652 matches
-
cuprindea următoarele: - hamuri pentru cai din curele (ham dublu); - o șea din piele și pâslă; - 1 plug; - 3 butoaie pentru vin și murături; - cereale: porumb, grâu, 600 kg; - 2 sape, hârleți, lopeți, seceri; - 1 beschie; - 1 toaipă; - lanțuri de macara; - ceaun pentru săpun;lanțuri subțiri, lanț pentru opritoare; - 1 vacă cu vițel; - 1 vacă gestantă; - 1 vițel mare;caii lipsesc deoarece au fost luați la rechiziție pentru armată; - 30 de păsări de curte; După terminarea războiului, întorși din refugiu, trebuiau luate
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
Poate prea insistent, ca un gramofon defect, repet că suntem prea mulți. De fapt am fost Întotdeauna, deși În spații restrânse care, În percepția omului de atunci alcătuiau Întreaga lume. Dincolo de dealurile din zare, locuiau doar demonii. Când și când, ceaunul omenesc se umfla și dădea În foc, moment În care câțiva curajoși plecau să Înfrunte demonii, căutând o nouă patrie. Și așa, cam de pe la noi, au plecat arienii; să tot fie vreo trei milenii și jumătate. Și s’au oprit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fără să ia măsuri; nici nu puteau de altfel. Salvarea le-a venit din partea foștilor stăpâni, heterotrofele, Îmblânziți Între timp. Nu animalele s’au grăbit la asta, ci o ciupercă; nu una ca acelea pe care le puneți acum În ceaun, ci una microscopică. Cu efect complementar, adică consumatoare de substanță reducătoare, ciuperca a reușit nu numai să readucă apa bălții la normal dar, cuplată intim, celulă cu celulă, cu alga, să alcătuiască singura formă de viață aptă să colonizeze uscatul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
miloasă, ci, acționând asupra sistemului nervos, devin chiar halucinogene. Ele sunt un avertisment, adresat ființelor cumpătate, precum animalele pădurii care mușcă doar o Îmbucătură, suportând o consecință neletală: voma de exemplu. Pentru om, care nu se mulțumește decât cu un ceaun, e prea târziu: visul devine veșnic... Natura e miloasă, spuneam. De nevoie căci, protejate astfel, ciupercile ar fi devenit singurii locuitori ai planetei dacă, bineînțeles, ar mai avut ce mânca. Iarăși milostenie de nevoie. Și a Înzestrat pe unele cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nedumerit, mai ales În privința utilității, când mă gândesc la un recensământ care nu oferă decât o imagine prestabilită/cosmetizată a unei țări. Deși un oarecare gospodar știe câți pui i-a scos cloșca și câte orătănii a pus deja În ceaun, ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are. Doar că, de sub coteț se strecoară și un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe scurtă, fie în axile, fie în inghinal, casă nu mai coacă. Dacă a apucat să coacă, atunci se unge cu ir. Șarpe în om. Șarpele se scoate din om, legându-l pe acesta cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte clocotit. Aburii din ceaun pe care-i inhalează bolnavul fac șarpele să coboare din foalele acestuia și să coboare pe gură afară. Smintirea laptelui. Dacă rândunele în sbor trec pe sub burta vacii, laptele acesteia se smintește. Atunci, în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în inghinal, casă nu mai coacă. Dacă a apucat să coacă, atunci se unge cu ir. Șarpe în om. Șarpele se scoate din om, legându-l pe acesta cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte clocotit. Aburii din ceaun pe care-i inhalează bolnavul fac șarpele să coboare din foalele acestuia și să coboare pe gură afară. Smintirea laptelui. Dacă rândunele în sbor trec pe sub burta vacii, laptele acesteia se smintește. Atunci, în diminețile următoare vaca se va mulge
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la mine, mă sucesc, mă învârtesc, mă judecă în fel și chip în limba lor... Io, pace bună ! Mă uitam la ei ca mutu. Mă scotocesc ei prin buzunare - tufă ! De unde bani ? Era între ei unu înholbat, negru ca fundul ceaunului și cu buzele răsfrânte... Se apucă ticălosul, îmi rade două pălmi și deacolo înainte, pe-aci mi-o fost drumul ! După două zile alta, m-o înhățat poliția și m-o încuiat...Pricină, ce i drept nu mi-or putut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mâncarea și cu îmbrăcămintea ce să mai zic, de multe ori îmi amintesc cu lacrimi. Intr-una din zile nu era mălai, nu era făină, dar era un mălai probabil de mătură pentru animale. Biata măicuța a făcut mămăliguța în ceaunul de tuci și mâncam afară, pe o măsuță rotundă, mică. Când a turnat-o pe fund s-a făcut praf, s-a întins pe toată masa, așa de mult s-a sfărâmat. Măicuța s-a uitat cu milă la noi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
practicau și Încă mai practică alte meserii tradiționale. Aceștia sunt: pieptănari (cei ce confecționau piepteni și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu prelucrarea metalelor, având mici turnătorii de fontă și confecționând ceaune, cratițe și oale de fontă); negustori ambulanți care, de regulă comercializau prin târguri și bâlciuri produse confecționate de ei Înșiși ( În timp au Început să comercializeze produse realizate de alții); vindecători de boli (aceștia foloseau plante medicinale pe care le
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
distilat țuica(figura nr. 22), cazane de fiert săpunul (figura nr. 26), găleți de apă etc. și de ritual religios (criștelnițe pentru botez); - vase mici sau medii de uz gospodăresc: tăvi, tigăi, căni, tipsii, talere, oale, ibrice(figura nr. 24), ceaune și de cult: pocalul bisericesc, căldărușa de Bobotează. Toate aceste vase au rol dublu, funcțional și decorativ. În special vasele rituale au decor complex, atât prin tehnică cât și prin valoare simbolică și formă. Prelucrarea aramei s-a dezvoltat ca
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de răcire. Vasele sunt realizate din cupru masiv, fiind metalul cel mai indicat pentru distilarea băuturilor spirtoase (figura nr. 33). În categoria lucrătorilor În metal se includ și rromii spoitori, care se ocupau, pe lângă cositorirea vaselor de aramă (oale, tigăi, ceaune, cazane etc.), și cu repararea și curățirea periodică a acestora. Cositorirea constă În tratarea prin acoperire, pe suprafață interioară cu cositor (staniu) a concavității vaselor de uz casnic, pentru a Împiedica oxidarea lor În timp. REȚINEȚI ! Prelucrarea aramei - Călire; - Decălire
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mică sală dincolo de care se termină Într-un spațiu ce adăpostește un lac temporar (figura nr. 35). 2. Tradiții ale rromilor În prelucrarea vaselor din aluminiu și aliaje. Ceaunarii și tuciurile. Ceaunarii prelucrează metale neferoase, precum aluminiul, pentru a confecționa ceaune, tuciuri, tigăi, oale sau alte recipiente pentru gătit (figura nr. 36). Aceștia topesc metalele și le toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă și românească se bazează pe gustul special dat de gătitul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
figura nr. 36). Aceștia topesc metalele și le toarnă În forme confecționate tot de ei. O bună bucată din cultura culinară rromă și românească se bazează pe gustul special dat de gătitul În vase precum cele confecționate de ceaunarii rromi. Ceaunul este lucrat manual din aluminiu și prezintă mâner lateral ( figura nr. 36). De tehnica rromilor, aceeași folosită de sute de ani, depinde gustul specific a mâncărurilor gătite În acest vas. În Moldova rurală mămăliguța preparată la ceaunul de tuci este
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de ceaunarii rromi. Ceaunul este lucrat manual din aluminiu și prezintă mâner lateral ( figura nr. 36). De tehnica rromilor, aceeași folosită de sute de ani, depinde gustul specific a mâncărurilor gătite În acest vas. În Moldova rurală mămăliguța preparată la ceaunul de tuci este tradițională. Articol de presă. Tradițiile rromilor ciaunari Nea Vasile are 66 de ani si trăiește Într-o comunitate de numai câteva familii de rromi, din satul Policiori, Județul Buzău. De la 12 ani, a Învățat secretul "fabricării" tuciurilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mică de chirpici mai ies vreo 2-3 puradei, care mai aduc alți șase de prin vecini și se strâng, ca la ursul demult dispărut, În jurul lui nea Vasile. Aluminiul fierbe. Nu durează mai mult de o oră să facă un ceaun. 45 de minute pentru topit aluminiul și alte vreo zece, ca să se Întărească În forma potrivită. Gata tuciul! Mai urmează operațiunea de șlefuire, dar asta la sfârșitul zilei după ce face norma! Cât nea Vasile ne face demo-ul, vecinii apucă să
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În Makalu o prăjitură saga și o cană de ceai, În Surabang un porridge de orez cu carne de pui. În orașele mari cei Înstăriți adoptă obiceiul occidental: o ceașcă de cafea, cereale cu lapte. În gospodărie se fierbe un ceaun cu orez și trei-patru feluri de mâncare cu carne, pește, legume și sambal. Se pun la masă pe platouri și se servesc fără o anumită ordine. La Bali se mănâncă bine și condimentele joacă un rol foarte important În prepararea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
povestească cum se fabrică acest tip de „turte”, așa le numește femeia. „Înainte le coceam direct pe plită, eu de la mama așa am apucat, dar cine mai face foc la plită în ziua de azi la oraș ? Eu am un ceaun mare de fontă acasă, de pe vremea lui Ceaușescu, că nici astea nu se mai găsesc, în el le pregătesc, pe aragaz, dar cu focul așa, dat la mai mare ! Flacără vioaie, altfel nu se umflă !” Caut „capătul rândului”, locul de unde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bea și mitropolitul !”, repetă obsesiv solistul formației, în aplauzele asistenței, tineri în marea lor majoritate, care cer bis după bis, dansând în cerc pe ritmul plin de viață al formației care face zgomot cât trei fanfare de regiment. Gulaș la ceaun, mămăligă, sarmale, murături, pește fript, iarăși sarmale, vin direct din bute de stejar, parcă cineva toarnă o scenă dintr-un film ce are ca temă Hanul Ancuței al lui Sadoveanu. O altă barieră, olfactivă și vizuală de data aceasta. Aromă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mănăstirii, cu un sentiment dulce-amar de bucurie și regret. Mănăstirea Nicula, august 13 august 2013 CD-ul cu pricesne, vândut la pachet cu un tabloid. Drumul pe jos către mănăstire : fac cunoștință cu spațiul spiritual transilvănean. Comerțul din zonă : de la ceaun la rucsac US ARMY. Micul Toderuț și secretul scândurilor în cruce. Busuiocul de la poarta mănăstirii și competiția memorială. Tanti Sabina. Nicula și cele trei biserici ale sale. Sosesc primii pelerini, cu celebrii prapori în fruntea cortegiului. Fericit și nedumerit, starea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
amestec de mirare ancestrală în fața „străinului”, mirare reînnoită an de an, și bucurie comercială în fața pelerinului-resursă, care poate va lăsa și câțiva bănuți la tarabele înșirate în fața caselor. Cele mai elaborate păreau a fi cele ale rromilor căldărari din Târgu-Mureș : ceaune, tăvi, talgere, trepiede, discuri, toate din aluminiu, turnate și finisate cu mare acuratețe. Nu este prima oară când văd acest tip de comerț, ce-i drept, din ce în ce mai rar în ultima vreme, mai ales de când aluminiul beneficiază de o presă defavorabilă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai ales de când aluminiul beneficiază de o presă defavorabilă cu privire la efectele sale pe termen lung asupra sănătății umane. Dar aici, la Nicula, surprinzătoare sunt varietatea sortimentelor, precum și o listă de prețuri scrisă stângaci cu pixul pe o bucată de carton, ceaun mic 30 lei, o bază de negociere deci. Dacă tot acest arsenal meșteșugăresc și culinar poate fi pus în relație cu urmele civilizației tradiționale din împrejurimi, cum pot fi oare interpretate tarabele care înșiră pe un fel de stative de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de mână din metal comun 1 buc. 22 147. C147 Ceas de mână placat cu aur 1 buc. 215 148. C148 Ceas de perete electric 1 buc. 13 149. C149 Ceas de perete cu pendul 1 buc. 45 150. C150 Ceaun din fonta 1 buc. 7 151. C151 Centura-chilot din fire sintetice, pentru femei 1 buc. 10 152. C152 Centura medicală 1 buc. 12 153. C153 Cercei-clips din material plastic 1 per. 4 154. C154 Cercei din metal comun 1 per
ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
Ziua tineretului 25 mai - Ziua luptătorului 4 iulie - Ziua răscoalei popoarelor Șerbiei 7 iulie - Ziua Republicii 29 și 30 noiembrie b) Serbări și festivități tradiționale ... - Festivalul teatrelor de amatori de la Kikida luna mai - Carnavalul florilor de la Biserica Albă luna iunie - "Ceaunul de la Golubat" luna iulie - Târgul tradițional de la Veliko Grădiște luna august - Târgul tradițional de la Golubat luna august - Întâlnirea constructorilor Hidrocentralei "Porțile de fier" luna septembrie - Serbare turistico-campeneasca la Kisiliev luna septembrie - Culesul viilor la Vrset luna septembrie - Serile Liparului la
ÎNŢELEGERE din 12 septembrie 1972 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind facilitarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslave cu ocazia unor sarbatori, serbari traditionale şi a altor festivitati, pentru cetăţenii celor două tari.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129693_a_131022]
-
Ziua tineretului 25 mai - Ziua luptătorului 4 iulie - Ziua răscoalei popoarelor Șerbiei 7 iulie - Ziua Republicii 29 și 30 noiembrie b) Serbări și festivități tradiționale ... - Festivalul teatrelor de amatori de la Kikida luna mai - Carnavalul florilor de la Biserica Albă luna iunie - "Ceaunul de la Golubat" luna iulie - Târgul tradițional de la Veliko Grădiște luna august - Târgul tradițional de la Golubat luna august - Întâlnirea constructorilor Hidrocentralei "Porțile de fier" luna septembrie - Serbare turistico-campeneasca la Kisiliev luna septembrie - Culesul viilor la Vrset luna septembrie - Serile Liparului la
ÎNŢELEGERE din 12 septembrie 1972 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind facilitarea trecerii frontierei de stat româno-iugoslave cu ocazia unor sarbatori, serbari traditionale şi a altor festivitati, pentru cetăţenii celor două tari.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129693_a_131022]