657 matches
-
alegorii, unde din ombilicul Trufiei se scurge tija unui greu policandru, sânt picturi oficiale înecate-ntr-un asfalt unanim, sânt etichete limpezi, sub lamele de sticlă, lângă fiecare imensă pânză lățită pe pereții imaculați... Dar sânt muzee-capcană, mieroase asemenea florilor carnivore, în care până și publicul vizitator e pictat iluzionist pe pereți și chiar peste pânzele dezolate. Acolo totul, totul e fals, fabricat de la un capăt la altul, atârnând de strie și pedunculi ca niște fructe putregăite. Unde să te uiți
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
caolin, mai vaste ca mintea. Violat, umilit, dar în același timp uns cu un mir straniu, creierul meu își desfăcea încetișor labiile întortocheate, irigate de vene, înflorea ca o țară în care curge lapte și miere, udată de un Iordan carnivor. Coboram și eu în peisajul carstic săpat de pârâul curentului violet. Exploram structuri tragice și mărețe, propulsate spre înălțime, palate abstrase arzând în soare ivindu-și vârfurile cu giruete dintr-o masă de neuroni, săli cadrilate, cu dale pe care
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de foc a nebuniei fără limite a ființei noastre. Căci, așa cum în mandala chinezească a lui Yin și-a lui Yang în miezul luminii se află bezna, la fel în creierul bărbatului se-ascunde un uter, o cavernă, o floare carnivoră cu adâncul cărnos și fumegând, spre care el se străduiește să coboare întreaga viață, să facă dragoste cu sine însuși ca să se găsească pe sine însuși dincolo de sex și destin, în regatul pur din care toți am venit. Dac-aș
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în miliardele de ochi dimprejur, care-n penumbra alunie luceau ca niște bile de sticlă atârnând de pedunculi subțiri, de parcă întreaga umanitate, topită sub cerul organic al grotei într-o singură ființă, n-ar fi fost altceva decât o plantă carnivoră, o roua-cerului deschisă în mlaștină, sclipindu-și diamantele lipicioase sub soarele zorilor. Toți așteptau semne și minuni, adaosuri de proteină angelică la săraca lor hrană terestră. Cum s-ar mai fi lipit acei ochi de cine știe ce înger rătăcit, adus de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
creștetul Lui, deasupra vițelor negre de păr, luminîndu-i ochii triști și căprui. Căci era El, într-o lume densă, într-o lumină densă, și de-a lungul coloanei Lui vertebrale, prin carnea străvezie, se desfăceau șase chakras ca șase flori carnivore. Al șaptelea chakra, Shahasrara, sfera de diamant, îi ardea acuma pe creștet." II Corpul Dar va zice cineva: "Cum înviază morții? Și cu ce trup vor veni?" Nebun ce ești! Ce semeni tu, nu este adus la viață dacă nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
nava, până când suprafața cea neagră ca fonta, ivind prin crăpături metal incandescent, umplu tot câmpul vizual. Și deodată Maarten văzu în preajma corăbiei sale mii de alte corăbii fluturând flamuri negre, grăbind toate, ca atrase de-o forță copleșitoare, către soarele carnivor. Grăbeau toate, din toate părțile, ca fluturii-n jurul becurilor din curți, noaptea, cu pânzele umflate și cu pântecele abia mai atingând sticla mării. La prova lor, încremeniți ca sculptați în lemnul străvechi, câte un singur călător, bătrân ca lumea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
că ele abia așteaptă s-o bage la urnă, hă-hă-hă... Treaba cu băgatul la urnă, deh, cât de precaut să fii cu animalul ăsta care uneori dă impresia că-i ușor de dresat, dar își păstrează intacte instinctele de sălbăticiune carnivoră. Vezi bine că ea ucide pentru a supraviețui, iar supraviețuirea ei e cea dintâi garanție pentru supraviețuirea speciei. Când dai să i te împotrivești, riști să calci legile firii și să fii scuipat afară din lume și din viață. Altminteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
urca pe scări rulante care nu rulează și ne vom strecura prin tunele ale groazei. Știm că vom sta, vom sta, vom sta, deși noi ar trebui să mergem, să mergem, să mergem. Dar cu ce? Imprevizibil ca un dinozaur carnivor, Metro-Rex apare și ne înghite numai când vrea el. Mutările lui nu pot fi niciodată anticipate. Istovit de așteptarea sadicului monstru urban, îți vine să chiui de bucurie când îl vezi ieșind din tunel, chiar dacă stomacul lui este deja plin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
de orice amintire a trecutului său...!? Imposibil. Dovadă, Încă Își mai aduce aminte ce nu poate să-și aducă aminte...! Memoria Încă nu-l părăsise...! Atunci, ce căuta el În mijlocul acestor Înfricoșetoare vietăți și dece nu-l atacă știindu-le carnivore!? Câteva momente rămase singur, apoi În depărtare În Întunericul de nepătruns al apei se produse o agitație făcându-l să-și forțeze privirea. Pentru Început avu impresia unui furnicar de râme din toate dimensiunile dar, pe măsură ce se apropiau realiză contrariu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mai târziu: depozitul central de alimente, trimetea produse animalice și pentru recruți Însă, totul mergea la popota ofițerilor pentru a fi bine hrăniți și a avea forța necesară să ne tăvălescă prin teren accidentat, baltoace și noroi iar restul produselor carnivore era distribuit nevestelor de ofițeri...! După aceea intram În dormitor unde urma curățirea hainelor militare și mai ales pușca din dotare ce trebuia lustruită până ce făceam cârcel la ambele mâini...! Și ca să fie ziua de instrucție militară terminată, cu o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
păunilor, și-am străbătut alergând sala de la parter. Scheletul Dinotheriului, cu oasele lui cât trunchiurile, făcea eforturi uriașe să se ridice în picioare din nou, ceea ce umplea sala de trepidații; în jur, în toate cuștile de sticlă, animalele, erbivore și carnivore, începuseră să se întindă, ca după un somn lung. Leoparzii își unduiau coada și mârâiau, antilopa gnu bătea din copită, girafa își întinsese înainte gâtul pătat, în diorama cu "Viața în Antarctica" ,uriașul elefant de mare, cu colți de trei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
curmezișul ei, a apărut un trunchi de copac prăbușit. Când am ajuns lângă el, mi-a dispărut toată veselia. O clipă am rămas descumpăniră: trunchiul avea diametrul cât înălțimea mea și părea pe de-a-ntregul putred. ! O viermuiala de furnici carnivore, roșii, cu clești foarte vizibili, se scurgea printr-o crăpătură din scoarța lui. Să-l ocolesc mi se părea rușinos, căci ar fi trebuit să mă abat din cărarea mea. Să mă întorc nu mă îndemna inima. M-am așezat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
care le vedeam pentru prima oară. într-un ghiveci cu pământ noroios înota o roua-cerului de-o frumusețe nepămîntească: avea corola de ace fine, fiecare terminat cu o boabă de lichid transparent, care strălucea în penumbra camerei. "E o plantă carnivoră", ne spuse alungitul, care se așezase pe locul lui preferat. Atinse cu degetul lui lung aproape cât antebrațul meu discul din mijlocul țepilor: acestea, ca la comandă, se ridicară și apoi, unele după altele, se curbară spre deget, lipindu-și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
diferențele de relief contează, fiindcă aici spațiul șoselelor e de fapt uniform geografic. E o junglă. Jungla de asfalt. Nici că se poate sintagmă mai nimerită. Și, ca orice junglă, are și o faună diversă, împărțită clasic, în ierbivori și carnivori. Mașinile sunt, desigur, creaturile carnivore și înghit orice le iese în cale, de la câini și pisici până la alte carnivore mici - cum sunt motocicliștii - sau ierbivori oarecare, precum pietonii ori bicicliștii. Pietonii sunt niște ierbivori protejați de lege, cu rezervații speciale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
aici spațiul șoselelor e de fapt uniform geografic. E o junglă. Jungla de asfalt. Nici că se poate sintagmă mai nimerită. Și, ca orice junglă, are și o faună diversă, împărțită clasic, în ierbivori și carnivori. Mașinile sunt, desigur, creaturile carnivore și înghit orice le iese în cale, de la câini și pisici până la alte carnivore mici - cum sunt motocicliștii - sau ierbivori oarecare, precum pietonii ori bicicliștii. Pietonii sunt niște ierbivori protejați de lege, cu rezervații speciale, numite trotuare. Însă adesea carnivorele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
nu mai au pe unde să treacă și sunt nevoiți să iasă în stradă, la îndemâna carnivorelor flămânde. Dar atunci când pietonul renunță la imunitatea lui relativă, se urcă pe bicicletă și coboară în jungla veritabilă, începe spectacolul. Lupta pentru supraviețuire. Fiarele carnivore huruie, accelerează și se reped asupra prăzii, tachinând-o, dându-i târcoale, jucându-se de-a șoarecele și pisica, până ce vine momentul atacului. Nici o șansă pentru ierbivori. În cel mai bun caz, biata creatură pe două roți se alege cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Nemescu în scurtmetrajele sale anterioare. Ca și acestea, e un film profund autobiografic, în aceeași măsură în care e tabloul acid, vesel și trist al Românicii pe care americanii o descoperă târziu, plină de bălării sau, mai exact, de plante carnivore. Românica pe care au văzut-o Cristian Nemescu și coscenaristul Tudor Voican citind ziarele. (De fapt, directorul de imagine Liviu Marghidan a găsit subiectul în presă.) Un popor care i-a așteptat aiurea mai bine de 50 de ani pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dinăuntru și transformându-le într-o supă groasă. Sauropodele trăiau în turme. Când turma era în mers, adulții umblau la marginea grupului, iar puii lor la mijloc. Ast fel, era mai greu pentru prădători să atace puii. Prădătorii erau dinozaurii carnivori. Ei erau de diferite mă rimi, cel mai mare dintre ei era Tyranozaurus Rex. Nu se știe de ce dar, la un moment dat, dinozaurii au dispă rut. Există mai multe teorii, poate că, din cauza climei reci sau a unui meteorit
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
în care te poartă visul. Auzi flașnetarul și ți se face poftă de vată de zahăr în timp ce mâna de pe manivelă coboară încet un cadavru spânzurat. Rochiță albă și pantofi negri mici, de balerină. Poți merge mai departe. Room 45. Flori carnivore, vaci albastre, îngeri căzuți, pești puși la afumat. Pereții respiră, pulsează, privesc. Nicăieri alt univers mai grotesc și mai seducător deopotrivă. 99 de încăperi imaginate 99rooms (http://www.99rooms.com/) este, așa cum spun creatorii săi, „un proiect artistic unic, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
verde: Nu ucide ce nu ești pregătit să mănânci. Sub asta, cu pix: Nu ucide. Sub asta, cu marker purpuriu: Nu mânca. Iar sub asta, ultimul cuvânt la zi, cu litere negre groase: La dracu’ cu vegetarienii - „Toți zeii sunt carnivori“ - Laura Chase. Astfel, Laura continua să trăiască.“ - Margaret Atwood, Asasinul orb Ceea ce ne desparte Epistolarul de la Hanu lui Manuc Antract I Bogdan-Alexandru Stănescu Dragă Vasile, deși începusem, în cele din urmă, să discut subiectul meu preferat, și anume Joyce, îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
seama, iar Într-o bună zi ne pomenim cu plante agățătoare sau tîrÎtoare pe creier, În inimă, În suflet, În stomac, pe sex, În eu și În supra-eu! În ce mă privește, dispun de mai multe fraze preschimbate În plante carnivore și a căror Înflorire e permanentă: „bebelușul ăsta o să moară sau o să se smintească“, „dacă Îți pierzi credința, eu mă sinucid“, „de fiecare dată cînd fac portretul unui bărbat, la tatăl tău mă gîndesc“, „camioanele de mare tonaj circulă devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
probe. - Nu se poate, nu se poate... - Ce nu se poate? întrebă Sachs. - Excrementele de pe pantofii Magicianului. - Ce e cu ele? - Nu sunt de câine.Ci de cal! Uitați-vă la compoziție. Unde naiba mi-a fost capul? Câinii sunt carnivori. Nu mănâncă iarbă și fân. Bine, hai să gândim logic acum. Noroiul și celelalte indicii ne-au trimis către Central Park. Și părul... Știți partea aceea, Movila Câinilor? E tot pe acolo. - Da, e chiar vizavi, întări Sellitto. Locul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
această afluență de premiere pe ultima sută de metri să ieșim cu acest film. Vrem să îi oferim cea mai îndelungată și cea mai bună perioadă de timp pentru a se putea dezvolta și pentru a supraviețui în lumea destul de carnivoră a competiției cinematografice de la noi. Ați spus că dacă ar fi să alegeți dintre filmele dumneavoastră, acesta ar fi cel mai apropiat de ideea de film de autor. Puteți detalia puțin? Pot să nuanțez, pentru că nu am spus exact așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
de măsline; iaurt (200 g); ceai antiadipos. Lichide permise: apă minerală, apă plată, ceai de plante (ceai verde), cafea (fără zahăr). Lichide interzise (vai!): cele alcoolice. Dieta aceasta durează trei săptămâni și e făcută pentru cei care sunt, așa, mai carnivori (mai există una pentru fanii lactatelor). În afară de penibila pâine de secară, pe care am reușit s-o înlocuiesc cu un graham mai prietenos, și cu excepția micului vertij încercat, într-un restaurant, la vederea unor cupe de înghețată cu care altădată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
de aparat aflat sub tensiune, creat de celulele moi, umede, cleioase, captând în interioarele lor informații de toate felurile, cu o rapacitate asemănătoare cu cea a animalelor de pradă, asamblând în fierberea lor, fiecare sursă exterioară. Creierul este o plantă carnivoră, concluzionă Carmina și imediat conștientiză că două perechi de ochi o studiau cu atenție. Pe unde ai călătorit? Se interesă Ovidiu, mereu îi surprindea absențele și cum ea ridică surprinsă din umeri, Sidonia se grăbi să-i ușureze răspunsul: O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]