580 matches
-
Reichstag) au fost convocate începând cu secolul al XIII-lea, fiind însă lipsite de atributul principal ce caracteriza majoritatea Adunărilor reprezentative de stări ale Europei: alegerea suveranului. Temeiul Dietei imperiale se regăsește în sistemul electiv al regelui, probabil în adunările carolingiene 89. Acest temei poate fi considerat valabil în sensul că despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori vor delimita strict prerogativele Adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fi considerat valabil în sensul că despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori vor delimita strict prerogativele Adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și Franței. După destrămarea Imperiului carolingian și fondarea dinastiei saxone (919), în aceste Adunări în care se auzea numai zăngănitul armelor (fremitus armorum)90 se produc schimbări remarcabile: Câmpul cavalerilor este înlocuit de Dietă, în care vor prinde contur atribuții precis determinate, chiar dacă la început prerogativele
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
politica lui Otto I față de mărcile de graniță. În acest fel, transformările preconizate de suveran privesc și "marca răsăriteană" (Ostmark), care reprezintă etapa premergătoare formării Austriei (Österreich). Expansiunea spre est, așezarea în teritoriile estice sau cucerirea acestora 101, începută sub carolingieni, vor continua sub împărații saxoni și franconieni. De la începutul secolului al XII-lea și până la finele celui de-al XIV-lea, se desfășoară o adevărată mișcare de colonizare, însoțită de încercările de creștinare a teritoriilor din zonele centrală și estică
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la catolicism, comparîndu-l cu Constantin, primul împărat roman creștin. 8. Imperiul lui Carol cel Mare (secolele al VIII-lea al IX-lea) Către anul 800, atunci cînd strălucesc cele două civilizații: musulmană și bizantină, Occidentul își realizează unitatea sub dinastia Carolingienilor. Prin încoronarea sa în 800, Carol cel Mare creează un Imperiu "roman", de fapt franc și creștin, în care se stabilesc instituții noi, în care se dezvoltă o destul de frumoasă "Renaștere carolingiană", dar în care, mai ales, se creează în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și bizantină, Occidentul își realizează unitatea sub dinastia Carolingienilor. Prin încoronarea sa în 800, Carol cel Mare creează un Imperiu "roman", de fapt franc și creștin, în care se stabilesc instituții noi, în care se dezvoltă o destul de frumoasă "Renaștere carolingiană", dar în care, mai ales, se creează în societate o altă rețea de relații între oameni. În acest cadru apare Francia occidentală. La sfîrșitul secolului al VII-lea, într-un fost Occident roman, deja împărțit în diferite regate barbare, regatul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Charles Martel a învins în 732 o expediție întreprinsă din Pamplona de guvernatorul musulman al Spaniei: pentru aceasta el este considerat salvatorul Creștinătății și al Europei. După ce l-a destituit pe ultimul rege merovingian, Pepin cel Scurt a fondat dinastia carolingiană, încoronîndu-se rege al francilor, în 751. Dar, pe lîngă aceste două evenimente marcante, opera realizată în această jumătate de secol se situează pe mai multe planuri. Mai întîi, Charles Martel le-a dat Carolingienilor posibilitatea de a-și face politica
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Pepin cel Scurt a fondat dinastia carolingiană, încoronîndu-se rege al francilor, în 751. Dar, pe lîngă aceste două evenimente marcante, opera realizată în această jumătate de secol se situează pe mai multe planuri. Mai întîi, Charles Martel le-a dat Carolingienilor posibilitatea de a-și face politica, generalizînd *vasalitatea și distribuind vasalilor săi ca *beneficii pămînturi luate bisericii, în principiu cu titlu temporar: expedient genial care, întrucît merovingienii risipiseră toate pămînturile *fiscului, redă primarilor palatului posibilitatea de a-și asigura fidelitatea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și distribuind vasalilor săi ca *beneficii pămînturi luate bisericii, în principiu cu titlu temporar: expedient genial care, întrucît merovingienii risipiseră toate pămînturile *fiscului, redă primarilor palatului posibilitatea de a-și asigura fidelitatea celor importanți. Odată regăsită această autoritate, cei doi carolingieni o vor exercita asupra întregii Galii, inclusiv Provence și Aquitania: mult timp independentă, aceasta din urmă a suportat presiunea bascilor, apoi a musulmanilor. Charles Martel profită de victoria de la Poitiers pentru a ocupa întreaga zonă pînă la Garona; Pépin, după
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din urmă a suportat presiunea bascilor, apoi a musulmanilor. Charles Martel profită de victoria de la Poitiers pentru a ocupa întreaga zonă pînă la Garona; Pépin, după mai multe campanii grele, triumfă asupra ultimului "prinț" al Aquitaniei, Waïfre, în 768. Puterea carolingienilor se întinde și în Germania: la moartea lui, Pépin domnește direct peste Hesse, Turingia și Frisia, indirect peste Alemania și Bavaria, care își păstrează duci naționali. În sfîrșit, inspirați de marele misionar anglo-saxon care a evanghelizat Germania, Sfîntul Bonifaciu, Pépin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de marele misionar anglo-saxon care a evanghelizat Germania, Sfîntul Bonifaciu, Pépin și fratele său Carloman au procedat la o reformă importantă a moravurilor, a ierarhiei și a liturghiei bisericilor din Galia și din Germania, ce le uniformizează sub control roman. Carolingienii apar atunci ca primă putere în Europa creștină și se leagă o alianță între suveranul franc și papă. Charles Martel nu răspunsese la un prim apel al papei care-i cerea protecția împotriva expansiunii regatului lombard în Italia. Dar Pépin
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Austrasiei unde, începînd din 794, Carol cel Mare a fondat o nouă capitală, Aix-la-Chapelle. Acolo a fost capitala în ultimii ani ai vieții sale , între 800 și 814 și în timpul domniei fiului său, Ludovic cel Pios (814-840); acolo studierea instituțiilor carolingiene ne poate revela dacă Imperiul a fost conceput ca o realitate politică sau dacă a rămas la stadiul de conglomerat de popoare sortit destrămării. Instituțiile. La Aix-la-Chapelle, pe lîngă rege, pe lîngă familia și prietenii săi și pe lîngă *clericii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care pune la punct baterea unei monede de argint; sau, și mai mult, grija pentru o administrare exemplară a domeniilor regale care trebuie să servească drept modele pentru cele ale marilor laici și ecleziastici; cunoaștem aceste mari domenii din epoca carolingiană din documente foarte precise numite *poliptice: ele dovedesc peste tot aceeași organizare, după care *loturile arendașilor, liberi sau nu, sînt complementare *rezervei sau "curții" stăpînului. Dar poate că esențialul nu este acesta. Esențialul constă în căutarea, la toate nivelele, a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în 817, indivizibilitatea Imperiului. El era împins în această direcție de consilierii săi ecleziastici. Biserica și statul sunt atunci intim legate, poporul imperiului fiind tot una cu poporul lui Dumnezeu, iar împăratul este răspunzător de acest popor. Biserica și Renașterea carolingiană Biserica carolingiană. Biserica de la sfîrșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea datorează totul suveranilor carolingieni. Ei au salvat creștinătatea de Islam, papalitatea de lombarzi și au susținut evanghelizarea Germaniei. Ei au asigurat reforma bisericii seculare clericii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
indivizibilitatea Imperiului. El era împins în această direcție de consilierii săi ecleziastici. Biserica și statul sunt atunci intim legate, poporul imperiului fiind tot una cu poporul lui Dumnezeu, iar împăratul este răspunzător de acest popor. Biserica și Renașterea carolingiană Biserica carolingiană. Biserica de la sfîrșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea datorează totul suveranilor carolingieni. Ei au salvat creștinătatea de Islam, papalitatea de lombarzi și au susținut evanghelizarea Germaniei. Ei au asigurat reforma bisericii seculare clericii care trăiesc
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
intim legate, poporul imperiului fiind tot una cu poporul lui Dumnezeu, iar împăratul este răspunzător de acest popor. Biserica și Renașterea carolingiană Biserica carolingiană. Biserica de la sfîrșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea datorează totul suveranilor carolingieni. Ei au salvat creștinătatea de Islam, papalitatea de lombarzi și au susținut evanghelizarea Germaniei. Ei au asigurat reforma bisericii seculare clericii care trăiesc în lume și asigură cadrul religios pentru credincioși restaurînd *metropolele ecleziastice conduse de arhiepiscopi și o rețea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cel Pios, Benedit d'Aniane. Ei au sprijinit constant definirea dogmei, adoptarea liturghiei romane, răspîndirea practicilor religioase și a moralei creștine. Ei au asigurat Bisericii venituri regulate, generalizînd instituția *dijmei și independența domeniilor sale prin privilegiul *imunității. În schimb, suveranul carolingian așteaptă mult de la această Biserică pe care o consideră a fi Biserica sa. El așteaptă de la ea mai întîi și nu este o formulă de stil rugăciuni eficace pentru mîntuirea sa și a Imperiului său. El îi numește pe episcopi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dar, ceea ce suveranul așteaptă mai ales de la episcopii și de la abații săi este ajutorul lor politic, moral și intelectual, împărțirea timpului lor între funcțiile spirituale și cele lumești, punerea în serviciul prințului a competențelor celor mai luminate ale timpului. Renașterea carolingiană. Așa se explică Renașterea carolingiană, care este înainte de toate o reformă a învățămîntului menită să ridice nivelul moral și intelectual al clerului și apoi al laicilor. Pentru a o realiza, dată fiind starea de decădere a culturii în lumea francă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ales de la episcopii și de la abații săi este ajutorul lor politic, moral și intelectual, împărțirea timpului lor între funcțiile spirituale și cele lumești, punerea în serviciul prințului a competențelor celor mai luminate ale timpului. Renașterea carolingiană. Așa se explică Renașterea carolingiană, care este înainte de toate o reformă a învățămîntului menită să ridice nivelul moral și intelectual al clerului și apoi al laicilor. Pentru a o realiza, dată fiind starea de decădere a culturii în lumea francă, a trebuit să se facă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
domniei lui Carol cel Mare și începutul celei a lui Ludovic cel Pios ascunde cu greu factori importanți de slăbiciune și de divizare. Primul element este, desigur, imensitatea Imperiului, diversitatea popoarelor sale, a limbilor lor naționale, a obiceiurilor lor. Împăratul carolingian însuși rămîne un șef franc ce, în ciuda existenței capitalei sale, continuă să se deplaseze din domeniu în domeniu, care trăiește mai ales din veniturile funciare și din prăzile sale de război pradă care se rărește odată cu creșterea Imperiului și cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aristocrației războinice și își împarte regatele între fiii săi. Dar mai ales și acesta este cel de-al doilea element , după Carol cel Mare, suveranul reușește din ce în ce mai puțin să stăpînească ambiția celor mari, care vor folosi în detrimentul său principalele instituții carolingiene. Vasalii titulari de beneficii caută să le facă ereditare. De asemenea, comiții vor să păstreze pe toată durata vieții lor și să transmită moștenitorilor ceea ce se numește "onoarea" de comite: funcția însăși și totalitatea bunurilor aferente acestei funcții pentru întreținerea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și abații, practic independenți pe pămînturile lor care au primit imunitatea, se erijează în cenzori morali și politici ai regalității. În acest context, agravat de reluarea agresiunilor venite din exterior, cele ale vikingilor și ale sarazinilor, s-au efectuat partajările carolingiene. Ludovic cel Pios căutase să mențină mai întîi unitatea atribuind titlul imperial primului său născut, Lothar, și nelăsînd celorlalți doi fii decît regate inferioare:Aquitania lui Pépin, Bavaria lui Ludovic. Nemulțumirea acestora doi, care vor să-și mărească partea și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
repede sortită divizării Lothar însuși face din ea trei regate pentru fiii săi și ambițiilor vecinilor săi din cele două Francii. Cît despre titlul imperial, acesta nu rămîne mult timp fixat în descendența lui Lothar. Pune mîna pe el prințul carolingian care se bucură de cel mai mare prestigiu pe lîngă cei mari și mai ales pe lîngă biserică și papalitate, care au rămas garantele unității creștine. Este cazul lui Carol cel Pleșuv, care a reușit să-și unifice regatul în ciuda
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Belles Lettres, 1964 p. 105-109). Acest text provine din Istoria fiilor lui Ludovic cel Pios, redactată de Nithard, care era nepotul lui Carol cel Mare, fiul fiicei acestuia, Berthe, și al unuia dintre personajele importante ale curții și ale Renașterii carolingiene, poetul Angilbert. Nithard, un laic, era deci vărul primar al împăratului Lothar și al regilor Ludovic și Carol. Partizan al lui Carol cel Pleșuv, el este în același timp martor ocular și actor al evenimentelor care au dus la împărțirea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Flandra; la vest cel al roberțienilor, descinzînd din Robert cel Puternic, care îi învinsese pe normanzi la Brissarthe, în apropiere de Angers, în 866. Între acestea două se creează în 911 un principat original: prin tratatul de la Saint-Clair-sur-Epte, regele carolingian Carol cel Simplu le abandonează normanzilor instalați pe Sena inferioară și șefului acestora, Rollon, în schimbul promisiunii de a deveni creștini și de a apăra țara împotriva oricărui nou invadator, comitatul de Rouen, pe care aceștia îl vor lărgi încetul cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Rollon, în schimbul promisiunii de a deveni creștini și de a apăra țara împotriva oricărui nou invadator, comitatul de Rouen, pe care aceștia îl vor lărgi încetul cu încetul, făcîndu-l ducat de Normandia. Uzurparea de la 987. În aceste condiții, puterea regelui carolingian, circumscrisă în regiunea orașelor Laon și Reims așa se explică interesul său pentru Lorena -, slăbește din ce în ce mai mult. Încă de la sfîrșitul secolului al IX-lea, mai marii regatului, adică prinții locali și episcopii, se simt destul de puternici pentru a alege ei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]