914 matches
-
sfert de sferă. Această încăpere este luminată prin trei ferestre mari. Mobilierul din biserică este nou, fiind confecționat în 1975 de către familia meșterilor Croitoru. El este realizat din lemn de stejar cu ornamentația inspirată din sculptura turlei. Biserica are o catapeteasmă din lemn aurit, cu sculpturi artistice, care a fost confecționată în 1613. Aici se află o icoană a Maicii Domnului, ferecată în argint și considerată a fi făcătoare de minuni. Biserica Mănăstirii Dragomirna a fost împodobită cu pictură în frescă
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Răstignirea, Coborârea de pe cruce etc. În calota turlei este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în conca absidei altarului este Înălțarea. Ca și la alte biserici din Moldova, în pictura murală sunt vizibile și unele elemente de folclor, costume de epocă etc. Catapeteasma bisericii "Pogorârea Sf. Duh" provine de la Mănăstirea Solca și este confecționată din lemn de tisă, în stilul rococo central-european al timpului, fiind bogat sculptată și aurită. Ea este formată din cinci rânduri de icoane. Pe primul rând (cel mai de
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
12 praznice de peste an, pe al patrulea registru sunt icoanele celor 12 apostoli și icoana Deisis în partea centrală și pe ultimul rând sunt icoanele Sf. Prooroci care încadrează la mijloc icoana Maicii Domnului cu Pruncul. În partea superioară a catapetesmei este crucea pe care este reprezentat Mântuitorul răstignit, având alături de el pe Fecioara Maria și pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan. Icoanele sunt pictate în tempera cu emulsie de ou. Specialiștii Stelian Onica și Georgeta Merișor Dominte, care au cercetat
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
săpate cuvintele: "„Ridicat-am această școală pentru luminarea țăranului român. ”" Construiește apoi, alte două școli, în satul Pleșa în 1907 și Palerma în 1912, ambele în județul Tutova. În 1904, în comuna Grivița, a construit o biserică, pe a cărei catapeteasmă a pus motive românești, semn viu al sufletului său. Fiu de țăran, animat de același spirit de dreptate față de clasa țărănească, a ridicat la 17 octombrie 1904, în comunaGrivița, acolo unde construise școala și biserica, un monument sculptural în bronz
Stroe S. Belloescu () [Corola-website/Science/303919_a_305248]
-
părți (dreapta și stânga), iar pronaosul numai de o fereastră așezată pe partea dreaptă (sud). Ferestrele sunt duble și între ele sunt grilaje metalice. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă dublă, cea din interior fiind foarte masivă. Catapeteasma este din lemn sculptat. În exterior fațadele au la înălțimea de 2/3 un brâu de lemn, deasupra căruia se află pictura pe lemn ocrotită de streașina largă a acoperișului. Cele cinci turle hexagonale sunt așezate cate una pe altar
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
Județului Ilfov in perioada 1940-1942. Cu ocazia refacerii, arhitectul Ion Cernescu a renunțat la despărțirea corpului bisericii în trei compartimente și a tratat exteriorul ca o îmbinare armonioasă între cărămidă aparentă și piatră. Din vechea biserica s-a păstrat numai catapeteasma, lucrată în stil brâncovenesc, ornamentată cu motive vegetale și florale și împodobită în partea superioară cu două rânduri de icoane pictate, iar în partea inferioară cu un rând de icoane argintate. Din pictura Iul Gh. Tattarescu s-au păstrat doar
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
cele două biserici ale mănăstirii au fost executate între anii 2005-2007. La biserica mică s-au făcut lucrări de consolidare, s-a refăcut tavanul și acoperișul, s-a executat pictura în frescă de către pictorul "Iulian Lambrău" și s-a înlocuit catapeteasma cea veche, care era putredă, cu una nouă, lucrată de sculptorul "Costică Moroiu" din București. La biserica mare s-a restaurat pictura murală de către pictorița "Gabriela Ștefăniță", s-a restaurat catapeteasma atât lemnul cât și icoanele de către pictorița "Elena Constantin
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
frescă de către pictorul "Iulian Lambrău" și s-a înlocuit catapeteasma cea veche, care era putredă, cu una nouă, lucrată de sculptorul "Costică Moroiu" din București. La biserica mare s-a restaurat pictura murală de către pictorița "Gabriela Ștefăniță", s-a restaurat catapeteasma atât lemnul cât și icoanele de către pictorița "Elena Constantin", s-au schimbat geamurile, s-a refăcut pardoseala și s-a învelit biserica din nou. De asemenea s-a înlocuit tabla și s-au învelit din nou majoritatea chiliilor din mănăstire
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
cărămidă presată, impune prin monumentalitatea fațadei și prin turnul înalt de 35 m. Pictură este refăcuta în 1959-1961, de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona- Delavrancea, frescele fiind redate în factura neobizantină, cu o coloratura românească. Sculptură este bine reprezentată la catapeteasma și strane, ca și la candelabre, policandre și sfeșnice (aliaj metalic din bronz cu alama) proiectate, de asemenea, de Ion Mincu și lucrate la Paris. Catedrală a fost construită între 1883-1895, în stilul vechii arhitecturi din Țară Românească, sub conducerea
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
să fie refăcuta de George Demetrescu Mirea. Până în anul 1925 a servit drept biserică parohiala, iar între anii 1925 - 1950 a fost folosită că biserică episcopala a fostei episcopii a Tomisului. La 3 august 1941, din cauza unui bombardament sovietic, altarul, catapeteasma cu icoanele și pictură au fost avariate și parțial distruse. Resfințirea așezământului de cult s-a săvârșit în 1951 de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian și de către Prea Sfințitul episcop Chesarie Păunescu. Între anii 1978-1981, mobilierul din stejar sculptat, după
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
avariate și parțial distruse. Resfințirea așezământului de cult s-a săvârșit în 1951 de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian și de către Prea Sfințitul episcop Chesarie Păunescu. Între anii 1978-1981, mobilierul din stejar sculptat, după planul marelui arhitect Ion Mincu, inclusiv catapeteasma au prins contur la Paris, în atelierele casei André Dorea. La data de 9 noiembrie 1975, Episcopia Dunării de Jos este ridicată la rangul de Arhiepiscopie, cu titulatura Arhiepiscopia Tomisului și Dunării de Jos cu reședința la Galați, iar la
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
planurile de interior să fie executate de serviciul tehnic condus de arhitectul Andrei Ivanov. Timpul a făcut să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București; catapeteasma - I. Babic (București); pictura - D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei - sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala - firma Schmidgen (București); iar instalația electrică Silvestru Vatrici din Bălți . Lucrările de construcție se terminaseră din toamna anului 1933. Deoarece
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
Voițehovschi, construit după modelul practicat la biserica de la Curtea de Argeș . În interiorul catedralei, care impresionează prin dimensiuni unde pot asista la slujbe peste 1 000 de credincioși, se disting coloanele ce sprijină cupola centrală și arcurile bolților, toate executate în beton armat. Catapeteasma este lucrată în lemn de stejar și sculptată cu ornamente de struguri și foi de viță-de-vie. Pictura în frescă a catedralei a fost efectuată în mai multe etape, respectându-se stilul clasic bizantin, utilizat și în cazul bisericilor grecești de la
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
biserica la forma actuală, au făcut turnul bisericii și clopote noi, au construit pridvorul și intrarea prin partea de sud, iar în partea de vest, au mărit naosul, biserica căpătând forma actuală. Tot între anii 1896-1904 a fost construită și catapeteasma actuală de către preotul Șofronie de la Mănăstirea Agapia Veche, care era pictor. Printre primii preoți care au slujit la această biserică a fost părintele Cozma și Vasile Apopi, apoi părintele Onișoru (1890-1910). Până în anul 1910, biserica aparținea parohiei Moișa. După moartea
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
construcțiile ridicate pe Movila lui Burcel sunt din lemn. Biserica-paraclis este căptușită în interior cu polistiren și lambriu, iar în exterior cu șiță (draniță), acoperișul fiind de asemeni din șiță. Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade și catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artiști populari condusă de Ovidiu Țucă din Vânători Neamț, iar pictura catapetesmei aparține profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamț. Grupul statuar format din trei cruci de pe Movilă reprezintă fie
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
draniță), acoperișul fiind de asemeni din șiță. Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade și catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artiști populari condusă de Ovidiu Țucă din Vânători Neamț, iar pictura catapetesmei aparține profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamț. Grupul statuar format din trei cruci de pe Movilă reprezintă fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfânta Treime, fie cele trei provincii românești, fie chiar cei trei luceferi ai Ortodoxiei: Sfântul Apostol Andrei
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
stampă în care a reprezentat colina și Biserica Socola. În prezent, stampa "Întâlnirea ostașilor moldoveni și munteni la Socola, lângă Iași, în aprilie 1859" se află la Academia Română. În februarie 1855, din ochii icoanei împărătești a Maicii Domnului aflată pe catapeteasmă au început să curgă lacrimi, acest lucru repetându-se la două-trei sau patru zile. Guvernul Moldovei a rânduit o cercetare serioasă a acestui fenomen după care a publicat un comunicat în foaia politică "Zimbrul" (anul III, nr. 35) în care
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi, în timpul domniei căruia s-a înființat seminarul. Mobilierul actual al bisericii este confecționat din lemn de stejar sculptat; o parte din mobilierul anterior (catapeteasma, strana domnească și o strană a Maicii Domnului) a fost donat Mănăstirii Miclăușeni. În patrimoniul bisericii se află mai multe obiecte cu valoare de patrimoniu: În jurul bisericii fostei mănăstiri Socola se află un cimitir unde au fost înmormântați monahi, foști
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
al altarului. Pridvorul are formă pătrată și este atașat pe latura sudică a pronaosului. Deasupra pronaosului se înalță un turn de formă pătrată care servește pe post de clopotniță. În patea vestică a pronaosului se află cafasul (balconul pentru cor). Catapeteasma actuală datează din 1978, cea veche fiind demontată și predată, spre păstrare, la Mănăstirea Golia. În patrimoniul bisericii se află 41 de icoane cu reprezentări ale Praznicelor Împărătești, care au fost donate de Zoița Aramă "„repaosată acolo la 1818 mai
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
de corabie, care simboliza speranța creștină. Bisericuța nu a fost pictată la exterior nici la interior, a fost vopsit interiorul în anii 1895, 1904 și 1919 ,când a fost „înoită” după „chipul” ei vechi de preotul econom stavrofor Dumitru Furtună. Catapeteasma datează din 1794,după cum se află scris sub icoanele împărătești Stilul picturii catapetesmei este cel bizantin, în ulei având caracteristicile sfinților ortodocși cu fețele subțiate de post și trăire duhovnicească, a fost spălată și lăcuită în anul 1895, când s-
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
nici la interior, a fost vopsit interiorul în anii 1895, 1904 și 1919 ,când a fost „înoită” după „chipul” ei vechi de preotul econom stavrofor Dumitru Furtună. Catapeteasma datează din 1794,după cum se află scris sub icoanele împărătești Stilul picturii catapetesmei este cel bizantin, în ulei având caracteristicile sfinților ortodocși cu fețele subțiate de post și trăire duhovnicească, a fost spălată și lăcuită în anul 1895, când s-a aflat și inscripția de mai sus. Între obiectele de cult în afara de
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
cu draniță. În anul 1970 bisericuța a fost închisa până în anul 1995, când a fost numit preotul Ifrim Catalin slujitor la această biserică. A fost începută lucrarea de restaurare a bisericii, au fost reconstruite clopotnița și pridvorul; a fost restaurată catapeteasma; a fost înzestrată biserica cu mobilier bisericesc (strane,mese), icoane, veșminte; au fost curățați pereții interiori de straturile succesive de vopseaua care se înnegrise; în exterior a fost amenajat trotuarul din jurul bisericii; în față a fost pusă piatră; a fost
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
programat să înceapă un amplu proiect, care urma să fie finanțat cu fonduri de la Ministerul Culturii și Cultelor. Acel proiect prevedea renovarea capitală a clădirii bisericii și amenajarea peisagistică a zonei. Lucrările de reabilitare a bisericii presupun renovarea picturilor de pe catapeteasmă, reabilitarea și schimbarea acoperișului, consolidarea zidurilor bisericii, reabilitarea picturilor vechi de sute de ani și schimbarea mobilierului. Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui este construită în stilul arhitectonic moldovenesc din vremea lui Ștefan cel Mare. Ea are formă de cruce, cu
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
partea superioară baghete încrucișate în stil gotic. Interiorul bisericii este compartimentat în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este supralărgit. Naosul are două abside laterale de formă semicirculară. Absida altarului este decroșată față de naos, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei s-au format cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. În trecut, după cum relatează unii călători străini, Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui a fost pictată atât în interior, cât și pe pereții exteriori. Pictura interioară data din vremea lui Ștefan cel
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
pridvor închis. La 70 m, în dreapta bisericii se află clopotnița din lemn pe sub gangul căreia se intră în incinta mănăstirii. Pictură datează din secolul al XVIII-lea, este realizată în ulei și tempera, a fost restaurată în anii 2006-2007, împreună cu catapeteasma. Cea mai veche pisanie a bisericii datează din 1869 și menționează: „În zilele prea înălțatului Domn Carol I, 1869 octombrie 20, cu ajutorul Celui Prea Înalt și al Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, s-au pus în reparație această biserică“. Prima
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]