25,038 matches
-
prezintă ca un doct curriculum informațional, care trebuie afiliat teoriei moderne a comunicării. Avem, deci, informația, avem receptorii și mesajul, ce se constituie din tectonica fișelor de sfinți, promovați pe baza unei cronologii, în funcție de canonizarea lor. Obișnuit cu expunerea de catedră (fiind într-un timp și cadru universitar, teologul de azi, cu o teză doctorală în 1971 în Italia), părintele Cezar Vasiliu vede slujirea în Biserică dinMontréal ca pe o misiune de împlinire a chemării umaniște. Ea rămâne de permanență, așa cum
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
el a cântat: istoria patriei, dragostea și natura. Ori o ființă care-și spune "om" nu poate face așa ceva." Și "poeziile" dedicate de copii lui Eminescu denotă aceeași conștiinciozitate în a memora și versifica sintagme bătucite, fără nici o preocupare de la catedră de a stimula originalitatea, creativitatea. "Pentru Eminescu, pentru "poetul nepereche" am creat modestele versuri izvorâte din tresărirea inimii - scrie o fetiță de 11 ani -: O, poet numit luceafăr/ Al versului românesc,/ Vreau să-ți spun un adevăr/ Despre ceea ce gândesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
Z. Ornea D-na Marta Petreu e o personalitate cu dimensiuni care, de obicei, nu se tolerează reciproc. D-sa e o poetă și o eseistă din spațiul chiar al filosofiei (pe care o și predă, de la catedră, studenților). Și aceste ipostaze se conciliază bine una cu alta, alimentîndu-se reciproc. Dacă mai adaug că d-na Marta Petreu este și redactorul șef al unei foarte bune reviste clujene, Apostrof, pentru care se zbate să obțină, de vreo șapte-opt
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
departament se dedică opiniilor generale ("gânduri") despre G. Călinescu, de fapt capitolele VIII-IX, unde citim și o directă implicare memorialistică a lui Dinu Pillat, reflexiuni despre om, cu girul maximei onestități: În scurtul răstimp cât i-am fost asistent la catedra de la Facultatea de Litere din București, G. Călinescu mi s-a părut un om puțin sociabil. Mai mult, la epoca de atunci, îl credeam și mizantrop. Peste un număr de ani însă, întâmplându-se să ajung a lucra din nou
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
română, dar nici măcar să rostească două vorbe inteligibile în limba lui Faulkner și Pynchon. în Mid-West-ul patriarhal și conservator, d-na Zarifopol-Illias a reușit, prin nenumărate eforturi și dăruire personală, să creeze un program de studii românești și să consolideze catedra de limba și cultura română. Casa ei, situată într-un idilic cartier al Bloomington-ului (oraș în care locuiesc, de altfel, mai mulți români celebri, între care Matei Călinescu, Virginia Zeani și Ciprian Foiaș) reprezintă, după cum spunea Sorin Antohi, care m-
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
de patru milioane două sute de mii de lei. Adică, la cursul zilei de azi, o sută patruzeci de dolari! Acestea sunt cifrele, acesta e felul în care România își gândește viitorul. Vă închipuiți cu ce avânt se îndreaptă savantul spre catedră (pentru că unii dintre universitarii României sunt, în ciuda situației catastrofale descrise, veritabili savanți!), cât de concentrați sunt în transmiterea cunoștințelor greu dobândite! Când din munca sa abia își poate plăti întreținerea la bloc, când despre hrană decentă și îmbrăcăminte nici nu
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
este și un roman al literaturii române. S-a întîmplat, apoi, să ne împrietenim foarte repede cîțiva colegi, eram �grupul celor patru", cum se spunea atunci, mai pasionați de literatură. Între ei este Virgil Stanciu, colegul meu, profesor acum la Catedra de limbă și literatură engleză, care avea și el o bibliotecă importantă, pentru că tatăl lui a fost profesor la Blaj. A fost chiar un scandal, la un moment dat, pentru că un alt coleg de-al nostru, Ion Horotan, care și
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
adevărată, cum au nu numai marile culturi dar și cele ale unor țări vecine, dicționare pe domenii, o istorie a românilor care să-și merite numele și atîtea încă altele)? Să notez, apoi, că lista enumerativă a filosofilor profesori (de catedră) care au asigurat și dezvoltarea filosofiei românești e corectă și exactă. Aceștia (Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, I. Petrovici, M. Florian, D. Gusti, N. Bagdasar, T. Vianu, P. Andrei, L. Blaga, D.D. Roșca, M. Ralea, Al. Claudian, Traian Brăileanu, Nae Ionescu, N.
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
mai viețuia moștenirea orientală, ci continuînd - unii (Nae Ionescu, Crainic) făcînd contrariul - să realizeze modernizarea de tip occidental a cugetării românești. Alții ca, repet, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, apoi Const. Noica, M. Vulcănescu (aceștia din urmă nefiind, totuși, filosofi de catedră) s-au ridicat împotriva influenței culturale și a standardelor apusene pentru constituirea unui discurs teoretic românesc. "Cel mai important reprezentant al acestui curent este Nae Ionescu, căruia i s-ar putea adăuga, într-o anumită măsură, și unii dintre discipolii
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte, prea succinte, incursiuni voite caracterizante despre principalii filosofi de catedră de pînă la 1940-1947, încercînd să-i găsească fiecăruia diferența specifică, fără, cred, a reuși cum se cuvine în această temerară întreprindere. (Bine găsită este dimensiunea sacerdotală-liturgică, venită din teologie, a discursului filosofic al lui Blaga, de unde G. Liiceanu, peste
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
de film, criteriile laxe de selecție, fie că aparțin hazardului - promisiuni neonorate - titluri pe 35 mm nefinalizate, neglijențe manageriale - absența genericelor atît în retrospectivele invitaților, cît și în cea a filmului documentar UNATC. Se impun, în schimb, cîștigurile: la inițiativa catedrei Comunicare Audiovizuală condusă de prof. univ. dr. Manuela Cernat, apariția revistei festivalului editată în dublă formulă, pe Internet și pe hîrtie o contribuție considerabilă: confesiuni de creație, declarații de intenții, interviuri, chestionare, opinii severe, sugestii prețioase. Prin concesia făcută senzaționalului
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
care are pe lîngă o impunătoare filmografie, și meritul de a fi îndrumat generații și generații în tainele foarfecelui poetic. Etapă inerentă în finisarea operei cinematografice, erta montajului cunoaște în prezent o substanțială metamorfoză pe teritoriul imperiului digitalității promovate de catedra Multimedia, condusă de entuziastul și inventivul conf.univ. Radu Igaszag, care a avut ideea implantării unui computer furnizor de date, autoreferențiale în chiar expoziția fotografică. Pe Eugen Demeterca - premiul întîi la fotografie - l-am reîntîlnit și pe genericul documentarului Groapa în
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
Deja un loc comun agasant, ar putea replica cineva! Dar cum am putea uita că unii din corifeii sus-numiți ai ideologizării au sucit mințile multor promoții de studenți, că au rămas, vorba frumoasă a basmului, "pînă la adînci bătrîneți", la catedre universitare, că s-au bucurat nu numai de condiții de confort personal, ci și de măgulitoare poziții în viața culturală? Unul din ei a trecut cu arme și bagaje în tabăra putrefactului Occident, după ce se străduise a-și șterge amplul
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
la școală (dacă o să urle și o să sară iarăși peste bănci tocmai cînd vine inspectoarea, dacă o să mă prindă cu vreo greșeală, cu vreun lapsus linguae, cu vreo omisiune, dacă o să rîdă iar de mine și ebraica mea precară, asediind catedra ca pe o cetate lipsită de apărare?). Umbra nu a capitulat nici pînă azi. Rînjește cînd îmi cercetez chipul în oglindă. Se ține după mine la întîlnirile importante, stricîndu-mi buna dispoziție și spontaneitatea tocmai cînd aș avea mai multă nevoie
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
noastre" (Scrisoarea datează din 1948). Pillat solicită medicamente și se plînge de multele neajunsuri: izgonirea din casă, arestarea unora dintre membrii familiei și cunoscuți, greutatea de a-și găsi o slujbă (a fost pontator la o Cooperativă, după ce a părăsit catedra, odată cu G. Călinescu, de la facultate, apoi l-a urmat pe același G.C. la Institutul de Istorie Literară), predarea manuscriselor (nici azi recuperate de la fosta securitate) și degradarea relațiilor umane, într-un regim în care Polonius s-a generalizat și toți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
revizuire a învățământului superior tot făcea investigații și rectorul universității, prof. P.P. Panaitescu a recomandat ca Vianu să fie păstrat în universitate, dar să fie lipsit de contactul cu tineretul universitar, chip de a spune să nu fie lăsat la catedră. De la sfîrșitul lui ianuarie 1941, căzînd legionarii de la putere, situația lui Vianu părea salvată. Dar nu era. Sechele ale "dosarului" său încărcat se menținuseră și, deși protectorul său, Ion Petrovici, ajunsese, în decembrie 1941, ministru al Culturii Naționale sub guvernul
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în cadrul căreia studenții (viitori regizori, operatori, scenariști, critici de film, monteuri de imagine și sunet) au avut un profitabil și benefic schimb de opinii cu Alberto Farassino (în calitatea sa de profesor la Catedra de film a Universității din Pavia și membru în Consiliul de conducere la Cineteca Nazionale Italiana). Așadar, un festival care s-a ambiționat să cocheteze nu cu gustul marelui public (și bine a făcut, căci, actualmente, pe plaiurile noastre mioritice
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
ce complinesc o psihologie de mase cu coloratură mistică și cu explozii de violență, nihilism, autodistrugere. Dezbatere care, de altminteri, continuă să genereze contrarietăți în acțiunea unor ipoteze puternic opuse și în societatea de azi, convențional numit post-comunistă. Asistent la Catedra de literatură română modernă, a profesorului Călinescu, mai apoi cercetător științific la Institutul de literatură și folclor al aceluiaș mentor, Dinu Pillat se remarcă prin acribia studiilor sale, fondate pe izvoare cercetate în toate cotloanele și în profunzimea lor, ducând
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
chinuitoare întrebări. Aspect prin care nu avea cum plăcea nici profesorului Călinescu, autor el însuși al unui roman cu legionari, dar de o factură net satirică, nici profesorului Vianu, care va fi fost cunoscut, în timpul guvernării legionare, deși păstrat la catedră, ceasuri de cea mai mare spaimă, încât o tentativă de sondare a străfundurilor psihice ale unor legionari, de orice soi ar fi fost ei, nu-i putea spune mare lucru. După cum este posibil ca obiecțiile aduse de Tudor Vianu, privind
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
literatura neoelenă realizate în patria lui Dante în ultimul deceniu), România (care, din fericire, cu cele peste 300 de titluri din literatura neoelenă publicate de-a lungul secolului 20, se află în topul european), Ungaria (prof. Dr. András Móhay, conducătorul catedrei de limba și literatura neogreacă din cadrul Universității din Budapesta), scriitori renumiți din Grecia și Cipru au citit din opera lor, fragmentele fiind lecturate apoi și în traducere germană, adesea inedită. Publicul (studenți, neoeleniști și oameni de litere germani, sosiți și
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
ai săi, dușmănit fiind și de gruparea Gheorghiu-Dej și de aceea a Anei Pauker și Vasile Luca. Și pentru că o imprudență naște o alta (sau altele) îi sfidează constant pe cei care conduceau partidul, el crezînd că dacă obține o catedră de economie politică la Universitatea din București își consolidează poziția. Vană înșelare de sine. Se izolează de ai săi, înconjurîndu-se de o sumă de intelectuali (în frunte cu Belu Silber), toți orgolioși și sfidători, neavînd grijă ca în ministerul pe
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
un strălucit doctorat în Germania. Reîntors cu doctoratul luat, se alătură, din nou, Școlii monografice a lui D. Gusti. Devine redactor al revistei Sociologie românească, nimic mai puțin decît director la nou întemeiatul Institut Social Român și asistent onorific la catedra lui D. Gusti, ajutîndu-l pe profesor și la pregătirea, în Paris, a pavilionului românesc la expoziția universală. Era bun specialist în statistica demografică (nu numai!) și, în 1940, cînd instituția lui Gusti începe să se clatine, e angajat de marele
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
ani. E, de altfel, singurul pe care generația mea (a patra maioresciană?) l-a cunoscut numai din cărți (cînd el murea, eu eram în clasa întîi primară). Pe toți ceilalți i-am frecventat și personal, avîndu-i profesori ori colegi de catedră. Ș. Cioculescu mi-a condus teza de doctorat. Pe Pompiliu Constantinescu l-am descoperit cu adevărat începînd din 1967 cînd soția lui, Constanța Pompiliu Constantinescu (după cum remarc că semna, pe o fotografie de tinerețe, în care putem vedea o femeie
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
asta, probabil, pentru că deși a participat la una dintre cercetările anuale, n-a făcut parte din școala monografică a lui Dimitrie Gusti. Deși a absolvit liceul și facultatea la București, în 1929 se stabilește la Iași, unde devine asistent la catedra condusă de Șt. Zeletin. După doctorat (1930), se apropie de sociologul Petre Andrei, devenind conferențiar pe lîngă catedra lui, în 1941, după moartea acestuia, ajunge titularul catedrei. Era, din tinerețe adept al social-democrației și cursurile sale, ținute cu strălucire, dovedesc
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
a lui Dimitrie Gusti. Deși a absolvit liceul și facultatea la București, în 1929 se stabilește la Iași, unde devine asistent la catedra condusă de Șt. Zeletin. După doctorat (1930), se apropie de sociologul Petre Andrei, devenind conferențiar pe lîngă catedra lui, în 1941, după moartea acestuia, ajunge titularul catedrei. Era, din tinerețe adept al social-democrației și cursurile sale, ținute cu strălucire, dovedesc această apartenență. După al doilea război mondial devine ideologul social-democrației românești și apropiat de Constantin Titel Petrescu, conducătorul
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]