3,275 matches
-
Suveranul Pontif, care ar conține două sau chiar trei date, a declarat specialistul ziarului „Corriere della Sera“ pe problemele Vaticanului, Luigi Accatoli. Însă, spre deosebire de Paul VI, Ioan Paul II nu a lăsat dispoziții practice referitoare la mormântul său, la numele cardinalului „in pectore” sau la bunurile sale materiale. Este vorba mai degrabă despre un testament spiritual, un ultim mesaj pe care Papa a dorit să-l adreseze Bisericii în legătură cu actualitatea Evangheliei la începutul celui de-al treilea mileniu. Testamentul este un
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
Libia, și a încurajat dialogul cu Organizația pentru Eliberarea Palestinei, care a dobândit caracter oficial și permanent din 1994. Pontificatul lui Ioan Paul II a fost o luptă continuă pentru a smulge umanitatea din amnezie, apatie și confuzie. De aceea, cardinalul Jaime Ortega Alamino era îndreptățit să constate că „Papa va rămâne în istorie ca un luptător, ca un mărturisitor ferm și curajos al lui Iisus Hristos, într-o perioadă când lumea căzuse pradă falselor ideologii”. Relații bilaterale între România și
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
au efectuat vizite la Vatican Adrian Năstase (4-8 noiembrie 1990), Teodor Meleșcanu (27 martie 1993), Adrian Severin (16-19 aprilie 1997), Petre Roman (29 mai 2000). În România, o serie de oficialități de la Vatican au efectuat în mod constant vizite oficiale: cardinalul Edward Idris Cassidy, președinte al Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor (29 mai 1992 și 30 octombrie 1995); monseniorul Jean Louis Tauran, secretar de stat pentru relațiile cu alte state al Sfântului Scaun, ministrul de externe al Vaticanului (4-8 noiembrie
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor (29 mai 1992 și 30 octombrie 1995); monseniorul Jean Louis Tauran, secretar de stat pentru relațiile cu alte state al Sfântului Scaun, ministrul de externe al Vaticanului (4-8 noiembrie 1992 și 3 decembrie 2001); cardinalul Alfonso Lopez Trujillo, președintele Consiliului Pontifical pentru Familie al Vaticanului (24 decembrie 1992); prof. dr. Rafaelo Cortesini, consilierul Papei Ioan Paul II și președintele Consorțiului Interuniversitar de Transplant de la Roma (19 martie 1996); cardinalul Achille Silvestrini, prefectul Congregației pentru Bisericile
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
noiembrie 1992 și 3 decembrie 2001); cardinalul Alfonso Lopez Trujillo, președintele Consiliului Pontifical pentru Familie al Vaticanului (24 decembrie 1992); prof. dr. Rafaelo Cortesini, consilierul Papei Ioan Paul II și președintele Consorțiului Interuniversitar de Transplant de la Roma (19 martie 1996); cardinalul Achille Silvestrini, prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale al Sfântului Scaun (19 iunie 1996); președintele Consiliului Pontifical pentru Cultură, Eminența Sa Cardinalul Paul Poupard (10-12 iunie 1998); arhiepiscopul Francisco Gil Hellin, secretarul Consiliului Pontifical pentru Familie (27 mai 2000); cardinalul Alfonso
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
dr. Rafaelo Cortesini, consilierul Papei Ioan Paul II și președintele Consorțiului Interuniversitar de Transplant de la Roma (19 martie 1996); cardinalul Achille Silvestrini, prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale al Sfântului Scaun (19 iunie 1996); președintele Consiliului Pontifical pentru Cultură, Eminența Sa Cardinalul Paul Poupard (10-12 iunie 1998); arhiepiscopul Francisco Gil Hellin, secretarul Consiliului Pontifical pentru Familie (27 mai 2000); cardinalul Alfonso Lopez Trujillo, președintele Consiliului Pontifical pentru Familie (28 septembrie 2001). Dialogul ecumenic, multiplicarea contactelor culturale și colaborarea practică cu Biserica Romano-Catolică
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
1996); cardinalul Achille Silvestrini, prefectul Congregației pentru Bisericile Orientale al Sfântului Scaun (19 iunie 1996); președintele Consiliului Pontifical pentru Cultură, Eminența Sa Cardinalul Paul Poupard (10-12 iunie 1998); arhiepiscopul Francisco Gil Hellin, secretarul Consiliului Pontifical pentru Familie (27 mai 2000); cardinalul Alfonso Lopez Trujillo, președintele Consiliului Pontifical pentru Familie (28 septembrie 2001). Dialogul ecumenic, multiplicarea contactelor culturale și colaborarea practică cu Biserica Romano-Catolică constituie coordonatele principale ale cooperării dintre România și Sfântul Scaun. Vaticanul și-a exprimat convingerea că, în prezent
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
și reprezentanții tuturor comunităților religioase din România. În dimineața zilei de sâmbătă, 8 mai, a doua zi a vizitei, Suveranul Pontif s-a rugat la mormintele celor doi episcopi greco-catolici de la Cimitirul Bellu catolic: Vasile Aftenie, Ioan Balan, și al cardinalului Iuliu Hossu, și la cele din Cimitirul eroilor revoluției. La ora 10,30 a asistat la Sfânta Liturghie în rit bizantin celebrată de ierarhii greco-catolici în catedrala Sfântul Iosif din București; aici l-a salutat pe cardinalul Alexandru Todea, care
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
Balan, și al cardinalului Iuliu Hossu, și la cele din Cimitirul eroilor revoluției. La ora 10,30 a asistat la Sfânta Liturghie în rit bizantin celebrată de ierarhii greco-catolici în catedrala Sfântul Iosif din București; aici l-a salutat pe cardinalul Alexandru Todea, care, deși bolnav, a ținut să fie prezent la întâlnirea istorică cu Papa. Discursul Papei s-a axat pe suferințele creștinilor din România în timpul comunismului și pe martirajul Bisericii Unite. După-amiază a avut loc la Palatul Patriarhal o
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
se alătură rugăciunilor permanente ale celor care îl înconjoară“, adaugă textul. Vineri seara, surse medicale informate declară că nu mai există „nici o speranță“ pentru Papa Ioan Paul II. „Papa îl vede și îl atinge deja pe Domnul“, avea să afirme cardinalul Camillo Ruini în cursul unei slujbe. Cardinalul mexican Javier Lozano, ministrul Sănătății de la Vatican, avea să fie mai direct: papa „este în agonie“. Unele organe mass-media aveau să avanseze vestea morții Suveranului Pontif, informațiile fiind, însă, dezmințite în cursul serii
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
îl înconjoară“, adaugă textul. Vineri seara, surse medicale informate declară că nu mai există „nici o speranță“ pentru Papa Ioan Paul II. „Papa îl vede și îl atinge deja pe Domnul“, avea să afirme cardinalul Camillo Ruini în cursul unei slujbe. Cardinalul mexican Javier Lozano, ministrul Sănătății de la Vatican, avea să fie mai direct: papa „este în agonie“. Unele organe mass-media aveau să avanseze vestea morții Suveranului Pontif, informațiile fiind, însă, dezmințite în cursul serii de către Vatican. Presa italiană anunțase că electroencefalograma
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
aparatura necesară monitorizării activității cerebrale. Circa 30 000 de credincioși se vor îndrepta spre Piața Sfântul Petru, pentru a se ruga pentru Suveranul Pontif. Sâmbătă, 2 aprilie Papa Ioan Paul II „știe că va muri“, va declara în cursul dimineții cardinalul german Joseph Ratzinger, adăugând că Suveranul Pontif „i-a transmis un ultim salut“. La conferința de presă de la ora 9,30 GMT, se va anunța că Papa se află „într-o stare foarte gravă“: începând din zori, a avut mai
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
sufere un nou puseu de febră la sfârșitul dimineții, iar starea sa era în continuare foarte gravă. „Papa a murit la ora 21,37 în apartamentul său particular“, anunță purtătorul de cuvânt al Vaticanului. Decesul va fi anunțat oficial de cardinalul Camillo Ruini, în fața mulțimii adunate în Piața Sfântul Petru. La Roma, clopotele încep să bată, anunțând moartea Papei Ioan Paul II. Pentru Suveranul Pontif, timpul s-a oprit pentru totdeauna în loc. O posibilă sanctificare Papa Ioan Paul II, care a
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
Paul II. Pentru Suveranul Pontif, timpul s-a oprit pentru totdeauna în loc. O posibilă sanctificare Papa Ioan Paul II, care a sanctificat mai multe personalități decât toți predecesorii săi la un loc, s-ar putea număra printre ei în curând, cardinalul Angelo Sodano, secretarul de stat în exercițiu al Vaticanului, fiind primul care a lansat această ipoteză. „Ioan Paul II cel Mare“ a murit „foarte senin, seninătatea sfinților“, a spus el în timpul slujbei religioase pe care a prezidat-o duminică în
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
și canonizat în 1954, însă ultimul caz de sanctificare a fost cel al Papei Pius V, mort în 1572, care a fost canonizat în 1712. Procedura de alegere a unui pontif Alegerea unui nou Suveran Pontif este realizată de Colegiul Cardinalilor, atunci când Scaunul Papal este vacant. Procedura care permite alegerea unui papă a fost revizuită de către Vatican în februarie 1996. Noul document Constituția Apostolică „Universi Dominici Grecis” îl înlocuiește pe cel din 1975 din timpul pontificatului Papei Paul VI și aduce
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
unui papă a fost revizuită de către Vatican în februarie 1996. Noul document Constituția Apostolică „Universi Dominici Grecis” îl înlocuiește pe cel din 1975 din timpul pontificatului Papei Paul VI și aduce o modificare importantă privind excluderea din conclav a tuturor cardinalilor cu vârste de peste 80 de ani. Metoda de alegere a unui nou Suveran Pontif din rândul cardinalilor este prin scrutin, pe baza votului secret, fiind necesare două treimi din majoritatea voturilor exprimate de Colegiul Cardinalilor. În cazul în care nici un
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
îl înlocuiește pe cel din 1975 din timpul pontificatului Papei Paul VI și aduce o modificare importantă privind excluderea din conclav a tuturor cardinalilor cu vârste de peste 80 de ani. Metoda de alegere a unui nou Suveran Pontif din rândul cardinalilor este prin scrutin, pe baza votului secret, fiind necesare două treimi din majoritatea voturilor exprimate de Colegiul Cardinalilor. În cazul în care nici un cardinal nu a obținut două treimi din numărul de voturi, atunci desemnarea se poate face și cu
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
excluderea din conclav a tuturor cardinalilor cu vârste de peste 80 de ani. Metoda de alegere a unui nou Suveran Pontif din rândul cardinalilor este prin scrutin, pe baza votului secret, fiind necesare două treimi din majoritatea voturilor exprimate de Colegiul Cardinalilor. În cazul în care nici un cardinal nu a obținut două treimi din numărul de voturi, atunci desemnarea se poate face și cu acordul majorității simple (jumătate plus unu din numărul de voturi). Pe toată durata interregnum-ului, responsabil pentru guvernarea Bisericii
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
cu vârste de peste 80 de ani. Metoda de alegere a unui nou Suveran Pontif din rândul cardinalilor este prin scrutin, pe baza votului secret, fiind necesare două treimi din majoritatea voturilor exprimate de Colegiul Cardinalilor. În cazul în care nici un cardinal nu a obținut două treimi din numărul de voturi, atunci desemnarea se poate face și cu acordul majorității simple (jumătate plus unu din numărul de voturi). Pe toată durata interregnum-ului, responsabil pentru guvernarea Bisericii este cardinalul Camerlengo. El se ocupă
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
cazul în care nici un cardinal nu a obținut două treimi din numărul de voturi, atunci desemnarea se poate face și cu acordul majorității simple (jumătate plus unu din numărul de voturi). Pe toată durata interregnum-ului, responsabil pentru guvernarea Bisericii este cardinalul Camerlengo. El se ocupă de procesul de alegere a noului Papă, asistat de trei cardinali, aleși de Colegiul Cardinalilor, și de alți trei cardinali (aleși în fiecare zi alții). După 15-20 de zile, în care au loc adunări generale, cardinalii
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
desemnarea se poate face și cu acordul majorității simple (jumătate plus unu din numărul de voturi). Pe toată durata interregnum-ului, responsabil pentru guvernarea Bisericii este cardinalul Camerlengo. El se ocupă de procesul de alegere a noului Papă, asistat de trei cardinali, aleși de Colegiul Cardinalilor, și de alți trei cardinali (aleși în fiecare zi alții). După 15-20 de zile, în care au loc adunări generale, cardinalii electori depun jurământul prin care se angajează să respecte regulile și să păstreze secretul absolut
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
și cu acordul majorității simple (jumătate plus unu din numărul de voturi). Pe toată durata interregnum-ului, responsabil pentru guvernarea Bisericii este cardinalul Camerlengo. El se ocupă de procesul de alegere a noului Papă, asistat de trei cardinali, aleși de Colegiul Cardinalilor, și de alți trei cardinali (aleși în fiecare zi alții). După 15-20 de zile, în care au loc adunări generale, cardinalii electori depun jurământul prin care se angajează să respecte regulile și să păstreze secretul absolut privind deliberările sau votarea
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
jumătate plus unu din numărul de voturi). Pe toată durata interregnum-ului, responsabil pentru guvernarea Bisericii este cardinalul Camerlengo. El se ocupă de procesul de alegere a noului Papă, asistat de trei cardinali, aleși de Colegiul Cardinalilor, și de alți trei cardinali (aleși în fiecare zi alții). După 15-20 de zile, în care au loc adunări generale, cardinalii electori depun jurământul prin care se angajează să respecte regulile și să păstreze secretul absolut privind deliberările sau votarea. După depunerea jurământului, intră în
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
15-20 de zile, în care au loc adunări generale, cardinalii electori depun jurământul prin care se angajează să respecte regulile și să păstreze secretul absolut privind deliberările sau votarea. După depunerea jurământului, intră în conclav pentru a desemna Pontiful Roman. Cardinalii se așază în cerc în Capela Sixtină și primesc un buletin de vot pe care este inscripționat „Eligo in suumum pontificem”, adică „Eu aleg ca Pontif Suprem”, și completează spațiul lăsat liber cu numele unui cardinal. Buletinul de vot este
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
a desemna Pontiful Roman. Cardinalii se așază în cerc în Capela Sixtină și primesc un buletin de vot pe care este inscripționat „Eligo in suumum pontificem”, adică „Eu aleg ca Pontif Suprem”, și completează spațiul lăsat liber cu numele unui cardinal. Buletinul de vot este împăturit și introdus într-un potir, așezat la altar, cu o patenă deasupra. Voturile sunt numărate de cardinalul Camerlengo și cei trei asistenți ai lui, care citesc fiecare numele scris pe buletinul de vot, iar ultimul
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]