1,403 matches
-
spațiu etc.). „Dacă ființa nu se enunță ca prezență, Ființarea supremă nu ar fi exersat nici o decizie fondatoare asupra celorlalte ființări.”3 Acest raport de întemeiere între Dumnezeu și ființa comună a tuturor lucrurilor definește „constituția onto-teologică a metafizicii” occidentale. Centrarea gândirii moderne pe subiectivitate (o tradiție care culmină în opera lui Hegel 1) este indiciul unei inversări a relației clasice de fondare dintre ființarea supremă și ființarea comună, ajunse la o „supremă reconciliere”. Observațiile heideggeriene sunt aici foarte pătrunzătoare - deși
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
statute și roluri, pe de altă parte; - compoziția și organizarea sunt rezultantele corespondenței dintre personalitatea fiecărui membru al grupului și sinteza indicatorilor anterior amintiți (mărime, scopuri, interacțiuni, structură). Ca urmare, pot fi identificate compoziții omogene și compoziții eterogene ale clasei, centrări în jurul liderului formal sau în jurul liderului informal etc. Ca urmare a unor puncte de vedere justificate prin intermediul unor cercetări îndelungate, profesorii Ioan Nicola și Mielu Zlate atrag atenția asupra unor caracteristici separate care pot să particularizeze și să individualizeze grupurile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pentru receptor: acesta, atunci când nu înțelege ce i se transmite, cereunele lămuriri, de obicei sub formă de întrebare: „Ce vreți să spuneți?”, „La ce vă referiți când...”, „Definiți exact termenii...”, „Din ce perspectivă priviți?...”. Așadar, funcția metalingvistică a limbajului presupune centrarea mesajului asupra codului, corespunzător preocupărilor de a înțelege și de a fi înțeles. Această funcție e frecvent întâlnită și în comunicarea scrisă sub forma apozițiilor explicative. De multe ori, este înlocuită de paranteze (se dau exemple, se fac precizări, se
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
interpersonale în clasa de elevi etc.; 2. Prelucrarea statistică are în vedere organizarea sistemului de date pe criterii aritmetice și numerice și analiza fenomenelor interacționale din clasa de elevi, prin intermediul unor mărimi și valori statistice (media, mediana, modul, dispersia etc.); - centrarea activității de prelucrare trebuie să se facă pe principiile fidelității și ale validității. 3. Elaborarea aprecierilor: are în vedere emiterea și formularea științifică a unor judecăți de valoare asupra datelor prelucrate din punct de vedere statistic. Este recomandabil, în situația
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
În sociologie, organizația devine obiect de studiu În calitatea sa de subsistem social. Prin aceasta induce treptat o criză metodologică: distincția individualism - holism metodologic nu mai acoperă În totalitate diversitatea referințelor empirice și a tipurilor de explicații (acțiune vs structură). Centrarea pe organizație nu mai corespunde nici nivelului individual, nici celui holist de analiză, ci unuia intermediar. Comportamentul organizației nu este În totalitate explicat nici de acțiunea intențională orientată spre scop, motivații și dorințe individuale, nici de instituții sau funcții sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
identificarea completă a problemei. Această abordare determina adesea o focalizare pe rezolvarea simptomelor și nu pe înlăturarea cauzelor sau problemelor de fond. Aceasta face că schimbarea inițiată să nu producă efectele scontate, ceea ce va conduce, în final, la abandonarea să. • Centrare pe conținut în detrimentul procesului Pilotajul strategic al unei schimbări presupune o gestiune a cuplului "proces-conținut". Sectorul public are obiceiul imixtiunilor centralizate, al directivelor tehnocratice, al circularelor care conțin reformele ce trebuie puse în practică. Ca urmare a acestui fapt, procesul
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
salariu prăpădit toți se așteaptă să faci treabă de măntuială; așadar dacă o faci ca lumea refuzi logica sistemului și dovedești că ești altfel. Rămășițele teribilismului adolescentin...” Școala altfel nu e singura paradigmă interesantă. E plină teoria pedagogică. “Școala incluzivă”, “centrarea pe elev”, “metode activ participative”, “inserția pe piața muncii”, “învățare inter-și transdisciplinară” sunt de ani buni vedete ale examenelor de pedagogie sau ale cursurilor de perfecționare urmate de profesori. E realmente nevoie de o școală pentru toți de vreme ce toți
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
rău (cum mulți dintre profesori încă mai sunt, hrănindu se doar cu pasiunea) ca să accepți eforturi imense la efecte infime. Și atunci să rămănă paradigma aceasta de școală incluzivă doar o dulce nostalgie paradisiacă și atăt? Altă paradigmă ispititoare este centrarea pe elev. De ani buni magistrocentrismul se anunță falimentar, cu metodele sale expozitive cu tot. Intrumentarul audiovideo a devenit pentru copiii noștri terminație a corpului lor, aproape că nu se mai pot dezlipi de imagini însoțite sau nu de sunete
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
îngrijirea copiilor în familia de origine / 45 5.3. Îngrijirea persoanelor în vârstă / 46 5.4. Teoria îngrijirii nucleu al asistenței sociale / 46 Capitolul 6. Teoria participării în asistența socială (Relațiile dintre client și asistentul social) / 49 Capitolul 7. Teoria centrării pe client / 53 7.1 Cadru conceptual / 53 7.2 Tehnici de luare a deciziilor și rezolvare de probleme / 54 Capitolul 8. Teoria rețelelor / 57 8.1 Rețele și sisteme de suport social / 57 8.2. Suportul social: definiție, surse
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
specifice asistenței sociale. > Obiectivele Cursului. După terminarea acestui curs studenții vor putea demonstra următoarele: * Cunoașterea principalelor teorii utilizate în practica asistențială; * Folosirea de către cursanți a principalelor concepte cheie. > Structura cursului * Concepte, definiții ale teoriei (Teoria, Metoda, Acțiunea); * Teoria sistemelor, teoria centrării pe client, teoria modelului medical (casework), metoda intervenției psihosociale; * Teoria participării în asistența socială (Relațiile dintre client și asistentul social); * Valori în asistența socială. Capitolul 1 Concepte, definiții ale teoriei (Teoria, Metoda, Acțiunea) 1.1 Aspecte ale teoriei. Concepte și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
procedee, forme și căi de acțiune în spațiul social. Importante, chiar indispensabile, sunt procedeele adecvate muncii cu grupul în general, cu toată familia, în special (când este vorba de o familie problemă), sau cu "bandele de delicvenți". Capitolul 7 Teoria centrării pe client 7.1 Cadru conceptual "C.Rogers a construit și utilizat teoria centrată pe client, aceasta însemnând că pacientul, clientul, trebuia lăsat să se exprime, înlăturând progresiv, treptat, obstacolele ce îl împedicau să ajungă la propriul adevăr"28. Psihoterapia
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
teoretice și practice ale asistenței sociale, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8 1 TEORII ȘI METODE ÎN ASISTENȚA SOCIALĂ Introducere Concepte, definiții ale teoriei Modelele intervenției Teoria Modelului medical Teoria atașamentului Teoria îngrijirii Teoria participării în asistența socială Teoria centrării pe client Teoria rețelelor Teoria sistemelor Valori în asistența socială Bibliografie
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
într-o logică de aprofundare a unei ancorări locale și, simultan, de poziționare într-o lume în permanentă evoluție. Abordate astfel, cartierele urbane sunt unul din locurile legitime de la care trebuie să înceapă studierea fenomenelor industriale, luate în sens global. Centrarea atenției în același timp asupra spațiului urban, a raporturilor de vecinătate și a raporturilor familiale duce atunci nu numai la interogarea raporturilor de muncă, dar și la reconstituirea semnificațiilor relațiilor de producție dintre spațiile sociale concepute ca apropiate și complementare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reface unitatea interioară. CAPITOLUL I SACRUL ȘI PROFANUL Ceea ce dăinuie la Mircea Eliade până la sfârșit, este ideea-convingere, că prin tot ceea ce Întreprinde și creează omul culturilor mitice face să transpară „setea de real”, de ontic, nostalgia retrăirii Întregului, voința de centrare În miezul realității. Invers, irealul și semnificativul Îi provoacă oroare. Aceste două atitudini existențiale, fundamentale, constituie temeiul antropologic al opoziției sacru profan și al echivalării sacrului cu Ființa Însăși cu Realitatea. Sentimentul sacrului este un element esențial al condiției (conștiinței
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
nutriție, locomoție, înmulțire - sunt prezentate sintetic cu concretizări pe diferite trepte sistematice și filogenetice, cu surprinderea noilor achiziții). Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învățământ a condus la proiectarea unui curriculum centrat pe competențe. O astfel de abordare urmărește centrarea activităților elevilor nu pe asimilarea mecanică a unor noțiuni și concepte, ci pe dezvoltarea de capacități, priceperi, deprinderi și atitudini care să conducă la formarea de competențe. Drept rezultat, prin studiul biologiei, elevii vor fi capabili să realizeze observații, experimente
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape, înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice atingerii obiectivelor de referință. Proiectarea unei unități de învățare se recomandă a fi făcută ținând seama de următoarele: centrarea demersului pe competențe / obiective (nu pe conținuturi); implicarea în proiectare a următorilor factori și competențe / obiective (de ce?) - activități (cum?) și resurse (cu ce?) - evaluare (cui?); identificarea resurselor, a tipurilor de activități și a modalităților și secvențelor de evaluare. Pentru clasa
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
înalte sau rezolvarea sarcinilor. Aceste direcții motivaționale și preferințe personale se reflectă în cele două celebre perspective manageriale: orientarea spre sarcină și/sau orientarea spre relații. Ca urmare a unor cercetări efectuate pe grupuri considerate din punct de vedere al centrării pe sarcină sau pe relații s-au obținut următoarele rezultate (Pânișoară, Pânișoară, 2005, pp. 86-87): • grupurile focalizate pe trebuința de realizare au avut rezultate mai bune atunci când au primit un feedback referitor la sarcină/la performanță; • grupurie focalizate pe trebuința
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
consideră că elementul fundamental este realizarea unui mediu uman suportiv, care să permită și să stimuleze autoactualizarea persoanei. Aceasta deoarece cultura actuală a relațiilor interpersonale este în frecvente cazuri și într-o mare măsură mai degrabă expresia izolării și a centrării pe sine (pe propriul ego), a ipocriziei și a eliminării, a agresivității și a minimalizării, a neacceptării și a negării, a disprețului și a invidiei. Un mediu uman cu adevărat stimulativ se întemeiază pe comunicarea vie, sinceră, deschisă, pe autenticitate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
într-un conflict real. Acest proces este mult mai probabil să se întâmple/să se desfășoare într-o atmosferă concurențială/ competitivă, de suspiciune și de ostilitate decât într-una de tip cooperativ, de încredere și de susținere reciproce. d. După centrarea conflictului, putem vorbi despre: • conflict centrat pe sarcină. Karen A. Jehn (1995, apud Milcu, 2005, p. 49) a observat că membrii grupurilor fac distincția între conflicte centrate pe sarcină și cele centrate pe relațiile interpersonale. Ele afectează în mod diferit
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
determină identificarea și descărcarea unor tensiuni periculoase; • în organizație, interacțiunea conflictuală este însoțită de (furtunoase) reacții emoționale, interacțiune care, pe lângă posibile urmări negative, duce la scăderea tensiunii emoționale a participanților, la scăderea intensității emoțiilor negative; reduce anxietatea, stresul participanților; • permite centrarea pe scopuri și pe obiective prioritare pentru părțile aflate în litigiu; • induce părților o anumită motivație de acțiune ("trebuie să facem ceva!"); • restructurează (mai mult sau mai puțin profund) sistemele de valori ale participanților; • determină restaurarea comunicării; • crește capacitatea de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aceasta să se pună în evidență). Mai complexă, teoria lui R. Brinkman și R. Kirschner (1994, apud Stoica-Constantin, 2004) definește comportamentul individual pe două dimensiuni (relevante pentru modul de interacțiune cu ceilalți): a. dimensiunea asertivă 13; b. dimensiunea referitoare la centrarea pe un anumit scop. În situații conflictuale, tendința noastră obișnuită se accentuează, deplasându-se spre polul cel mai apropiat. De exemplu, putem deveni mai asertivi decât de obicei (mai precis, tindem să-i dominăm pe ceilalți, să devenim mai autoritari
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tindem să-i dominăm pe ceilalți, să devenim mai autoritari, mai agresivi, mai impulsivi, mai violenți chiar, fără a mai ține seama de partener) sau mai nonasertivi (adică: mai docili, mai supuși, mai pasivi, mai ezitanți). În cazul celeilalte dimensiuni centrarea pe scop comportamentul nostru poate fi orientat fie spre sarcină, fie pe relație. Centrarea pe sarcină se referă la: • centrarea pe îndeplinirea la timp a sarcinii. Când acest scop este amenințat de ceva sau de cineva, devenim mai activi, mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai violenți chiar, fără a mai ține seama de partener) sau mai nonasertivi (adică: mai docili, mai supuși, mai pasivi, mai ezitanți). În cazul celeilalte dimensiuni centrarea pe scop comportamentul nostru poate fi orientat fie spre sarcină, fie pe relație. Centrarea pe sarcină se referă la: • centrarea pe îndeplinirea la timp a sarcinii. Când acest scop este amenințat de ceva sau de cineva, devenim mai activi, mai autoritari, ritmul de lucru este mai alert. • centrarea pe realizarea corectă, calitativă a sarcinii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ține seama de partener) sau mai nonasertivi (adică: mai docili, mai supuși, mai pasivi, mai ezitanți). În cazul celeilalte dimensiuni centrarea pe scop comportamentul nostru poate fi orientat fie spre sarcină, fie pe relație. Centrarea pe sarcină se referă la: • centrarea pe îndeplinirea la timp a sarcinii. Când acest scop este amenințat de ceva sau de cineva, devenim mai activi, mai autoritari, ritmul de lucru este mai alert. • centrarea pe realizarea corectă, calitativă a sarcinii. Când este urmărit acest scop, atenția
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fie spre sarcină, fie pe relație. Centrarea pe sarcină se referă la: • centrarea pe îndeplinirea la timp a sarcinii. Când acest scop este amenințat de ceva sau de cineva, devenim mai activi, mai autoritari, ritmul de lucru este mai alert. • centrarea pe realizarea corectă, calitativă a sarcinii. Când este urmărit acest scop, atenția este îndreptată către detalii, devenim perfecționiști, ritmul de lucru este încetinit. Centrarea pe relație se referă la: • centrarea pe armonizarea cu ceilalți. Când acest aspect este pus în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]