genere prin desubiectivizare. Eului ocolit, suspectat, persiflat i se substituie proiecția obiectivă a lumii, sub chipul descrierii și al anecdoticului, ca un soi de "eliberare" a sa de obligația reflectării. Smuls din făgașul său tradițional, lirismul apare umilit, împins
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
libertate apare în 1941 - anul extremei radicalizări a militarismului german. Pentru bibliografia de peste 20 de volume a lui Erich Fromm, titlul de mai sus rămâne unul de referință. Paradoxal, provocator, angajat, el este o marcă inconfundabilă a dialecticii insurgente care caracterizează atât de total gândirea Școlii de la Frankfurt. Ca moștenire hegeliană trecută prin vamă marxistă, perspectiva dialectică va fi dublată (începând cu 1926, în cazul lui Fromm) de asimilarea entuziastă a freudismului: căci se simte nevoia unei completări de substanță a
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]