559 matches
-
a sufletului feminin, personajele sale au găsit o largă audiență în rândul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburător și captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite în afirmarea lor socială. După cum apreciază critica literară, "ceea ce conferă originalitate scrisului Cellei Serghi este viziunea realistă a cărților sale". În afara creației originale, Cella Serghi este și o bună traducătoare, oprindu-se însă la lucrări care se circumscriu temperamentului său artistic ("Vă place Brahms ?" de Francoise Sagan și "Casa de hârtie" de Francoise
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
rândul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburător și captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite în afirmarea lor socială. După cum apreciază critica literară, "ceea ce conferă originalitate scrisului Cellei Serghi este viziunea realistă a cărților sale". În afara creației originale, Cella Serghi este și o bună traducătoare, oprindu-se însă la lucrări care se circumscriu temperamentului său artistic ("Vă place Brahms ?" de Francoise Sagan și "Casa de hârtie" de Francoise Mallet-Joris). Creația romancierei începută în perioada de înflorire a literaturii române
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
Ion Luca Caragiale din București cu piesa de teatru omonimă (1760) a dramaturgului italian Carlo Goldoni. Acțiunea filmului se petrece în Veneția de la mijlocul secolului al XVIII-lea, după terminarea Carnavalului. Negustorul Lunardo Cròzzola (Alexandru Giugaru) își anunță soția Margherita (Cella Dima) și fiica Lucietta (Sanda Toma) că a invitat în acea seară la masă trei oameni „dintr-o bucată”, împreună cu soțiile lor. El intenționează cu acea ocazie să-și logodească fiica din prima căsătorie cu Filippetto (Radu Beligan), fiul negustorului
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
formată din genialii Calboreanu, Giugaru, Marcel Anghelescu și Birlic și din trioul feminin „cochet și adorabil, de un haz năucitor, irepresibil” format din Silvia Dumitrescu-Timică (care transforma replicile în „curcubee scânteietoare de râs copios, sănătos cu puternice ecouri moralizatoare”), „splendida” Cella Dima și debutanta Sanda Toma („un fluture inocent, grațios și înamorat”). Ea a afirmat că a trăit astfel „momente de uriașă bucurie și performanță profesională”. Costumele actorilor au fost realizate de Ileana Oroveanu. Analizând activitatea pictoriței de costume, profesoara Elena
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Gheorghe Florescu, unul dintre cunoscuții săi, în cartea sa "Confesiunile unui cafegiu". De altfel, Rosetti este unul dintre puținii intelectuali români activi în perioada interbelică ce au supravețuit Revoluției din decembrie 1989 (un alt caz similar este cel al cunoscutei Cella Delavrancea).
Alexandru Rosetti () [Corola-website/Science/297570_a_298899]
-
tulburi ale refugiului, prin intermediul fiicelor lui Delavrancea, cu care tînăra Lilly era rudă apropiată. La rândul lor, fiicele lui Delavrancea frecventau aceleași medii ieșene pe care le frecventa și familia Teodoreanu, dată fiind, între altele, și pasiunea pentru muzică a Cellei Delavrancea, cât și a Sofiei Teodoreanu, mama viitorului scriitor. Apropierea dintre cei doi tineri s-a produs pe terenul comun al pasiunii pentru literatură, pasiune concretizată atât în setea de lectură, cât și în înclinația pentru scris. La doi ani
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
(n. 11 aprilie 1858, București, d. 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
primăvăratecă", semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 112, 31 martie 1900. "Cântec vechiu", în „România Jună”, II, nr. 113, 1 aprilie 1900. "Povești d’aprile", în „România Jună”, II, nr. 115, 3 aprilie 1900. "La poalele crângului," semnat Fanta Cella, în „România Jună”, II, 5 aprilie 1900. "Seară de mai," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 131, 22 aprilie 1900. "Liliacul," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 133, 24 aprilie 1900. "Idilele din mansarde," semnat Trubadur, în „România
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
țară în 1919 dedicându-se carierei didactice și jurnalistice. Convingerile sale politice de dreapta vor face să fie de mai multe ori arestat și închis. Bolnav de inimă, moare la 15 martie 1940, în vila sa de la Băneasa, în prezența Cellei Delavrancea. Este cunoscut și pentru legăturile sale romantice cu câteva dintre femeile celebre ale vremii, printre care Maruca Cantacuzino-Enescu (soția muzicianului George Enescu), Elena Popovici-Lupa și pianista Cella Delavrancea. Biografia sa este legată de două clădiri istorice existente și azi
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
moare la 15 martie 1940, în vila sa de la Băneasa, în prezența Cellei Delavrancea. Este cunoscut și pentru legăturile sale romantice cu câteva dintre femeile celebre ale vremii, printre care Maruca Cantacuzino-Enescu (soția muzicianului George Enescu), Elena Popovici-Lupa și pianista Cella Delavrancea. Biografia sa este legată de două clădiri istorice existente și azi, amintite de către elevii săi în memoriile lor: vila Marucăi Cantacuzino de la Sinaia (azi Muzeul „George Enescu” de la Cumpătu) și „Vila de la Băneasa” (azi sediul unei societății comerciale de pe
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
mai - în lagăr ține câteva conferințe despre „fenomenul legionar". Patru dintre ele, rezumate de Ștefan Palaghiță, vor fi tipărite în 1940. noiembrie - eliberat din lagăr. Concepe o suită de scrisori, "Căderea în Cosmos" (1938-1939) (vezi: "Introducere la Istoria logicii", 1941). (Cella Delavrancea spunea că le-ar fi distrus; inf. Valeriu Râpeanu.) 1939 13 ianuarie - internat iarăși în lagărul de la Miercurea Ciuc. 24 iunie -eliberat din lagăr; bolnav de inimă. Nu își recapătă catedra. Este vizitat acasă de o serie de prieteni, printre
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
de o serie de prieteni, printre care: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Ionel Gherea, George Racoveanu. 1940 Lucrează la un "Manual de logică" (au rămas, în manuscris, fragmente). Vineri 15 martie - moare în vila de la Băneasa. De față este Cella Delavrancea. Duminică 17 martie — este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Nu s-au rostit cuvântări (deși C. Rădulescu-Motru pregătise una). În asistență: Octav Onicescu, Perpessicius, Dem. Theodorescu, Cella Delavrancea, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Arșavir Acterian, Ștefan Ion
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
Vineri 15 martie - moare în vila de la Băneasa. De față este Cella Delavrancea. Duminică 17 martie — este înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Nu s-au rostit cuvântări (deși C. Rădulescu-Motru pregătise una). În asistență: Octav Onicescu, Perpessicius, Dem. Theodorescu, Cella Delavrancea, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Mircea Eliade, Arșavir Acterian, Ștefan Ion Gheorghe, Dragoș Protopopescu, Vasile Băncilă și, desigur, familia (soția, copiii, sora, cumnatul, generalul Vasile Panaitescu). S-au publicat necrologuri semnate de: Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nicolae Tatu, Camil Petrescu
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
În aprilie 1996, la sugestia scriitorului Marin Sorescu, înființează Fundația Culturală "Marieta și Chiriac Bucur" ce are ca membrii fondatori pe sculptorii Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Mihai Buculei; pictorii Dan Hatmanu, Grigore Vasile, Ion Grigore, Elena Uță Chelaru, Costin Neamțu, Cella Neamțu, Ion Murariu, Teodor Bogoi, Gheorghe Ciobanu; scriitorii Radu Cârneci, Marin Sorescu, Dumitru Tranca, Alecu Ivan Ghilia, Alexandru Oprescu; alte personalități precum criticul Cornel Radu Constantinescu, ambasadorul Valentin Lipatti. Activitățile principale ale fundației sunt: întâlniri, mese rotunde, tipărirea de carți
Chiriac Bucur () [Corola-website/Science/315272_a_316601]
-
donată de fostul diplomat municipalității este evaluată (neoficial) la aproximativ 1 milion de euro și reunește peste 250 de lucrări (sculptură, pictură, grafică și tapiserie) semnate de nume mari ale artei românești, precum Ciucurencu, Margareta Sterian, Vasile Grigore, Dan Hatmanu, Cella și Constantin Neamțu, Ion Grigore, Ion Murariu, Ion Pacea, Sabin Bălașa, Constantin Piliuță, Alin Gheorghiu și mulți alții. Deosebit de valoroase sunt și volumele donate Bibliotecii Județene, toate (peste 500) purtând dedicații din partea autorilor: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Zaharia Stancu, Fănuș
Chiriac Bucur () [Corola-website/Science/315272_a_316601]
-
Herrenhausen)</br> 1346. Georg al II-lea Wilhelm, Duce de Kalenberg (n. 26 ianuarie 1624, Herzberg am Harz - d. 28 august 1705, Wienhausen)</br> 1347. Eléonore d'Esmier d'Olbreuse (n. 1639, Olbreuse, lângă La Rochelle - d. 5 februarie 1722, Celle)</br> 1348.- 1349. Aceiași cu 1106.- 1107.</br> 1350. Johann Georg I, Duce de Saxa-Eisenach (n. 12 iulie 1634, Weimar - d. 19 septembrie 1686, la vânătoare la Eckardtshausen, în Turingia)</br> 1351. Contesa Johannetta de Sayn-Wittgenstein (n. 27 august 1626
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
și treisprezece coloane de-a lungul laturi mai lungi de nord și de sud (cu patru coloane colțul fiind numărat de două ori). Cladirea are un pronaos (πρόναος), o carcasă principală din camera cultului imaginilor de divinități, și anume o Cella (σηκός), și un opisthodomos. Alinierea antae al pronaosului (πρόναος) cu coloanele a trei flancuri peristiliene este o caracteristica unica de construire a templului de la mijlocul secolului al IV-lea î.Hr.. Nu a fost, de asemenea, o colonadă interioară doric (κιονοστοιχία
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
studiat muzica de la vârsta de patru ani, mai întâi sub îndrumarea tatălui său, compozitorul Gheorghe Dumitrescu. A urmat Liceul de muzică nr. 1 din București și Conservatorul din același oraș. I-a avut ca profesori pe: Lidia Cristian, Gheorghe Halmoș, Cella Delavrancea, Dan Grigore etc. Între 1972 și 1973 a participat la cursurile Universității de muzică „Franz Liszt” din Weimar (alături de profesorii Dieter Zechlin și František Rauch), iar apoi a fost elevul pianistului Nikita Magaloff la Geneva. Dumitrescu a debutat în calitate de
Tudor Dumitrescu () [Corola-website/Science/316297_a_317626]
-
prin divorț în aprilie 1772. După divorț, Struensee și complicele său Enevold Brandt au fost executați la 28 aprilie 1772. La 28 mai 1772, Caroline Matilda a fost deportată la bordul unei fregate britanice la Celle, cu reședința la Castelul Celle de pe teritoriul german de Hanovra al fratelui ei. Nu și-a mai văzut niciodată copii. La Celle, ea a fost cunoscută pentru caritate ei față de copiii săraci și orfani. De asemenea, s-a reîntâlnit cu Louise von Plessen. A murit
Caroline Matilda de Wales () [Corola-website/Science/316484_a_317813]
-
și teoriei muzicii sub îndrumarea Mariei Cernovodeanu (1900-1968, pianistă și pedagog-teoretician). În anul 1949, la vârsta de 12 ani, apreciat și încurajat de personalități ale lumii muzicale precum Mihail Jora, Florica Musicescu, Constanța Erbiceanu, Muza Ciomac, Hilda Jerea, Silvia Șerbescu, Cella Delavrancea, Maria Fotino (cărora le-a fost prezentat de către Maria Cernovodeanu), Albert Guttman s-a prezentat la examenul de admitere organizat la Conservatorul din București. Fiind admis drept „copil excepțional“ - cu dispensă specială de vârstă - a urmat timp de un
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
căsătorit cu Irina Rusescu, nepoată îndepărtată a profesoarei Maria Cernovodeanu. Irina Rusescu era cu un an mai tânără decât Albert Guttman, cunoștința dintre cei doi datând încă din perioada în care erau elevi. Irina Rusescu studiase cu Lidia Cristian și Cella Delavrancea, absolvind secția de pian a Conservatorului bucureștean în 1961, și a activat ca profesoară de corepetiție la canto și instrumente până în 1990, anul pensionării. În anul 1967, Guttman a participat la cursurile de perfecționare ale Seminarului Muzical Internațional de la
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
scene din viața Sfanțului Pavel. Bazilica, înființată de împăratul Constantin I, a fost construită deasupra a ce se consideră a fi mormântul Sfanțului Pavel, unde se zice că, imediat după execuția acestuia, urmașii săi au ridicat un monument memorial, numit "cella memoriae" deasupra mormântului sau. Cum am spus mai sus, aceasta basilica constantiniana a fost înlocuită în anul 386 de către o cladire și mai mare. La rândul ei, aceasta a fost distrusă de incendiul din 1823, iar actuala basilica a Sfanțului
Bazilica Sfântul Paul din afara Zidurilor () [Corola-website/Science/329199_a_330528]
-
prostil corintic, cu intrarea întoarsă către Peristil, și construit pe un podium de pe , cu o înălțime de . Nu s-a mai păstrat nimic din pronaos și deci nici din fațadă, dar restul templului este foarte bine conservat. Pereții exteriori ai cellei, cu o lungime de , prezintă un aparat bine reglat, și sunt decorați la colțuri cu pilaștri cu capiteluri. Ușa, lată de și înaltă de , are o șambrană bogat sculptată: în mijlocul unui frunziș, copii culeg struguri în timp ce păsări bat din aripi
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
cu rozete este adesea comparat cu cel al templului lui Venus din Roma, construit sub domnia lui Hadrian lângă Forum Romanum. Imediat sub arce se află o cornișă corintică ale cărei modilioane sunt decorate cu fulgere. Statuia sacră ce conținea cella este probabil cea care a fost dusă la Veneția la sfârșitul secolului al XIV-lea: se poate presupune, după ascendența divină pe care a dorit Dioclețian să și-o confere, că este vorba de o statuie a lui Jupiter, căruia
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
1910, a cântat la Oradea în opereta „Șeherezada” de Tiberiu Brediceanu. În urma acestor succese, Veturiei Goga i se spunea prin 1911 „Privighetoarea Ardealului”. Un alt concert remarcabil l-a avut în 1912, când, acompaniată la pian de George Enescu și Cella Delavrancea a interpretat roluri din Cavalleria rusticana de Mascagni și Secretul Susanei de Ermanno Wolf-Ferrari. Veturia a cântat și în două concerte la Opera Regală din Berlin, rolul Elisabetei din Tannhäuser a lui Wagner și din Flautul fermecat de Mozart
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]