1,983 matches
-
parte: Boca Florița, Boghean Luca, Gică Bârgăoanu, Gheorghe și Dumitru Abureanu, Mihai Pentelescu și „regizorul” Nănescu Iordache. Tot ce se realizase pe linia cultural-artistică la începutul deceniului al optulea al secolului XX (1971-1980) a fost folosit la marile serbări la centenarul colii (1877-1977), dar și în Festivalul Național „Cântarea României” lansat atunci de conducerea partidului comunist. Cu ocazia centenarului școlii a fost alcătuită o echipă de dansuri populare, formată din dansatori între două vârste, care făcuser parte din formațiile artistice din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce se realizase pe linia cultural-artistică la începutul deceniului al optulea al secolului XX (1971-1980) a fost folosit la marile serbări la centenarul colii (1877-1977), dar și în Festivalul Național „Cântarea României” lansat atunci de conducerea partidului comunist. Cu ocazia centenarului școlii a fost alcătuită o echipă de dansuri populare, formată din dansatori între două vârste, care făcuser parte din formațiile artistice din perioada interbelică. O fotografie descoperită de Vasile Huțu și trimisă mie spre a fi „publicată” ne înfățișează o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu satul, prin acțiunile numite „întâlnire cu fiii satului”, desfășurate cu anumite prilejuri, la anumite date importante din viața și istoria satului. Un asemenea moment important pentru satul Lunca, sediul comunei Filipeni, a fost împlinirea unui secol de la înființarea Școlii. Centenarul (18771977) școlii din Lunca a fost un bun prilej de revalorizare a virtuților satului, când din toate colțurile țării s-au întorsă la locul de pornire zeci și zeci de luncași, plecați să-și caute norocul în altă parte. Un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru aprobarea manifestației, apoi au lansat invitațiile către cei din alte localități și către oficialitățile comunei și județului. Un text simplu și sugestiv arăta scopul, locul și timpul manifestărilor: „Vă invităm să luați parte la festivitățile organizate cu prilejul sărbătoririi Centenarului Școlii generale Filipeni care va avea loc în ziua de 27 noiembrie 1977, la Școala de reședință a comunei (satul Lunca). În ziua și data fixate, a avut loc adunarea festivă, moment emoționant de revedere și întâlnire, urmată de un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o poezie intitulată „Istoria și legendele pârâului Dunavăț”, pe care a prezentat-o în cadrul adunării festive. Despre întâlnirea cu fiii satului din 27 noiembrie 1977 s-a scrisă și în presa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
idei aparține lui Gauss. Dirichlet avea să dea în 1839, doi ani mai târziu, soluția completă a problemei care îmbrățișează și cazul dificil al discriminatului negativ, prin metode analitice de o mare putere. În articolul festiv, din 1877 (cu ocazia centenarului lui Gauss) intitulat Ueber die Anzahl der Idealklassen in den verschiedenen Ordnungen 1, fundamental pentru cercetare, Dedekind reia metodele lui Gauss și stabilește formula numărului claselor pentru idealele divizibil-străine cu conductorul, din orice ordin cu element-unitate. Aici se încheie contribuția
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > BLECHER ȘI EUGEN IONESCU Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Blecher și Eugen Ionescu- trecuți cu vederea? La 13 noiembrie 2009 s-a împlinit un centenar de la nașterea celebrului dramaturg româno-francez, Eugen Ionescu, iar cu puțin timp înainte, M. Blecher .a împlinit și el aceeași „vârstă. Din păcate , Blecher nu a apucat să trăiască nici 30 de ani, doborât de o tuberculoză a sistemului osos, după ce
BLECHER ŞI EUGEN IONESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364557_a_365886]
-
din comun, admirat de avangardiști din țară,din Germania, Franța, cu o operă restrânsă, din cauza sănătății precare, dar cu amprentă modernistă, ceea ce îl apropie,pe plan artistic,de școlile moderniste din lume, înclusiv teatrul lui Ionescu, Blecher este oarecum ignorat, centenarul nașterii sale nu a fost pus în evidență, cu excepția unei evocări în ROMÂNIA LITERARĂ și în alte două- trei reviste de cultură. Nu se știe de ce . Există o explicație , totuși - Eugen Ionescu este o valoare autentificată în Vest, Blecher este
BLECHER ŞI EUGEN IONESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364557_a_365886]
-
20, 23. Deși în Tr Severin existau mai multe ateliere de ceramică și olărie, s-a păstrat numai un singur vas decorativ realizat în atelierul Cividini, (C535 )după cum indică marca de atelier, probabil confecționat în vederea expunerii în Expoziția prilejuita de centenarul orașului, Tr-Severin 1833-1933, care are pe o parte un peisaj ce înfățișează Turnul de apă din Tr Severin, iar pe partea opusă o femeie în costum popular care poartă un vas cu apă pe cap. De asemenea se află și
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
seamă din Năsăud, cercetătorul, jurnalistul și profesorul Mircea Daroși, a vorbit despre personalitatea universitarului ieșean Gavril Istrate, de loc din țară lui Coșbuc și Rebreanu, si apoi și-a prezentat cartea ce i-a închinat-o recent, cu ocazia împlinirii centenarului: Gavril Istrate - Decanul filologilor români. Profesorul pensionar Romului Berceni a vorbit despre lucrarea să Fraților de pește Prut. Intervenția lui Iulian Patca amintind de faptul că în ținutul năsăudean, odinioară, bătrânii recitau din Coșbuc fără a cunoaște paternitatea poeziilor - consfințind
REUNIUNE FESTIVĂ LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363987_a_365316]
-
constatat că au apărut mulți autori care solicitau includerea în antologie din zona Suceava și Fălticeni. Am decis împreună cu unii autori din antologie ca aceasta să se numească ACORDURI MOLDAVE. Totodată pe copertă s-a propus o lucrare a sculptorului centenar Ion IRIMESCU. Aici a intervenit problema dreptului de autor a lucrării care este în posesia Muzeului Ion IRIMESCU. S-a solicitat o aprobare scrisă din partea respectivului muzeu. Astfel s-a obținut acceptul acestei instituții. Împreună cu editorul Gheorghe A. STROIA directorul
ANTOLOGIA ACORDURI MOLDAVE FINALIZATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362910_a_364239]
-
Române, asistați și de reprezentanți ai altor confesiuni religioase, la Catedrala Reîntregirii. „Am convingerea”, mărturisește avocatul Daniel Nicodim, vicepreședinte al Consiliului Național Director al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, „că peste zece ani, tot aici, la Alba Iulia vom sărbători centenarul Marii Uniri, iar atunci, România va fi Regat, așa cum era în 1918. Speranța mea este susținută de faptul că dragostea față de Rege și sentimentele promonarhice se regăsesc la din ce în ce mai mulți tineri!”. (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362927_a_364256]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Eveniment > Aniversări > CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE ȘI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRA A CÂNTECULUI ROMÂNESC Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 998 din 24 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului La 25 septembrie 2013,se împlinesc 100 de ani de când
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
primul campion al Europei la box profesionist, la categoria musca, care locuia alături de Ion Coandă, Livedea cu Duzi nr. 14 și pe Capșa Boris. http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/cum-am-cunoscut-o-pe-maria-t-nase-centenar-maria-t-nase ***news marin mihai/ Măiestria și sensibilitatea cântecului popular românesc - Centenar Maria Tănase marcat de Romfilatelia Romfilatelia, promotoare a valorilor și personalităților românești, introduce în circulație o emisiune de mărci poștale, dedicată aniversării unui secol de la nașterea Mariei Tănase, cea care avea să fie supranumita „Măiastra cântecului popular românesc” sau „privighetoarea
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
Chris Dahlgren - bass, si Michael Griener - tobe. Cvartetul Mariei Răducanu va concerta cu un program excepțional compus din piese din repertoriul original al Mariei Tănase, cum ar fi Cine iubește și lasă sau Lume, lume. Turneul omagial organizat cu ocazia Centenarului Mariei Tănase va avea loc între 6 și 12 octombrie,în trei dintre cele mai mari orașe din Germania, la München, Berlin și Stuttgart,a anunțat Hotnews.ro. ****update 27 sept.2013 Galeria Rapidului a afișat la meciul de aseară
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
României, Ioana Radu, Maria Tănase nu a ascuns că simpatiza Rapidul. Miercuri s-au împlinit 100 de ani de la nașterea celebrei cîntărețe de muzică populară. Pagina tribute realizată de Marin MIHAI- Revista HAI,ROMÂNIA! http://mihaimarin.wordpress.com Referință Bibliografica: Centenar.Maria Tănase, una dintre cele mai frumoase și talentate românce,Pasărea măiastra a cântecului românesc / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 998, Anul III, 24 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
pin ars pe propriul său rug, doborât de fierăstrăul nemilos, cu coroana-i stufoasă ghilotinată, sau ciumpăvit cu securea de război. Uruitul amenințător al tractorului reîncepu mai abitir. Simțeam cum mi se scurtează și mie zilele odată cu cele ale pinului centenar. L-au zgâlțâit, l-au împins în toate direcțiile, dar el primea loviturile cu un soi de resemnare mândră, parcă-și accepta sfârșitul pe care îl dorea în picioare. Când cerul s-a îndoliat, în prag de seară, cu un
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
dau vreun anunț sau vreo comunicare publică, să nu insist asupra termenului de „martiriu” pe care eu îl foloseam în discuțiile noastre, ci să folosesc formula mort în condiții neelucidate . M-am conformat și, astfel, a reușit să apară anunțul centenarului Vlădicăi Grigorie iar, sub binecuvântarea Părintelui Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și locotenent al Mitropoliei Ardealului, s-au făcut pomeniri în biserici, mănăstiri, catedrale din Argeș, Huși și Iași și s-a restaurat mormântul de la Huși, Dumnezeu
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
Tagore, in traducerea Amitei Bhose, au fost publicate de editura Cununi de stele, care deține exclusivitatea publicării operei Amitei Bhose. Cuvânt înainte Debutul literar al Amitei Bhose a avut loc cu o jumătate de secol în urmă, în 1961, anul centenarului nașterii lui Tagore. Revista Desh (Patria) din Calcutta găzduia articolul intitulat Rabindranath în România, determinat de contactul autoarei cu țara lui Eminescu, poet pe care, așa cum mărturisea „l-am așezat, lângă inima mea, alături de Rabindranath Tagore”. Cei doi mari poeți
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
Coroana României” în grad de ofițer în 1924; Crucea comemorativă cu beretele „Dunărea”, „Dobrogea, Carpați” 1918-1919; Medalia „Victoria” în 1921; Medalia „Ferdinand I „ în 1924; Medalia „Apărarea Galațiului” în 1919; Insigna pentru serviciu în R 6 „Mihai Viteazul” în 1933; Centenarul „Regele Carol I” în 1929; Ordinul „Steaua României” în grad de ofițer cu spadă și panglică de „Virtute Militară”. A participat efectiv și nemijlocit la cele două campanii din cele două Mari Conflagrații Mondiale, în 1916-1918 și 1941-1943. A fost
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată activitate în vremuri de loc ușoare pentru Biserica și Neamul nostru pentru care i se cuvine toata cinstea, prețuirea și recunoștința, acum, la împlinirea unui centenar de la nașterea sa în Biertanul Sibiului, rugându-ne Lui Dumnezeu să-l ierte și să-l numere cu drepții pe adormitul robul și slujitorul său - Arhiereul Nicolae al Oradiei. Drd. Stelian Gomboș.
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
a arătat și i-a-nvățat Să aibă iscusință, Să aibă bărbăție-n pat Și leac la neputință. Or, ei, în schimb, prin jurământ Păstrau în ei secretul Cât timp în traiul pe pământ Îmbătrânind cu-ncetul Nu ajungeau la centenar Și la purificare, Cum se petrece tot mai rar, Primind-o nu oricare... Și după ani și ani și vieți Cu sutele de sute În care fete și băieți Se prind să se sărute, Au învățat din tată-n fiu
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
vast al celei care azi 4 februarie 2014 își aniversează ziua de naștere. Voi avea doar satisfacția de a mă alătura celor care o vor sărbători fie și numai virtual. LA MULȚI ANI Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ. Să ne întâlnim și la centenar... Articol de Mihai LEONTE din Moldova Nouă, Banat, România Referință Bibliografică: MAI MULT DECÂT ARTĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MAI MULT DECÂT ARTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364138_a_365467]
-
Arhivele Olteniei, serie nouă, nr.15, 2000, p. 138; Constantin Juan-Petroi, Vasile Șișu, Morile-râșniță din satul Săliște, (Izverna-Mehedinți), în Mehedinți- culturăși civilizație, IV, Drobeta Tr Severin, 1982,p.479-485; C. Pajură, D.T. Giurescu, Istoricul orașului Tr Severin ,1833-1933). Cu prilejul centenarului, București, 1933, p.194. 41. La 20 noiembrie 1865, Consiliul comunal al orașului Tr Severin îl considera pe Conrad I. Graff , alături de Mihu Polihronie, cei mai capitaliști brutari din această urbe (N.Chipurici, M. Măneanu, Catalog de documente privitoare la
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
că își continuă peregrinările sale prin România, cu scopul de a afla veterani de pe Frontul de Răsări, cei încă neatinși de tarele bătrâneții avansate. Și îmi împărtășește emoția de a mai fi descoperi un fost ostaș de la Don, nonagenar (aproape centenar), în județul Prahova, un altul în județul Buzău și pe un altul în Ardeal. Măcar chipurile lor, imprimate de nelipsitul său aparat foto, și tot înseamnă asta ceva pentru basarabeanul care trăiește încă frustrarea dezrădăcinatului și recunoștința obsesivă față de cei
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]