1,078 matches
-
Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a fost abandonată. Monedele majoritare descoperite în urma săpăturilor arheologice, atestă că în momentul distrugerii Castrului antic, sunt datate în timpul împăratului Arcadius. În ciuda acestui fapt, ulterior o nouă refacere a Drobetei are loc în perioada Împăratului Anastasius - Iustinian. Cetatea Severinului a fost zidită de Regatul Maghiar ca centru strategic militar constituit împotriva Țaratului Bulgar de Vidin
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
în timpul împăratului Arcadius. În ciuda acestui fapt, ulterior o nouă refacere a Drobetei are loc în perioada Împăratului Anastasius - Iustinian. Cetatea Severinului a fost zidită de Regatul Maghiar ca centru strategic militar constituit împotriva Țaratului Bulgar de Vidin, în vecinătatea ruinelor castrului roman al Drobetei. Biserica latină din incinta cetății medievale a fost pusă sub patronajul sfântului Severin de Noricum, de la care, se pare, provine numele așezării. Cetatea Severinului, clădită de regele maghiar Ladislau I (1040-1095) ca fortăreață împotriva pecenegilor și cumanilor
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
și "Tăbăcari", nume care oglindesc vechile îndeletniciri ale celor strămutați de la Cerneți. Noua extindere urbanistică nu mai oglindește rigoarea planului original, inițiată de arhitectul Xavier Villacrose și de inginerul Moritz von Ott. Noua dezvoltare amenința însăși conservarea ruinelor antice a Castrului roman. Datorită acestui fapt, în urma unei petiții adresate guvernului de locuitorii Severinului, în 1867 se reface planul urbanistic, orașul continuîndu-și dezvoltarea pe axa est-nord-est. În 1841 Severinul devine capitală de județ, iar în 1851 municipiu. Lângă ruinele Cetății s-a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
severineni din timpul primului Război mondial. La 3 decembrie 1977, Iosip Broz Tito îl întâlnește din nou pe Nicolae Ceaușescu la Turnu Severin, în vederea începerii lucrărilor la hidrocentrala "Porțile de Fier II". Cu prilejul construcției noii hidocentrale, perimetrul arheologic de la Castrul și podul Drobetei trec printr-o etapă de distrugere și nepăsare deosebită, determinată de schimbarea ireversibilă a topografiei pricinuită de ridicarea nivelului Dunării cu 4-5m. În tot acest răstimp, autoritățile comuniste nu au dovedit nici un interes cu privire la conservarea ruinelor. Cei
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
au făcut apel la alți oameni de cultură influenți din capitală. Blocurile oribile din beton ce marchează distrugerile din această perioadă pot fi văzute încă și azi din tren sau din curtea Muzeului Regiunii Porților de Fier, atât pe promontoriul castrului cât și la perimetrul piciorului Podului lui Apolodor. În 1979 este inaugurată Fântâna Cinetică. În 1980 s-a construit cinematograful "Flacăra" și Casa Tineretului, iar în 1983 hotelul "Traian". Între anii 1978 și 1983 este construită Fabrica de Anvelope gigant
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
a Severinului a fost sufragană (aflată sub jurisdicția) Arhiepiscopiei de Kalocsa, ea însăși sub obediență papală directă. (În Ungaria medievală de începuturi erau două arhidieceze istorice: Kalocsa și Esztergom - (în rivalitate). În Cetatea Severinului cele două biserici (cea din ruinele castrului Drobetei și cea din cetatea medievală), și în plus, cea de a treia (în modesta capelă cimitirului din acele timpuri) au slujit în activitate misionară a călugărilor dominicani, franciscani și ioaniți. Până la fondarea politică a Valahiei a fost așadar Arhiepiscopia
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
minorum" - OFM). În evul mediu severinean, în regiunea Cetății, erau două biserici și o capelă (toate trei latine la origine). Cimitirul, împreună cu capela medievală a Severinului, sunt situate în ceea ce astăzi a mai rămas din grădina Liceului "Traian" (situată între Castrul roman Drobeta și Cetatea Severinului). Ruinele bisericii latine, devenită catedrală, se află în incinta Cetății Severinului iar urmele primei biserici latine sunt în grădina Muzeului "Porțile de Fier", fiind prezentate drept "Ruinele Mitropoliei (ortodoxe a) Severinului", ruine care, de fapt
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
vechiul însemn al legiunilor romane. Turnul evocă cetatea medievală a Severinului, iar crucea plasată deasupra semilunii amintește de luptele purtate împotrivă Imperiului Otoman. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință de județ. Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian și Turnul lui Sever, se pot vedea și astăzi. La jumătatea sec. III carpii, distrug castrul dar și orașul antic. Refăcut, la sfârșitul sec. al IV-lea, castrul Drobetei suferă distrugeri provocate de goți iar
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Imperiului Otoman. Coroana murală cu 7 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu-reședință de județ. Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian și Turnul lui Sever, se pot vedea și astăzi. La jumătatea sec. III carpii, distrug castrul dar și orașul antic. Refăcut, la sfârșitul sec. al IV-lea, castrul Drobetei suferă distrugeri provocate de goți iar la mijlocul sec. al V-lea, sunt consemnate alte distrugeri importante provocate de huni. Castrul roman își încetează definitiv rolul de garnizoană
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
are rangul de municipiu-reședință de județ. Vestigiile castrului roman Drobeta, Podul lui Traian și Turnul lui Sever, se pot vedea și astăzi. La jumătatea sec. III carpii, distrug castrul dar și orașul antic. Refăcut, la sfârșitul sec. al IV-lea, castrul Drobetei suferă distrugeri provocate de goți iar la mijlocul sec. al V-lea, sunt consemnate alte distrugeri importante provocate de huni. Castrul roman își încetează definitiv rolul de garnizoană în anul 602 d.C., când triburile avare distrug multe așezări romane de pe
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
astăzi. La jumătatea sec. III carpii, distrug castrul dar și orașul antic. Refăcut, la sfârșitul sec. al IV-lea, castrul Drobetei suferă distrugeri provocate de goți iar la mijlocul sec. al V-lea, sunt consemnate alte distrugeri importante provocate de huni. Castrul roman își încetează definitiv rolul de garnizoană în anul 602 d.C., când triburile avare distrug multe așezări romane de pe malul nordic al Dunării. A fost construit în numai trei ani (103-105) după planurile celebrului arhitect, Apolodor din Damasc, fiind considerat
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
ieșirea din defileul Cazanelor (Porțile de Fier) iar fundul albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102 d.C). Conform scrierii lui Dio Cassius ("LXVIII", 13,1) podul avea aproximativ 18 metri în
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
albiei fluviului era suficient de încărcat cu pietre și stânci purtate din trecătoarea dintre Carpați și Balcani, un fundament extrem de stabil pentru susținerea construcției. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană după primul război dacic (101-102 d.C). Conform scrierii lui Dio Cassius ("LXVIII", 13,1) podul avea aproximativ 18 metri în înălțime și 12 în lățime, căt să permită trecerea
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Cassius consideră că Împăratul Hadrianus (117-138) este responsabil de distrugerea parțială a podului pentru a proteja sudul Dunării de invazia triburilor roxolane și lazighe. Distrugerea totală a podului este însă legată de părăsirea definitivă a Daciei (271 d.C), chiar dacă castrul propriu-zis nu este abandonat de legiunile romane pentru încă 300 de ani. În timpul Renașterii, când interesul pentru operele de geniu ale Antichității erau o pasiune în Occident, regele Francisc I al Franței, a cerut permisiunea Sultanului Soliman Magnificul (care va
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
construirea unui alt pod alături de rămășițele podului lui Traian. Sunt cele mai complicate instalații termale din Dacia Inferioară. Astăzi, se păstrează mai puțin de jumătate din ruinele termelor. Se pare că au fost utilizate atât de soldații ce staționau în Castrul Drobeta, cât și de populația civilă. Au fost construite de soldați ai Leg. V Macedonica o dată cu castrul, iar la începutul secolului al III-lea au fost refăcute și „modernizate” de un detașament al Cohortei I "Sagittariorum", condus de Aurelius Mercurius
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Inferioară. Astăzi, se păstrează mai puțin de jumătate din ruinele termelor. Se pare că au fost utilizate atât de soldații ce staționau în Castrul Drobeta, cât și de populația civilă. Au fost construite de soldați ai Leg. V Macedonica o dată cu castrul, iar la începutul secolului al III-lea au fost refăcute și „modernizate” de un detașament al Cohortei I "Sagittariorum", condus de Aurelius Mercurius, "magister in Figlinis" (maistru cărămidar). Pe lângă dotările obișnuite ale unor terme, cum ar fi camera de foc
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
foc ("PRAEFURNIUM"), camera de aburi ("LACONICUM"), sala de baie ("CALDARIUM"), camera de apă rece ("FRIGIDARIUM") și altele, în partea de nord se găseau săli de lectură și un spațiu pentru exerciții și întreceri sportive, "PALESTRA". La 5 Noiembrie 2010, alături de castru, au fost descoperite ruinele amfiteatrului roman. Amfiteatrul este sculptat pe Columna lui Traian. Arheologii îl căutau de mai bine de 100 de ani. Specialiștii înclinau chiar să considere amfiteatrul Drobetei o fantezie a celebrului arhitect Apolodor din Damasc. Amfiteatrul, de
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
noua provincie a Imperiului Roman. Centru meșteșugăresc și punct vamal. 157 - o inscripție atestă prima dată epigrafic numele orașului sub numele de Tisierna. 193-211 - Împăratul Septimius Severus ridică Dierna la rangul de Municipiu. Sfârșitul sec. III - sec. IV - Este construit castrul roman târziu. Tot în această perioadă sunt atestați primii creștini în localitate. Sec. IV - VI - Dierna-Zernes este restaurată de romani, apoi de bizantini. Sec. X - Cetatea Urscia este centrul politic și militar al voievodului Glad. 1366 - Regele Ludovic cel Mare
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
ziua orașului), titlul de cetățean de onoare, uneori post-mortem, acelor vălenarzi care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care și-au adus contribuția la dezvoltarea orașului și promovarea sa. Muzee: În apropiere poate fi vizitat castrul roman de la Drajna de Sus. Licee: Alte școli: Grădinițe: În Vălenii de Munte funcționează pentru preșcolari patru gradinițe cu program normal. Există și o gradiniță particulară, cu program prelungit. Orașul beneficiază de un spital cu aparatură modernă. De asemenea, există
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
sub această formă apare pentru prima oară menționat pe un monument din piatră din timpul împăratului Alexandru Severus. Urmele de locuire de pe teritoriul orașului indică prezența unei așezări dacice, dar mai târziu se pare că a existat aici și un castru roman de mari dimensiuni (114 x 110m). Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
împăratului Alexandru Severus. Urmele de locuire de pe teritoriul orașului indică prezența unei așezări dacice, dar mai târziu se pare că a existat aici și un castru roman de mari dimensiuni (114 x 110m). Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venera = Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. În secolul al XIII-lea Țara Bârsei a fost colonizată cu
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
alta zonă preferată pentru activități sportive. Aici se pot practica sporturi precum bungee-jumping, cățărări și paint-ball. Deasemenea sunt oferite de către investitori particulari servicii de practicare a echitației. La circa 3 km de oraș, în vecinătatea râului Bârsa se află ruinele Castrului Roman Cumidava, mărturie a celei mai vechi așezări precursoare a actualului oraș Râșnov. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe rânduri au dat la iveală o mare diversitate de ceramică de tip dacică, demonstrând că în apropiere sau chiar în castru
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
Castrului Roman Cumidava, mărturie a celei mai vechi așezări precursoare a actualului oraș Râșnov. Săpăturile arheologice desfășurate în mai multe rânduri au dat la iveală o mare diversitate de ceramică de tip dacică, demonstrând că în apropiere sau chiar în castru locuiau daci. În partea sud-estică a orașului se află rezervația naturală Munții Bucegi, importantă destinație turistică favorizând turismul de recreere și odihnă prin numeroasele cabane și trasee turistice . Castrul Roman Cumidava amintit de marele geograf Ptolemeu din Alecsandria în al
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
ceramică de tip dacică, demonstrând că în apropiere sau chiar în castru locuiau daci. În partea sud-estică a orașului se află rezervația naturală Munții Bucegi, importantă destinație turistică favorizând turismul de recreere și odihnă prin numeroasele cabane și trasee turistice . Castrul Roman Cumidava amintit de marele geograf Ptolemeu din Alecsandria în al său “îndreptar geografic sec. II d. Hr”, reprezentă limita nordică a ”limesului Transalutamus”. Informația documentară este intărită și de descoperirea unei inscripții în piatră cu numele castrului din timpul
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
trasee turistice . Castrul Roman Cumidava amintit de marele geograf Ptolemeu din Alecsandria în al său “îndreptar geografic sec. II d. Hr”, reprezentă limita nordică a ”limesului Transalutamus”. Informația documentară este intărită și de descoperirea unei inscripții în piatră cu numele castrului din timpul împăratului Alexander Severus sec. III. “Castrul Roman este situat în punctul “Grădiște” la circa 500 m sud de râul Bârsa, la 3 km N - V de Râșnovul contemporan, ridicat mai întâi din pământ, apoi din piatră fasonată cu
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]