1,259 matches
-
de vie. Romanii îl reprezentau pe Saturn cu secera secerătorului și cu cosorul viticultorului. Cât despre mitologia galică, ea a plasat sub auspiciile lui Sucellus butoiul cu cercuri din lemn de stejar, care este de fapt o invenție celtică. Divinitate celtică a pădurii, asimilată de romani zeului Silvan, reprezentat cu o coroană de iederă pe cap, un cosor în mână, iar pe umăr, un ciocan de dogar, Sucellus proteja oarecum băutura mitică. Prin aceste exemple, cultura viței de vie apare, mitologic
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ocupat în mod deosebit de cultivarea viței de vie. De asemenea, această dată a marcat în istorie momentul întemeierii Massaliei (Marsiliei) de către foceeni. Veniți din Foceea, o veche colonie greacă din Asia Mică, foceenii au plantat primele vii cultivate în Galia celtică. Pentru gali vinul era parte integrantă a alimentației. În regiunile unde vița de vie era cultivată, sâmburii de struguri erau frecvent asociați boabelor alimentare. În timpul banchetelor din Galia celtică, o parte dintre sclavi sau dintre copii făceau să circule din
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din Asia Mică, foceenii au plantat primele vii cultivate în Galia celtică. Pentru gali vinul era parte integrantă a alimentației. În regiunile unde vița de vie era cultivată, sâmburii de struguri erau frecvent asociați boabelor alimentare. În timpul banchetelor din Galia celtică, o parte dintre sclavi sau dintre copii făceau să circule din mână în mână cupe de vin de import italic (în acea perioadă nu existau pahare de uz individual) și chiar coarne de bour, pe care le descrie Julius Caesar
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de viță de vie rezistente la frig: allobrogica în Burgundia și în valea Ronului "ai cărei struguri se coc la căderea brumei", scrie Plinius, și care ar fi strămoșul actualului soi pinot; și în Aquitania, biturica (după numele unei populații celtice, Biturigii Vivisci ("regii lumii"), care, după ce au întemeiat orașul Bourges, s-au instalat în secolul al V-lea înainte de Hristos, în jurul estuarului Gironde, dar și pe malurile râurilor Dordogne și Garonne, pentru ca, în cele din urmă să se stabilească în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Postumius instituie o nouă triadă pe Aventin 14 (Mons Aventinus), una din cele șapte coline ale Romei: zeița Ceres, zeul Liber și consoarta sa Libera (respectiv zeița Demeter, Dionisos și Kore la greci). Ideologia tripartită indo-europeană se regăsește în societatea celtică divizată în druizi (clasa suverană), cavaleri (clasa războinică) și plebe (clasa productivă). O întâlnim de asemeni în organizarea societății medievale în oratores (clerul), bellatores (noblețea), laboratores (a treia stare) și poate chiar, ca și ultim avatar, în cele trei sectoare
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cu care zeița supremă s-a asimilat. Cultul lui Isis în Galia a stat la originea legendei conform căreia orașul Paris și-ar trage numele dintr-un joc de cuvinte: "Par-Isis" ("prin Isis"). S-a stabilit istoric faptul că tribul celtic al parizilor, venit de peste Rhin în secolul al III-lea înainte de Hristos, este cel care s-a instalat într-o insulă de pe Sena și a dat chiar prin acest fapt numele său viitoarei capitale franceze. În schimb, a fost recunoscut
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Astfel, uisge beatha (apa sfințită), băutură de origine galică, era obținută prin distilarea berii din orz. Pe plan semantic, aceasta a apărut sub numele de eau-de-vie în franceză, de akvatit în daneză, de usquehaugh în dialectul erse (dialectic de origine celtică din munții Highlands din Scoția și Irlanda) și de uisge beatha în limba galică. Odată cu trecerea timpului, ooska devine ooskie în limbile anglo-saxone și whisky-ul din Irlanda (Irish Whiskey) devine, după invazia acestei țări în secolul al XII-lea
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
parte redactată de A.P.J. Taylor. O perspectivă mai largă este aceea că am fost crescut religios ca non-conformist (tatăl meu este pastor prezbiterian). Aproape toți specialiștii în istorie central europeană din Marea Britanie sunt istoric fie nonconformiști, fie de pe "liziera celtică" (adică Scoția, Galia și Irlanda) Seton- Watson, Evans, Haynes, Murdock, Betts, Macartney, Beasley-Murray, și alții. Este ceva care nu poate fi explicat ușor. 2. Ce făceați în 1989? Ați fost martorul căderii regimului comunist? Cum ați perceput acele evenimente? Am
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ca fiind fie necesare, fie efectele secundare ale unei mari transformări. Icoană a globalizării actuale, această transformare era văzută ca benefică atât pentru extremitatea vestică cât și pentru cea estică a Europei. Rezultatul palpabil erau cei doi tigrii europeni, Tigrul celtic de la sfârșitul mileniului doi și Tigrul balcanic de la începutul mileniului trei. După decenii de subdezvoltare, Irlanda și România aveau să cunoască ani succesivi de creștere economică importantă, cuplând creșterea investițiilor străine cu creșterea salariului mediu pe economie. Pentru acest succes
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pe care din copilărie o avusese pentru Marea Britanie, iar aceasta ne-a făcut să considerăm acea țară un loc foarte special. După ce am terminat facultatea am petrecut o vară minunată călătorind în Scoția și Țara Galilor, cultivându-mi interesul pentru naționalismul celtic (care a devenit, ulterior, tema primei mele publicații). Dar ca student postuniversitar aveam ambiții mai mari și am crezut ca era mult mai inovator să lucrez pe cealaltă margine a Europei, cea estică. Această ambiție a fost însoțită de o
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
indo-iraniene / 151 Bibliografie specială / 152 6.2.2. Ramură europeană / 153 6.2.2.1. Limbi indo-europene izolate: greacă, armeana, albaneză / 153 Bibliografie specială / 154 6.2.2.2. Familia romanica / 154 Bibliografie specială / 156 6.2.2.3. Familia celtica / 161 Bibliografie specială / 161 6.2.2.4. Familia germanica / 161 Bibliografie specială / 163 6.2.2.5. Familia baltica / 164 Bibliografie specială / 164 6.2.2.6. Familia slavă / 164 Bibliografie specială / 166 6.3. Marea familie afro-asiatică / 166
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ce caracterizează 36% dintre limbile lumii, este naturală, din punct de vedere enunțiativ: tema (S: suport) vs remă (VO: aport de informatie). Această topica apare în limbi dintre cele mai diferite din punct de vedere genealogic: indo-europene (mai puțin cele celtice care au ordinea VSO), chineză, vietnameza, thai, khmer, kiswahili, hausa, yoruba, nahuatl, quiche, guaraní, javaneza etc. Topica nu este, însă, fixă. De pildă în limbile romanice, prin fenomenul de pronominalizare a obiectului, SVO → (S)OV: L'homme lit le livre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și centrifugă-centripetă duc la o clasificare "par le sens du relevé linéaire". accentuate limbi bantu limbi semitice (ebraică, arabă) limbi austrice (malayo-polineziene) limbi negro-africane tasmaniană centrifuge limbi moarte din Orientul Apropiat antic (elamita, sumeriana) limbi din America basca atenuate limbi celtice limbi neolatine (italiană, spaniolă, franceza) limbi indo-europene Limbi greacă latină limbi germanice (engleză, germană) limbi slave (rusă) atenuate limbi australiene limbi papua limbi din Insulele Andaman centripete limbi chino-tibetane (chineză) limbi caucaziene limbi sud-africane (hotentota, boșimana) accentuate limbi dravidiene burușaski
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între limbile indo-europene și a presupus existența unei limbi primitive comune, pe care el a numit-o scita. A considerat că din această limbă comună provin olandeză, greacă, latină, persana și germană, mai tîrziu adăugînd și limbile slave, baltice și celtice. Foarte important este ca lingvistul olandez a exclus din această familie unele limbi foarte vechi, printre care ebraica. Din păcate, observațiile lui van Boxhorn nu au fost prea cunoscute și nu au putut influență noi cercetări pe această temă. În
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
influență noi cercetări pe această temă. În 1686 lingvistul german Andreas Jäger a publicat De Lingua Vetustissima Europae, în care crede că o limbă scito-celtică provenită, probabil, din Caucaz stă la baza limbilor latină, greacă, slavă, "scitica" (adică persana) și celtica. Însă momentul care pune cu adevarat bazele metodei comparativ-istorice este celebră conferință ținută de Șir William Jones în 1786 la Asiatic Society din Calcutta în care acesta afirmă că asemănările dintre greacă, latină, gotica, celtica și vechea persana, pe de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
slavă, "scitica" (adică persana) și celtica. Însă momentul care pune cu adevarat bazele metodei comparativ-istorice este celebră conferință ținută de Șir William Jones în 1786 la Asiatic Society din Calcutta în care acesta afirmă că asemănările dintre greacă, latină, gotica, celtica și vechea persana, pe de o parte, si sanscrita, pe de altă parte, nu au altă explicație decît originea lor comună, într-o limbă neatestata. William Jones afirmă: "The Sanskrit language, whatever be its antiquity, is of a wonderful structure
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
no philologer could examine them all three, without believing them to have sprung from some common source, which, perhaps, no longer exists: there is a similar reason, though not quite șo forcible, for supposing that both the Gothic and the Celtic, though blended with a very different idiom, had the same origin with the Sanskrit; and the old Persian might be added to the same family"235. Maurice Olender avea să afirme, la sfîrșitul sec. al XX-lea, că descoperirea sanscritei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
libere au rol morfologic; subiectul unui verb tranzitiv este tratat la fel că subiectul unui verb intranzitiv. Alte trăsături: rar limbi cu vocale nazale sau distincții tonale care să diferențieze cuvinte (tonul înlocuit prin accent de intensitate în limbile germanice, celtice, romanice); opoziție de sonoritate la oclusive; gen natural; sisteme cazuale; ablaut; topica devenită în majoritatea limbilor mai mult sau mai putin fixă (topica normală: subiect-verb-obiect). Limbile indo-europene s-au diferențiat foarte mult între ele"246. Deși limbile componente au urmat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
singular-dual-trial (sanscrita, greacă veche, slavă veche, limbile slave moderne etc.); în limbile indo-europene clasice existau trei genuri gramaticale: masculin, feminin și neutru; cele mai multe dintre limbile indo-europene (de exemplu limbile romanice - cu excepția limbii române și a cîtorva dialecte italiene centrale -, limbile celtice moderne, limbile baltice, hindi-urdu etc.) o restrîng la opoziția masculin-feminin; majoritatea limbilor indo-europene păstrează distincția de gen gramatical, deși unele dintre ele o restrîng (engleză), iar altele o elimina complet (armeana, bengali); limbile indo-europene sînt limbi acuzative, spre deosebire de cele ergative
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sanscrita ekadautrayaceturapanchasas saptaastaunauadasahindi ek do țin tchar (char) panch tché (chhah) sat at (ath) no (nau) das persana yek do se chahâr panj shesh haft hasht noh dah romaní jekh duj trin shtar pandzh shov efta oxto inja desh Limbi celtice bretona unan daou (m/diw(f) tri teir pewar peder pemp c'hwec'h seizh eizh naw deg galeza un dau(m)/ dwy(f) tri/tair pedwar/ pedair pump chwech saith wyth naw deg irlandeză aon do trí ceathair cúig
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
of Catalan, Oxford University Press, Oxford, 2005. Willis, David; Lucas, Christopher; Breitbarth, Anne (editori), The History of Negation în the Languages of Europe and the Mediterranean, vol. I: Case Studies, Oxford University Press, Oxford, 2013. 6.2.2.3. Familia celtica Toate limbile celtice derivă dintr-o protoceltică vorbită în mileniile III-II i.C. în regiunea centrală a Europei, unde se presupune că s-a aflat patria lor primitivă. Se grupează în două ramuri: celtica continentală, cu limbi vorbite în antichitate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
University Press, Oxford, 2005. Willis, David; Lucas, Christopher; Breitbarth, Anne (editori), The History of Negation în the Languages of Europe and the Mediterranean, vol. I: Case Studies, Oxford University Press, Oxford, 2013. 6.2.2.3. Familia celtica Toate limbile celtice derivă dintr-o protoceltică vorbită în mileniile III-II i.C. în regiunea centrală a Europei, unde se presupune că s-a aflat patria lor primitivă. Se grupează în două ramuri: celtica continentală, cu limbi vorbite în antichitate, azi dispărute, si
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2013. 6.2.2.3. Familia celtica Toate limbile celtice derivă dintr-o protoceltică vorbită în mileniile III-II i.C. în regiunea centrală a Europei, unde se presupune că s-a aflat patria lor primitivă. Se grupează în două ramuri: celtica continentală, cu limbi vorbite în antichitate, azi dispărute, si celtica insulara, cu limbi parțial păstrate pînă astăzi și împărțite în: grupul gaelic (irlandeză, scoțiana, manx) și grupul britonic (cornica, galeza, bretona). Subgrupul continental cuprindea: galica transalpina, vorbită pe teritoriul Franței
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
derivă dintr-o protoceltică vorbită în mileniile III-II i.C. în regiunea centrală a Europei, unde se presupune că s-a aflat patria lor primitivă. Se grupează în două ramuri: celtica continentală, cu limbi vorbite în antichitate, azi dispărute, si celtica insulara, cu limbi parțial păstrate pînă astăzi și împărțite în: grupul gaelic (irlandeză, scoțiana, manx) și grupul britonic (cornica, galeza, bretona). Subgrupul continental cuprindea: galica transalpina, vorbită pe teritoriul Franței de azi. Text: Calendarul de la Coligny (Burgundia, sec. I i
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vorbită pe teritoriul Franței de azi. Text: Calendarul de la Coligny (Burgundia, sec. I i.C.). A fost înlocuită treptat de latină (sec. I-IV d.C.); galica cisalpina, vorbită în nordul Italiei, înlocuită timpuriu de latină; celtibera, limba a celților iberici; celtica estică, vorbită în Rhaetia și Vindelicia (între Alpi și Dunăre); limba galanților, vorbită în Asia Mică pînă în sec. III d.C. Celtica insulara cuprinde limbile irlandeză (2.000.000 de vorbitori), scoțiana (60.000), manx (1.500), cornică (3.500
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]