2,818 matches
-
biografia releva în fapt evoluția ideilor, volumele T. Maiorescu și contemporanii lui (I-II, 1943-1944) și T. Maiorescu și posteritatea lui critică (1943), însumând aproape două mii de pagini, reprezentau în momentul apariției cercetări fundamentale. Li se alătură opusculul P. P. Carp, critic literar și literat (1942) și Antologia ideologiei junimiste (1943). O lucrare de profil sociologic, dar și de filosofie a culturii este Istoria civilizației române moderne, în trei volume: Forțele revoluționare (1924), Forțele reacționare (1925), Legile formației civilizației române (1925
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
patru, București, 1934; Mite, București, 1934; Bălăuca, București, 1935; Mili, București, 1936; Diana, București, 1936; Istoria literaturii române contemporane. 1900-1937, București, 1937; T. Maiorescu, I-II, București, 1940; ed. pref. Alexandru George, București, 1972; Aqua forte, București, 1941; P. P. Carp, critic literar și literat, București, 1942; T. Maiorescu și posteritatea lui critică, București, 1943; T. Maiorescu și contemporanii lui, I-II, București, 1943-1944; ed. I-II, îngr. Z. Ornea și Maria Simionescu, pref. Z. Ornea, București, 1974; Texte critice, îngr
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
Champalbert), profesoară, originară din Nîmes (Franța), și al lui Nicolae Herovanu, funcționar și publicist. Urmează școala primară la Piatra Neamț și Roman. În 1885 intră la Liceul Național din Iași, unde va fi coleg cu Eugeniu P. Botez (Jean Bart), Mihai Carp și Alexandru Cazaban. Motive de natură familială îl obligă să se retragă și să urmeze clasa a IV-a la gimnaziul din Roman, apoi, cu examene susținute în particular, la Liceul „Codreanu” din Bârlad și din nou la Liceul Național
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
sensibile pagini dedicate lui Alphonse Daudet. Acestora li se alătură, în chip firesc, aduse de fluxul memoriei, figurile unor personalități ieșene: profesorii de la Liceul Național - V. Burlă, A. Philippide, A. Brandia, A. Weitzecker ș.a., apoi Petre V. Missir, Petre P. Carp, A.C. Cuza, colegul și prietenul Mihai Codreanu, Spiru Prasin, G. Ibrăileanu și mulți alții. Pornind de la fapte aparent lipsite de însemnătate, sunt desenate cu aplicație și cu o netăgăduită pricepere de a defini un caracter, de a lumina și explica
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
va contribui mai mult ca oricare altul la consacrarea «clasicilor» literaturii naționale. Majoritatea membrilor săi proveneau din Moldova și din familii de boieri. Ei practicau În majoritate jurnalismul și aproape jumătate erau profesori universitari sau de liceu. Liderii grupului (P.P. Carp, Ț. Rosetti, Ț. Maiorescu) deveniseră la apogeul carierei lor miniștri (și prim-ministru), membri ai Academiei, rector universitar. Grup afirmat În opoziție cu cultura universitară oficială, ridiculizând naționalismul liberal, pretențiile «latiniste» și hegemoniile noilor instituții, a Academiei În special, cenaclu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și științifică și Asupra esteticei metafizice și științifice de Gherea, Noi cuceriri transformiste de N. Voinov). Colaboratorii părții științifice și sociale sunt Sofia Nădejde (articole despre condiția femeii în societatea modernă), N. Voinov, I. Nădejde, Alceu Urechia, G. Proca (O. Carp), Gr. I. Alexandrescu și un E. Arald, care, de pe poziții materialiste, critică vehement Sic cogito de B.P. Hasdeu. D.A. Teodoru, în studiul Clasificarea genurilor literare, și Al. Vlahuță, în articolul Onestitatea în artă, se ocupă de probleme mai generale. Gherea
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
ale lui B. Delavrancea (Bunicul, Bunica, Două lacrimi, Marele Duce), Paul Bujor ( Mi-a cântat cucu-n față) și Anton Bacalbașa, proza este superioară artisticește poeziei. Tot cu proză colaborează I. Găvănescul, V. Miclescu și V.G. Morțun. Versuri semnează O. Carp, Artur Stavri, I.N. Roman, N. Iorga (Înainte), N. Beldiceanu (Sorin, poem profund pesimist), Anton Bacalbașa, Al. Vlahuță (Iubire), I. Găvănescul și I.Păun-Pincio (Vară, Toamnă). R.Z.
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
unor articole ideologice. Din 1907 R.i. încetează să mai aibă vreo pretenție literară serioasă, pentru a deveni o tribună de afirmare a ideologiei socialiste, umanitariste. În afara includerii relativ constante a versurilor lui Mircea Demetriade, sunt publicate poezii de O. Carp, Sergiu Cujbă, Ada Negri, I. Neagu, E. Lazăr ș.a. Pe lângă stihuri „de îndemnuri și deplângeri uvriere”, în numărul 112-113/1912 se reproduce Noapte de mai de Al. Macedonski, căruia îi apăruseră aici, în numărul 1/1900, și câteva pagini de
REVISTA IDEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289217_a_290546]
-
Literatură-critică-artă” și cu un moto din poezia omonimă a lui V. Alecsandri. Secretar de redacție este Arthur Smutny. Colaborează cu versuri I.M. Bejan, Mircea Demetriade, Florian I. Becescu, G. Bacovia (Panorama), I. C. Popescu-Polyclet. De rubrica „Viața teatrală” se ocupă Ion Carp, de „Ecouri” Ion Caracostea, iar de eseistică și istorie literară C. Al. Ionescu-Caion, autor al articolelor G. Bacovia, Poezia cea nouă românească, Georges Sorel și lașitatea burgheză, Antiromantismul și Pierre Lasserre. Se publică traduceri din Maurice Maeterlinck, Jean Moréas, José
RODICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289293_a_290622]
-
Corneliu Botez. R.l. nu este o publicație care să reunească scriitori importanți: producțiile tipărite aici de Em. I. Critzman, N.D. Georgian, C. Catunoff, V. Petrescu, I. Constantinescu, I.I. Livescu, precum și de poeți mărunți ai vremii (Victor Bilciurescu, Scarlat Orăscu, O. Carp) sunt de valoare modestă. I. Catina este autorul unei drame istorice (Ion Mușat), iar Eduard Th. Aslan și D. Teleor dau mici scenete. Sub conducerea lui Al. Macedonski, R.l. urma să devină organul unei mișcări literare tinzând la „reînălțarea școlii
ROMANIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289319_a_290648]
-
Dintr-un colț al României Mari, București, 1921; Poezii, pref. Sextil Pușcariu, București, 1922; Paharul blestemat, București, 1924. Repere bibliografice: Scrisori către N. Iorga, II, București, 1979, 254-258, 579-583; Victor Morariu, Poetul Bucovinei, „Junimea literară”, 1909, 9; M. C. [Mihai Carp], „Poezii”, VR, 1909, 9; N. Iorga, [„Poezii”], NRL, 1909, 735; Mihail Sadoveanu, [G. Rotică], LU, 1910, 4; Titu Maiorescu, „Poezii”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXII, 1909-1910; Octavian C. Tăslăuanu, Informații literare și culturale, Sibiu, 1910, 316-323, Corneliu Moldovanu
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
științifice, ca demers imparțial, fără păreri preconcepute și total subordonat operei literare. Mai ales în perioada de la „Viața românească” autoarea se remarcă prin incisivitatea ideilor și tonul polemic. Volumul Impresii literare (1908) strânge articole despre scriitori cu vederi socialiste (O. Carp, Sofia Nădejde), dar și despre D. Anghel și Mihail Sadoveanu. În aceeași revistă S. i-a susținut pe St. O. Iosif, I. Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Panait Cerna, iar mai târziu, la „Adevărul literar și artistic”, va scrie despre Liviu
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
și dr. Șt. Stâncă. Din când în când sunt prezenți și C. Mille, Panait Mușoiu, B. Brănișteanu, care nu se situau pe poziția stângistă a redactorilor, dar foloseau revista în polemica lor cu „Lumea nouă” și cu conducerea social-democrată. O. Carp, Artur Stavri, I. Gorun, I. Alexandrescu-Dafin și N. Iorga publică versuri, iar V.G. Morțun, proză. Câteva poezii inedite ale lui Traian Demetrescu au apărut în L. și tot aici se republică versuri de G. Coșbuc și Radu D. Rosetti și
LUMINA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287905_a_289234]
-
V. Crăsescu), I. Păun-Pincio, Paul Bujor, Traian Demetrescu, V. Pop, Th. Cornel sunt autori de proză cu implicații sociale, încercând cu mai mult sau mai puțin succes să practice o literatură militantă. Și-au tipărit aici versurile D. Teleor, O. Carp, I. Păun-Pincio, D. Th. Neculuță, A. Steuerman-Rodion, D. Anghel, A. Toma, Adrian Verea, Panaite Zosân, Traian Demetrescu, Radu D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, Petru Vulcan, C.Z. Buzdugan, Th. V. Ficșinescu, G. Botez-Gordon, C. Sandu-Aldea, Virgiliu N. Cișman și mulți alți
LUMEA NOUA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287886_a_289215]
-
Cornea, Radu Filipescu, legendarul Vasile Paraschiv, Gabriel Andreescu, Dumitru Iuga, P. M. Băcanu, lipsind însă, din păcate, Paul Goma, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu. Au fost apoi istorici, sociologi, comentatori politici, ziariști: Alexandru Zub, Dinu C. Giurescu, Victor Frunză, Stelian Tănase, Mircea Carp, Adrian Niculescu, Marius Oprea, Doina Jela, Petru Caraman, Ilie Șerbănescu, Lavinia Betea, Dorin Branea, Anatol Petrencu (din Chișinău), Ioana Boca (ea avînd și un mare rol în organizare). Au fost scriitori, oameni de artă, critici și istorici literari: Ana Blandiana
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
, societate literară înființată la Iași în iarna anului 1863 - primăvara anului 1864 de Petre P. Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor și Theodor G. Rosetti. Acesta din urmă a dat și numele Societății. Ulterior rândurile ei au crescut considerabil, în fiecare an intrând noi membri: N. Culianu, Gh. Racoviță, N. Mandrea, N. Burghelea, N. Skelitti
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
precisă a încetării activității ei. Dispariția J. literare are drept cauză și activitatea politică a celor mai mulți dintre membri, începută încă în 1866, continuată cu alegerea ca deputați, din 1871, a lui T. Maiorescu, I. Negruzzi, N. Gane, Gh. Racoviță, P.P. Carp și Th. G. Rosetti. Cu timpul, junimiștii se constituie într-un grup politic independent, reușind să participe la formarea câtorva guverne fie în colaborare cu diverse partide, fie singuri (1888-1889, 1900-1901, 1910-1913). Adepți ai unui liberalism moderat, cu unele atitudini
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
prin corectitudinea, proprietatea și sobrietatea exprimării. Supunând unei examinări severe literatura vremii, critica junimistă a îndrumat-o spre respectarea unor principii artistice clare. Ironia fină, caricarea defectelor și atacul global constituiau procedee favorite, mânuite cu măiestrie de Maiorescu și P.P. Carp, de I. Negruzzi, Șt. G. Vârgolici, A.D. Xenopol, M. Pompiliu, P. Th. Missir, I. Slavici. Ca o reacție față de excesul de politică din literatura timpului, critica junimistă a afirmat specificitatea esteticului, dar fără a susține teoria „artei pentru artă”. Circumspectă
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
REVISTA NOASTRĂ, publicație apărută la Constantă, lunar, din februarie până în aprilie 1940, sub conducerea unui comitet redacțional format din F. Carp, Pavel Chihaia, V. Georgescu, Ion Sasu. Revista de literatură, R.n. publică proza scurtă, poezie, cronici, informații. Colaborează cu versuri Constantin Cionea, Ion Dumitrescu (ambii fiind autori de poeme în cheie romantică minoră, elegiaca), Niculae Martin. Proza aparține lui Mircea Novac
REVISTA NOASTRA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289240_a_290569]
-
Cărți pentru popor, cuprinzând considerații amare privind starea țărănimii. Din 1906, când luase ființă la Iași revista „Viața românească”, își îndreaptă tot mai mult simpatia către cercul ei, întemeind amiciții trainice cu D. D. Patrașcanu, G. Topîrceanu, C. Botez, Mihail Carp și mai ales cu G. Ibrăileanu. Criticul și îndrumătorul publicației îi luase apărarea în „Curentul nou” (1905) împotriva atacurilor lui H. Sanielevici și va deveni unul din exegeții săi cei mai avizați. În 1908 e desemnat cenzor într-o primă
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
l-a otrăvit Șerban Cantacuzino. Grija acordată urmașilor să însemne, oare, că nici ultima soție nu mai era în viață? în zona premonițiilor cred că îl putem înscrie și pe marele logofăt Solomon Bârlădeanu (cel însurat cu Anița, sora spătarului Carp), care își făcea testamentul în ziua de 5 august 1670. într-un izvor păstrat într-o transcriere mai nouă se arată că Bârlădeanu ar fi fost ucis la Roman, din porunca lui Antonie Ruset ori a lui Gheorghe Duca, când
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
condus de „un grup de foști și actuali colaboratori”. Printre aceștia, alături de C. Sandu-Aldea, Ion Scurtu și G. M. Murgoci, se numără D. Nanu, G. Tutoveanu, N. N. Beldiceanu, Pericle Papahagi, A. de Herz, I. Popovici-Bănățeanul, dar și C. Gane, C. Carp, G. Murnu, Caton Theodorian ș.a. Din toamna anului 1902 revista apare cu numele ortografiat „Sămănătorul”, formă asupra căreia va reveni abia în 1910, când încetează directoratul lui Aurel C. Popovici și când titlul e „Semănătorul”. Anunțată în ultimul număr al
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
apariții. Dacă mai și plusează, e pentru că nesațul, mărturisit, al lecturii îl predispune acceselor de încântare. Ceea ce îl face, câteodată, să nimerească alături sau să o ia razna. Răzleț, îi reușesc schițe de portret (G.Ibrăileanu, „marele senzitiv”, P. P. Carp, un „caracter de bronz”, V. Pogor, „un tip de faun”, C. Stere, „de ortodoxă și apostolică înfățișare”, „chipul de sfânt bizantin al lui Bacovia”). E mai în largul lui în asemenea ochiri decât în teoretizările, nu lipsite de bun-simț, pe
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
clar caracterul metodic al documentării și, implicit, locul pe care teoria Îl ocupa Între prioritățile omului politic. De altfel, acesta se revendica și În mod explicit de la „știință” În luările sale de poziție. Într-o polemică purtată cu Petre P. Carp În 1876, privind rolul economiei politice, Boerescu manifesta un atașament clar față de scientism: „Sunt, d-lor, legi fixe și imutabile, după care societatea și omul Își reglează toate faptele și activitatea sa productivă [...]. Variate pot fi aceste fapte, prin care
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
fost ca funcția de premier să revină aceluia pe care conservatorii l-au ales ca lider, Gh. Gr. Cantacuzino („Nababul”). În egală măsură regele a dorit ca noul guvern să fie condus de Cantacuzino și de liderul junimist Petre P. Carp, dar disensiunile dintre cei doi, Încăpățânarea cu care Carp s-a cramponat de atribuirea ministerului de Interne, au determinat eșuarea acestei combinații politice și puterea a rămas În mâna lui Cantacuzino . Alegerile de la sfârșitul lui mai au adus guvernului obișnuitele
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]