1,147 matches
-
CÂTEVA CONSIDERAȚII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ȘI EPIGRAME "DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ", EDITURA EDO, BUCUREȘTI, 2012 Autor: Sorin Olariu Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame "De la Agonie la Ext(H)az", Editura EDO, București, 2012. Autor: Silvia Jinga - Michigan. Corectarea năravurilor este ceea ce și-au propus comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
comedianții din toate timpurile, autorii satirici, epigramiștii. Romanii erau atât de încredințați de efectul benefic al satirei încât și-au revendicat-o în întregime, Quintilian în Tratatul său de retorică afirmând cu mândrie: “Satura quidem tota nostra est”. Epigrama și catrenul satiric ochesc la țintă cu o remarcabilă economie de mijloace în cadrul cărora calamburul, jocul de cuvinte, asociația frapantă de sensuri și cuvinte ne uimesc și ne încântă, căci farmecul epigramei stă în poanta ei. Non multa, sed multum este proverbul
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
să privească atent realitățile din România, interesat nu doar de promovarea propriei creații, ci și a confraților de gen din țara mumă. Așa se face că a întocmit și publicat în colaborare cu alți iubitori ai genului o antologie de catrene și epigrame, De la Agonie la Ext(H)az, Editura EDO, Buc., 2012. Așa cum notează prefațatorul volumului, George Corbu, datorită internetului și a noilor facilități de comunicare grupul de autori reprezentați de volumul în discuție s-au constituit într-un „cenaclu
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
Europene, care mai mult „dansează” decât lucrează. Deci zice Petru Ioan Garda: „Parlamentarii Uniunii,/Nu-s nici mai harnici, nici mai culți,/Ba sunt cu mult mai leneși unii,/Dar dorm pe bani ceva mai mulți.” (p. 62). Dacă majoritatea catrenelor privind relația noastră cu Europa sunt dominate de tristețe și frustrare, ne bucurăm să descoperim o geană de lumină la Laurențiu Ghiță care în Democrație sterilă? ne amintește că în ciuda nemulțumirilor justificate ale populației câștigurile democrației pentru spiritul uman sunt
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
cu vederea: „Tot apare pe ecran/ O pereche curioasă:/Dânsul este vaporean/Dânsa este vaporoasă.” (Laurențiu Ghiță, Băse și Nuți Udrea, p. 75). Cât despre cum arată concret tranziția la nesfârșit pentru români, despre asta aflăm din numeroase epigrame și catrene scrise cu năduf. Frigul n-a dispărut din casele românilor: „S-a așternut din plin zăpada/ Și frigul intră pân’la oase/ Că iarna s-a ivit pe stradă.../ Pesemne c-a scăpat din case”. (Nicolae Bunduri, Iarna pe uliță
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
lui Arghezi măiestrie/( Cel ce-a transpus sordidu-n poezie)/ Din bube, mucigaiuri și noroi,/Guvernul nostru iscă biruri noi.” (Noi taxe și impozite, p.112). În primul eșalon de victime se situează pensionarii a căror soartă este deplânsă într-un catren sfâșietor de trist: „Și ei vor să protesteze/Pentru viața lor săracă,/ Ar scrâșni și din proteze,/ Dar n-au bani să și le facă”. (Constantin Iurașcu Tataia, Protest pensionari, p. 115). Soluția la foamea care bântuie prin spitale ar
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
nu-mi cere-a fetei mână,/ Că nu-ți dă mâna să mi-o iei!” (Petru Ioan Garda, Refuz, p. 63). Jugul căsniciei nu scapă nici el de zeflemeaua epigramiștilor și de jocuri de cuvinte dintre cele mai savuroase. Următorul catren pare până la un punct o confesiune despre fericirea conjugală de lungă durată, dacă nu s-ar încheia cu o poantă dramatică: „Sunt sărman ca un păduche/Dar cu soața am trăit,/Patruzeci de ani, pe muche/... de cuțit.” (Nicolae Bunduri
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
de banchete”, după o expresie călinesciană, orchestrând tonuri dintre cele mai diverse, de la satira mușcătoare la grația de madrigal sau poza teatrală infatuată, făcând dovada unor talente a caror traiectorie merită urmărită. Referință Bibliografică: Câteva considerații pe marginea antologiei de catrene și epigrame De la Agonie la Ext(H)az , Editura EDO, București, 2012 / Sorin Olariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 385, Anul II, 20 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Sorin Olariu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
participe la un proiect cât se poate de onorabil și înălțător. Dacă poemul va fi prezentat în toamna CĂRȚII RECORDURILOR și va fi omologat, aproape că nu mai are nici o impoortanță. El și-a atins deja scopul; de a înmănunchea catrene care - singura condiție pusă de organizatori - încep cu versul „a fi” la persoana a-ntâia singular: Sunt. Astfel, fiecare se definește și își mărturisește Crezul literar și artistic. Fiecare este ceea ce scrie că este. Și, desigur, ceea ce dorește să fie
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359174_a_360503]
-
participe la un proiect cât se poate de onorabil și înălțător. Dacă poemul va fi prezentat în toamnă CĂRȚII RECORDURILOR și va fi omologat, aproape că nu mai are nici o impoortanță. El și-a atins deja scopul; de a înmănunchea catrene care - singura condiție pusă de organizatori - încep cu versul „a fi” la persoana a-ntâia singular: Sunt. Astfel, fiecare se definește și își mărturisește Crezul literar și artistic. Fiecare este ceea ce scrie că este. Și, desigur, ceea ce dorește să fie
CONTINUITATE DE SPIRIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359173_a_360502]
-
Pastel de viorele; 4. Gina Cobileac (Adjud, Vrancea) - În Țară Cifrelor; 5. Angela Burtea (Brăila) - Ilinca și Matei (povești); H. SATHYR 1. Mariana Dobrin, Aga Lucia Selenity, Constantin Gr. Goga - Epigolane imnlunate (epigrame); 2. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); 3. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Stropi de senin (catrene umoristice); I. SOLARIS 1. Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Roco și Creionul Fermecat în lumea cuvintelor (caiete speciale nivelul I și nivelul ÎI - Domeniul Limba și Comunicare); 2. Măricica Stroia (Adjud
SALON BELVEDERE (ROMAN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359191_a_360520]
-
Cifrelor; 5. Angela Burtea (Brăila) - Ilinca și Matei (povești); H. SATHYR 1. Mariana Dobrin, Aga Lucia Selenity, Constantin Gr. Goga - Epigolane imnlunate (epigrame); 2. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Migrația polilor (catrene umoristice); 3. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) - Stropi de senin (catrene umoristice); I. SOLARIS 1. Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Roco și Creionul Fermecat în lumea cuvintelor (caiete speciale nivelul I și nivelul ÎI - Domeniul Limba și Comunicare); 2. Măricica Stroia (Adjud, Vrancea) - Roco și Creionul Fermecat în lumea cifrelor (caiete speciale
SALON BELVEDERE (ROMAN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359191_a_360520]
-
PETRESCU. A realiza o antologie care să reunească nume reprezentative din spațiul literaturii este un demers extrem de dificil. Efortul pe care trebuie să l depună cel ce își asumă această trudă este cu atât mai important, cu cât autorii de catrene umoristice nu întotdeauna și au strâns între coperte de carte compunerile în versuri, ba mai mult, unii autori de epigrame - cu creația tipărită în pagini de ziare ori reviste obscure - nu și au văzut numele nici măcar în volume colective de
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
aparținând unor scriitori pentru care acest exercițiu de spirit și versificație a fost doar accidental (aici i aș aminti pe Camil Petrescu, pe George Călinescu și pe Marin Sorescu). Primul volum al crestomației domnului Nicolae Nic Petrescu se deschide cu catrenele lui Nicolae Olahus (n. 1493) și se încheie cu cele ale lui Florin Iordăchescu (născut în 1899). Prezentul volum, purtând titlul Epigrama - floarea parfumată a literaturii - O antologie a epigramei românești (1900 1938), debutează cu un catren al artistului plastic
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
se deschide cu catrenele lui Nicolae Olahus (n. 1493) și se încheie cu cele ale lui Florin Iordăchescu (născut în 1899). Prezentul volum, purtând titlul Epigrama - floarea parfumată a literaturii - O antologie a epigramei românești (1900 1938), debutează cu un catren al artistului plastic și ziaristului Ion Valentin Anestin, aduce în atenție peste 300 de autori și se sfârșește cu epigramele lui Sorin Pavel (1938-1977). Tematica epigramelor antologate este atât de diversă (evident, multe creații au fost premiate în diverse concursuri
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
cetăți rusești. Oricine își dă seama, direct sau prin deducție, din titlurile poeziilor, despre ce orașe e vorba: Cântecul Petrodvoretsului, Sankt Petersburg, Piața Roșie. Fie și numai prin forma pur clasică pe care o dă acestor poezii (toate alcătuite din catrene, fiecare vers debutând cu majusculă, respectând regulile prozodiei, după cum am arătat) și prin atmosfera încărcată de romantism (cu trimiteri la episoade din istoria burgurilor cântate, la cadrul natural și la monumente de artă reprezentative ale acestora), poetesa merită din plin
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
ca visuri să îngrop, În străfunduri de avene. Oare cine mi-ar interzice, Ca iubirea să încolțească? Timpule să-mi fii complice, Lasă-mi inima să iubească. Nu mai scriu lungi poeme, Să cred că am obosit? Reușesc doar simple catrene, Totuși mă simt mulțumit! Îmi păstrez optimismul intact, Cu care am trecut prin viață, Cu Soarele am un contract, Să mă alinte în orice dimineață. Referință Bibliografică: CU SUFLETUL ÎN FOC / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837
CU SUFLETUL ÎN FOC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340322_a_341651]
-
Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mări de stele-s cuprinse prin albastre corăbii, Neagra noapte se-ntinde printre jocul de săbii, Viața curge-n neant, rug e-aprins, vâlvătaie, În catrene cântând, izvorând în șiroaie, Se digeră religii stăpânirii de scenă Și e ceru-n război printre zei cu dilemă, S-au văndut pe ascuns, nobilime cu rituri, O sămânță a-ndoielii strecurată prin mituri, Într-un clopot e scris, anunțând
RELIGIA MEA E IUBIREA de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340329_a_341658]
-
Trăbuie să-l furi. - Cum adică să-l fur? - Să-l audzi can descânta careva și să-l țâni minte. C-atuncea îi descântecu în puterea lui. Până la urmă, Unchiu a cedat insistentelor și mi-a dezvăluit descântecul. Era un catren. Am scos repede carnețelul și pixul din buzunar (nu mă lipseam niciodată de ele) și l-am rugat pe unchi să-mi repete. A început să râdă. - Apăi c-așe nu mere, geaba-l scrii. Trăbuie să-l țâni minte. - Dar
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie () [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
-mbată-n tine,-n raza-ți clară, luminoasă, Aurită ești în cercuri, noaptea-i vie prin cetăți, Le aduci în psalmuri dulci un sarut pe ochi, sfioasă. Sorb în orb neprihăniții, rup în arfa lor de-ncântă, Prin coloane de catrene zburdă-n claie albe vise, Soarele mai stă și-ascultă, gânditor, departe-i nimfă, Îți zâmbește,-ți luminează, mut în conul nopții triste. III Caldă în priviri, oglinda, naște-n apa cristalină Un tablou mișcat de viață, din adânc un
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
poezii”. Oamenii erau oarecum naivi și credința în basme, mituri îi făcea inventivi. Aflăm despre lumea veche, din cărțile scrise despre ea, de către exponenți ai ei. Aceste informații sunt despre astronomie, alte forme de credințe, în zei multipli. Al doilea catren descrie statuia lui Venus. A treia secvență poetică este mai profundă decât am putea crede. Rafael a fost un pictor italian din timpurile Renașterii. Rafael pictează Madona cu sticlete, având ca model statuia lui Venus, de teama probabilă ca simbolul
Mihai Eminescu: Venere și Madonă. Poem interpretat de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339300_a_340629]
-
creator de frumos, teme pe care le întâlnim și în acest volum. Deschizând cartea, chiar din primele pagini, observăm că se strecoară o notă gravă, de melancolie, sau de zbucium sufletesc, de trăire în și pentru iubire. Ilustrativ este chiar catrenul Clipa cu care se deschide volumul: Să mă iubești cum iubește un pictor pânza sa albă -/ Din lumea întreagă să-ți fiu cea mai dragă/ Și orice mi-ar aminti inima mea rănită,/ Îți voi deschide în grabă ușa de
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
Popa). Sonetul, se știe, este de origine italiană însemnând „cântec scurt”. Între obligațiile sale formale statuate în secolele al XIII-lea și al XIV-lea figurează ca centrală aceea a numărului de 14 versuri. În variantă franceză, sonetul are 2 catrene și 2 terține, în ultima terțină realizându-se o generalizare reflexivă. În cea italiană (Dante, Petrarca), el are 3 catrene și un distih sentențios, apoftegmatic. Alături de aceste variante regulate, istoria formei a reținut și sonetele neregulate ale lui Shakespeare. La
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
-lea și al XIV-lea figurează ca centrală aceea a numărului de 14 versuri. În variantă franceză, sonetul are 2 catrene și 2 terține, în ultima terțină realizându-se o generalizare reflexivă. În cea italiană (Dante, Petrarca), el are 3 catrene și un distih sentențios, apoftegmatic. Alături de aceste variante regulate, istoria formei a reținut și sonetele neregulate ale lui Shakespeare. La noi, sonete valoroase au scris M. Eminescu și M. Codreanu. „Sonetele rănite”, prin articulare, se arată orientate finalist către completarea
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
o nedeterminare ce va apăsa discursul liric. b) Sub aspectul ambiguității, două răni au „Sonetele” lui Aurelian Zisu. Întâi este vorba de o rană formală, provenind dintr-o libertate în plus față de însăși libertatea adusă de forma fixă: libertate față de catrene și terține, o libertate față de sentenționizate și o alta față de măsura și ritmul versului. A doua rană o reprezintă deschiderea din titlu a unei izotopii tematice a rănii ce va lumina revelator mesajul volumului. c) Palierul pe care se face
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]