811 matches
-
44-45. 98 Alexander Baumgarten, op.cit., pp. 67-68. 99 Etienne Gilson, Etudes sur le rôle de la pensée médiévale dans la formation du système cartésien, ed. J. Vrin, Paris, 1930, p. 221, apud Alexander Baumgarten, op. cit., p. 68. 100 Pentru specificul argumentului cartezian vezi Ion Deac, Principiile metafizicii carteziene, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 83-90, Ludger Oeing-Hanhoff, Dovada existenței lui Dumnezeu la Descartes, în Ion Tănăsescu, op. cit., pp. 76-90, iar pentru structura logică a argumentului vezi: Adrian Miroiu, op. cit., cap. "Descartes, despre argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
67-68. 99 Etienne Gilson, Etudes sur le rôle de la pensée médiévale dans la formation du système cartésien, ed. J. Vrin, Paris, 1930, p. 221, apud Alexander Baumgarten, op. cit., p. 68. 100 Pentru specificul argumentului cartezian vezi Ion Deac, Principiile metafizicii carteziene, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 83-90, Ludger Oeing-Hanhoff, Dovada existenței lui Dumnezeu la Descartes, în Ion Tănăsescu, op. cit., pp. 76-90, iar pentru structura logică a argumentului vezi: Adrian Miroiu, op. cit., cap. "Descartes, despre argumentul ontologic", și Norman Geisler, op. cit., pp.
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Ludger Oeing-Hanhoff, Dovada existenței lui Dumnezeu la Descartes, în Ion Tănăsescu, op. cit., pp. 76-90, iar pentru structura logică a argumentului vezi: Adrian Miroiu, op. cit., cap. "Descartes, despre argumentul ontologic", și Norman Geisler, op. cit., pp. 150-155. 101 Ion Deac, Principiile metafizicii carteziene, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 83-88. 102 Rene Descartes, Principiile filosofiei, traducere de Ioan Deac, Editura IRI, București, 2000, pp. 85-86. Un text asemănător găsim și în Discurs asupra metodei: "Căci, bunăoară, vedeam limpede că, presupunând un triunghi, trebuia ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și a încercărilor de cenzură a imaginarului / 126 2.3.3. Idolii baconieni și cenzura totală / 129 2. 4. Cenzura metodică a imaginarului / 138 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode / 139 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului / 144 2.4.3. Între Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală / 147 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică / 150 2.5.1. Meditationes de prima
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
necesitatea unei noi metode / 139 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului / 144 2.4.3. Între Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală / 147 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică / 150 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern / 151 2.5.2. Meditația întâi și pregătirea pentru cenzură / 153 2.5.3. Meditația a doua și trecerea de la cenzura egotică a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
diversitatea acesteia / 184 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității / 186 3.4. Reconstrucția metodică / 194 3.4.1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor / 195 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor / 200 3.4.3. Isaac Newton și metoda la începuturile fizicii / 203 3.5. Dezvoltarea imaginarului utopic ca formă a predicției care se autorealizează / 205 3.5.1. Ce este predicția care se autorealizează? / 207
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a defini imaginarul. Prima direcție este de origine psihologică și își are rădăcinile în psihologia percepției. Modalitatea în care se formează imaginea individuală este foarte importantă pentru construcția imaginarului. Direcția aceasta este susținută și de înțelesul medieval și ulterior cartezian dat imaginației 9. ("A închipui nu e nimic altceva decât a contempla forma lucrului corporal sau imaginea"10). Identitatea dintre imaginație și imagine reprezintă un argument în plus pentru a include în aria studiilor privind imaginarul și analiza universului perceptual
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pornind de la experiment el dezvoltă o metodologie care să ducă spre o construcție a realității cât mai apropiată de imediat. Empirismul său este absolut necesar pentru a construi ceva după cenzura totală realizată prin idoli. 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului Dacă în cazul lui Francis Bacon cenzura metodică este clar ordonată, dincolo de cea a idolilor, iar inducția sa a fost elaborată în mod clar și distinct, în cazul lui Descartes dezvoltarea metodică este mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
René Descartes. Există o mare diferență între cenzura realizată în cadrul Regulae ad Directionem ingenii, lucrare scrisă ca introducere a Geometriei în 1628, dar publicată abia în 1701 și lucrarea publicată în 1637 Discurs de la methode. Putem vorbi în cazul filosofiei carteziene despre două tipuri de cenzură: cea clară sistematică, generală prezentată în Regulae și cea particularizată din cadrul Discursului. Diferența dintre cele două lucrări despre metodă nu sunt doar de ordin stilistic. În primul caz este vorba despre o înșiruire de reguli
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dar și din punct de vedere conceptual, așa cum vom dezvolta ulterior. Totuși cele două lucrări împreună cu Geometria, Le Monde, dar și cu Meditationes de Prima Philosophia sunt complementare, alcătuind un întreg. Chiar dacă lucrările cu un caracter metodic sunt distincte, metoda carteziană este conturată și se regăsește în întreaga sa operă. Dar așa cum am precizat anterior o primă lucrare cu caracter metodic este Regulae ad Directionem ingenii, care, chiar dacă este neterminată, cuprinde în esență viziunea metodică a lui Descartes. Aceasta cuprinde un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate ajunge pe două căi: "prin experiență și prin deducție"98, experiență care echivalează cu inducția. Ulterior el va mai adăuga intuiția ca formă de cunoaștere, fiecare dintre aceste părți componente având scopul său. Principiul de la care pornește întregul demers cartezian este construit pe doi piloni: cel al simplității și cel al clarității. Regula a IX-a include cele două principii: "Pătrunderea minții noastre trebuie îndreptată asupra lucrurilor celor mai neînsemnate și mai ușoare, iar printre acestea e bine să zăbovim
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o cenzură totală Diferența dintre cele două lucrări despre metodă este fundamentală. Prima lucrare urmărește să constituie o metodologie pornind de la o seamă de reguli ce trebuie respectate pentru ca intelectul nostru să se îndrepte spre cunoaștere. Dincolo de aceasta, celelalte lucrări carteziene urmăresc o pragmatică a metodei, în sensul aplicării acesteia într-un context clar delimitat. Faptul că Regulae ad Directionem Ingenii nu a fost publicată arată că dezvoltarea metodică carteziană se realizează în primul într-o componentă pragmatică elementele teoretice fiind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
intelectul nostru să se îndrepte spre cunoaștere. Dincolo de aceasta, celelalte lucrări carteziene urmăresc o pragmatică a metodei, în sensul aplicării acesteia într-un context clar delimitat. Faptul că Regulae ad Directionem Ingenii nu a fost publicată arată că dezvoltarea metodică carteziană se realizează în primul într-o componentă pragmatică elementele teoretice fiind doar enunțate în diverse contexte, dar nepublicate pentru publicul larg. Între toate lucrările filosofului francez, Discours de la methode poate fi considerat a fi cea care surprinde cel mai bine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în primul într-o componentă pragmatică elementele teoretice fiind doar enunțate în diverse contexte, dar nepublicate pentru publicul larg. Între toate lucrările filosofului francez, Discours de la methode poate fi considerat a fi cea care surprinde cel mai bine pragmatismul specific cartezian. Lucrarea ne dezvăluie modalitatea în care ar trebui să devină filosofia sub impactul metodei. Caracterul lucrării este constructiv, dar printre cele ce "ar trebui să fie" se află și elemente de cenzură care sunt determinate de prezentarea lucrurilor negative din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este completat în Meditationes de prima philosophia când se realizează o cenzură totală și ego-ul manifestat ca dubito devine singura certitudine și, implicit, singura modalitate de cunoaștere. Dincolo de cenzura epistemică se află cea metafizică care este sursa a întregii metodologii carteziene. Din punctul de vedere al evoluției gândirii autorului, pasul cel mai important este revelația din iarna lui 1619. Ea a fost cea care i-a dezvoltat autorului ideea întoarcerii spre propriile modalități de cunoaștere. Cenzura are rolul de purificare "E
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost de a crea un început pur pentru o altă metodă. Cenzura metodic este esențială pentru modificările de imagine specifice secolului al XVII-lea, deoarece metoda este cea care stă la dezvoltarea imaginarului științific al modernității. 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică Schimbarea imaginii asupra lumii are dincolo de componentele de ordin metodic și una de ordin metafizic. Aceasta nu urmărește doar o modificare de imagine ci și integrarea omului în cadrul noului cosmos. Transferul în metafizică se face de la o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din perspectiva divină, ci din perspectiva omului, iar noul univers are drept creator omul. Profunzimea meditațiilor nu este dată doar de schimbarea celui ce o creează, ci de faptul că noua lume este construită dintr-o nouă perspectivă. Această acțiune carteziană este, din perspectivă teologică, cea mai cruntă erezie, iar din perspectiva modificării structurilor imaginare, cea mai complexă reformă. Universul se deschide prin om, el este creator și, astfel, universul său subiectiv devine realitate. Ceea ce cunoaștem devine ceea ce există. Gnosis-ul devine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prin om nu este unul teoretic sau de imagine, ci un univers real. Dincolo de reforma metodică, pe care a realizat-o Descartes, s-a mai adăugat și una metafizică. Dacă ar trebui să identificăm elementul cel mai important al filosofiei carteziene, ar trebui să facem alegerea între elementele metodico-științifice și metafizică. Suportul pe care îl acordă Meditațiile teoriilor științifice este la fel de important. Dincolo de discursul introductiv valoarea metafizică a adevărului determină certitudinea discursului științific. Știința are putere doar dacă realitatea descrisă de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu una epistemică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său Cogito, Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru epistemologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie și o gnoseogonie totodată. Lumea născută în urma meditațiilor este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doar ca idei. Nici un element nu a fost încă introdus realitatea adevărului. În prima meditație adevărul este prezentat ca formă a certitudinii și prin aceasta se separă de conceptul de adevăr din meditația întâi de adevărul meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație reprezintă începutul, în sensul de principiu al întregii reforme filosofice pe care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul zero al creației filosofului. Tot de la început apar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul zero al creației filosofului. Tot de la început apar cele două elemente fundamentale ale întregii cărți: ideea de adevăr și cea de certitudine. Sub auspiciul lor are loc creația întregii lumi a cunoașterii. Lumea carteziană este lumea certitudinii, iar elementele corespunzătoare ei trebuie să aparțină adevărului. Gestul creației trebuie să aibă un creator acesta fiind în prima instanță dubito-ul. Deci "metoda" creației este îndoială și de aceea relația creație-cenzură este ambiguă. Prima formă de manifestare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce sunt, prin urmare? Un lucru ce cugetă. Ce este acesta? Unul ce se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, totdeodată imaginează și simte"110. Principala calitate a cugetării este îndoiala. Astfel dubito-ul este o formă fundamentală a cogito-ului cartezian și prin aceasta este o formă fundamentală a "creației" realizate prin intermediul meditațiilor. Logos-ul divin din Geneză a fost înlocuit cu Dubito-ul din meditații și creația devine cenzură. Putem vorbi despre o creație inversată ca negare a lumii existente. Dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
deosebit de puternic și iscusit, și-a dat întreaga osteneală să mă înșele"115. Pentru negarea științelor Dubito-ul a căpătat o altă structură, mai complexă. El a fost personalizat devenind geniul rău. Acest demers era necesar pentru că matematica reprezintă la nivelul cartezian însăși cogito-ul și la nivel absolut acesta este Dumnezeu. Prin aceasta cenzura este completă și a fost introdusă separarea dintre "lumină și întuneric". 2.5.3. Meditația a doua și trecerea de la cenzura egotică a imaginarului la construcția lui Dacă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s.n) & imobile), spre a urni din loc întregul pământ; la fel sunt de nădăjduit lucruri însemnate, dacă voi găsi ceva mic de tot care să fie sigur și neclintit"118. Astfel dubito-ul ca formă a cogito-ului reprezintă firmamentum-ul filosofiei carteziene. Găsirea certitudinii va avea consecințe nelimitate, el va fiind punctul pe care se sprijină tot universul creat. Creația în continuare se realizează ca și în prima meditație: prin îndoială.Îndoiala nu este doar metodă, ea are statut metafizic. Raționamentul cartezian
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
carteziene. Găsirea certitudinii va avea consecințe nelimitate, el va fiind punctul pe care se sprijină tot universul creat. Creația în continuare se realizează ca și în prima meditație: prin îndoială.Îndoiala nu este doar metodă, ea are statut metafizic. Raționamentul cartezian "dubito ergo cogito, cogito ergo sum" subliniază rolul îndoielii. Îndoiala este modalitate de a ajunge la certitudine, precum în Geneză cuvântul "a zis" reprezintă modalitatea divină de a crea lumea. Logos-ul creștin este înlocuit în cazul de față cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]