558 matches
-
excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (teritorii anexate de URSS) din memoria românească (o analiză tematică detaliată a materialului publicistic cenzurat este disponibilă în Costea, Király și Radosav, 1995, pp. 68-70). Masivitatea fondului de lucrări interzise îl autorizează pe Ș. Papacostea (1996) să caracterizeze colecția supusă interdicției cu denumirea de "Index librorum prohibitorum" (p. 188). Colecția de cărți interzise public a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la aniversări onomastice, sărbători cu datini și tradiții, până la aglomerațiile din magazine, piețe, mijloace de transport în comun și alte locuri publice. În aceste interacțiuni dintre oameni, corpul devine simbolul relațiilor sociale, controlul gesturilor fiind mai mult sau mai puțin cenzurat, în funcție de tipul reuniunii, presiunea grupului asupra individului, statutul și rolul jucat de acesta în grup, educația primită în ceea ce privește comportamentul social etc. Comunicarea prin intermediul gesturilor este influențată de prezența și respectarea regulilor socioculturale (de salutare, de prezentare, de oferire sau primire
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o tendință puternică de denaturare și falsificare a comunicării; • fiecare participant dorește să fie informat asupra celorlalți, dar nu oferă în schimb niciun fel de informații despre el sau, atunci când o face (situație prea puțin prezentă), oferă informații trunchiate, bine cenzurate, derutante, false, de complezență; • conținutul mesajelor schimbate este preponderent cognitiv, informațional; • interesul participanților se centrează pe informații disponibile; ei nu doresc să se dezvăluie altora; • se prefigurează veritabile strategii comunicaționale; ele au un caracter oarecum unitar, omogen. Participanții își aleg
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cât și paraverbal și nonverbal vezi, de exemplu, cuvintele și expresiile folosite în comunicarea de tip familial sau amical, respectiv cele folosite în comunicarea oficială; tonul comunicării în familie vs. la serviciu; gestica largă, dezinvoltă între prieteni vs. cea reținută, cenzurată, într-o anumită măsură într-un context oficial. Implicit, toate acestea sunt coroborate cu anumite forme de relaționare a locutorului cu interlocutorul/interlocutorii (vezi, de exemplu, comunicarea prieten prieten vs. comunicarea mamă copii, director membri ai echipei etc.). Strategia locutorului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și familiilor care au plasat anunțuri de deces în același număr cu cel al lui DJR. Exemplul pe care tocmai l-am dat pune, pe lângă pro-blema interpretării, o problemă etică: este permis să se publice anumite anunțuri sau trebuie acestea cenzurate? Această dilemă depășește discuția noastră, dar poate fi studiată. Analiza prin grilă Avem un text scris, un film sau un document cu conținut "calitativ", din care vrem să extragem valorile care depășesc simpla lectură pasivă. Vom elabora, după o primă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de manipulare, acestea, după J.A.C. Brown, sunt reprezentate prin următoarele: Folosirea stereotipurilor cu semnificație negativă (negri, evrei, comuniști, capitaliști, sindicate etc); Substituirea unor nume prin simboluri (roșu = comunism etc.); Selecția, constând în prezentarea selectivă a faptelor, într-o formă cenzurată, care, prin aceasta, să servească direct interesele acțiunii de manipulare; Repetiția cu caracter stereotip și efect persuasiv a unor teme slogan ale ideologiilor statului totalitar de tipul dictatura proletariatului etc.; Aserțiunea constând în prezentarea parțială numai a unui aspect convenabil
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
educație. Se poate deci afirma că Supra-Eul colectiv exercită asupra inconștientului colectiv un rol cenzurant-represiv cu caracter sau cu efect normativ-modelator. În stare de normalitate, trebuie să existe un echilibru perfect între pulsiunile inconștientului colectiv și normele valorice cu caracter cenzurat ale Supra-Eului colectiv. În cazul în care „presiunea” exercitată de normele și valorile Supra-Eului colectiv crește, asistăm la o acumulare sau la o încărcare pulsională a inconștientului colectiv manifestată prin acte de „autogresivitate”, conduite de refugiu etc. În cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este înlocuit de clișeele formale ale imaginilor și de „transferul publicității” în planul sufletesc-uman, caracterizat prin „nevoia de a ieși în evidență”, prin nevoia de „faimă” care este expresia formală a unor conduite de factură demonstrativ-isterică. Absența valorilor formativ-modelatoare și cenzurate, duce la diminuarea până la pierderea criticii, a autocontrolului și a responsabilității morale. Libertatea capătă o „nouă” accepțiune, devenind o formă de comportament liber, necenzurat, care va degenera rapid în forme aberante, violență sau conduite antisociale. Valoarea persoanei este înlocuită cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Spre deosebire de acesta, „Statul este acea parte a corpului politic al cărui obiect special este menținerea legii, promovarea prosperității comune și a ordinii publice... fiind, prin aceasta, o parte specializată a intereselor tuturor” (H. Laski). Statul este o suprastructură cu rol cenzurat și de reglare a conduitelor, acțiunilor și ideilor grupelor umane. El este, după Hegel, „încarnarea ideii supreme” sau „o formă de Supra-Eu colectiv”. În felul acesta relațiile dintre stat și om, sau grupe umane, se constituie unidirecțional, dinspre stat către
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar”, „Mugurul”, „Plaiuri săcelene”, „Farul nou” ș.a. După mulți ani, în care i se interzice să publice din cauza ideologiei etnicist-metafizice din eseurile sale, B. colaborează, foarte rar și atent cenzurat, mai mult cu evocări ale vieții culturale, la „Tribuna”, „Steaua”, „Secolul 20”, „Luceafărul” (unde semnează și cu pseudonimul B. Vasile) ș.a. Considerat „cel mai fecund creator al generației sale” (N. Bagdasar), revendicat aproape în aceeași măsură de istoria literaturii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
într-o altă formulare, mai nuanțată foarte apropiată de ceea ce se poate numi cultura alternativă aceeași teză reapare și sub forma: Rezistenței armate față de comunism din anii '50 i se poate adăuga rezistența din anii '60 '80. Cultura era atunci cenzurată sau mutilată, dar nu marginalizată, în sensul că ea a reușit, înfrângând obstacolele ideologice, să fie trestia prin care un popor întreg putea să respire, înecat cum era în apa mâloasă a frigului, foamei și umilințelor de tot felul. Din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
palide Doine de O. Carp, pentru că e "generoasă". Alecsandri e condamnat fiindcă ne înfățișează un trecut războinic față de un prezent laș, și e știut că războiul e un lucru grozav. Caragiale e aprobat că biciuiește burghezia capitalistă de la 1848, dar cenzurat că ironizează pe Mița "republicana" și pe Didina "nifilista", când e lucru evident că revoluționarele sunt întruparea idealului feminin. În schimb Vlahuță e ridicat în slava cerului, declarat genial, deoarece înfierează pe capitaliști. Părerile strict literare ale lui Gherea sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și ora e miercuri, / Și peste rotirea a sute de cercuri, / În liniștea caldă și dulce de roade, / Copila mea-ngână duioase silabe...” (Silabe, în Marival, 1974). În Nevoia de alb (1996) poetul își antologhează creația, revizuind ușor unele poeme cenzurate sau databile, cu intenția vădită a concentrării lirismului și a transpunerii reflecției în gnomism moral, uneori în versuri memorabile. Singura lui piesă de teatru reprezentată - Iubesc pe al 7-lea, a stârnit interesul criticii de specialitate. Alte compuneri dramatice i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
și jucat la paris etc. Cariera internațională, în poezia și plastica avangardistă a lui Tristan Tzara și Constantin Brâncuși, în perioada 1920-1940, dovedește că un început efectiv de integrare europeană s-a produs și cu remarcabil succes. Deși drastic frânată, cenzurată etc., această tendință a continuat, în zone marginale și de penumbră, chiar și sub regimul comunist. prin astfel de eforturi, care au avut și coeficientul lor de rezistență, se poate spune că literatura română n-a ieșit de fapt niciodată
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu primele luni ale ocupației sovietice manualele școlare au fost rescrise pe cât posibil, eliminându-se orice conținut "dăunător"; hărțile au fost de asemenea modificate, fiind omise Basarabia și ținutul Herța; proiecțiile cinematografice, emisiunile radio și corespondența populației erau de asemenea cenzurate (Mocanu: 1995, 199-201). În aceste condiții, partidele numite în istoriografia stalinizată "istorice" vor pretinde organizarea de alegeri democratice, singura măsură funcțională aptă de a surmonta criza politică aflată pe un traseu ascendent. Opțiunea lor se lovea de intransigența Anei Pauker
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
despre jaful la care o supuneau germanii ? i austro? ungarii. �ncep�nd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor centrale, a fost instituit la Ia? i un serviciu de cenzur? pentru presa rom�neasc?. Multe din articolele lui Iorga ap? reau cenzurate, cu mari spa? îi albe. Reu? ea s? eludeze cenzură scriind alegorii istorice referitoare la evenimentele contemporane 117. Mai importante s�nt c�teva lucr? ri ale lui Iorga din aceast? perioad?. Acestea erau motivate politic, dar s�nt totu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
obligației de a aștepta o semnătură de la Mihnea Gheorghiu care, guraliv, m-a reținut îndelung încât am ajuns cu întârziere la teatrul Nottara pentru Echipa de zgomote. Nu mi s-a permis să intru, am așteptat în hol și apoi, cenzurat, nu voi mai putea vedea spectacolul ce va rămâne ca o rană nevindecată a exclusului ce eram. Câtă durere, atunci! Port în mine însemnele de atunci, așteptarea în holul teatrului, soarele acelei dimineți, singurătatea mea. Cred însă că Echipa de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
credința dreaptă. Mărgăritariul fraților Greceanu îl citează pe Ioan Chrysostomos, iar Cele șapte taine ale bisericii, traduse de Eustatie Logofătul împreună cu Varlaam și tipărite de acesta, condamnă vehement ghicitul în stele. Dar, din fericire pentru imaginar, cititori ai acestor cărți cenzurate se aflau și la curțile domnești - mediul de acreditare (spre exemplu, cazul lui Constantin Brâncoveanu, care plătea serviciile unui astrolog, Ion Romanul) -, astfel încât interdicțiile ecclesiatice nu dau roade. Complexitatea gândirii magice populare le încânta printr-un Rojdanic, Zodiac, Gromovnic sau
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
clasei dominante. Poemele reprezentau forma de popularizare a istoriei, fiind dedicate spectacolelor publice. Poeții nu aveau însă nici o posibilitate de a alege conținutul evenimentelor istorice și optica în care acestea trebuiau să fie expuse. Toate formele de istorie erau strict cenzurate. Însăși istoria era elaborată printr-un control ideologic riguros. Astfel, la moartea fiecărui conducător, înalții demnitari împreună cu specialiștii în istorie (amauta) se întruneau într-un consiliu și decideau asupra istoriei oficiale a țării și asupra temelor care urmau să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
3/1992), Biografie și literatură (2/1995) analizează tipologia formelor literare ale confesiunii, cauzele și efectele acestui fenomen cultural. Sunt semnalate interesul cititorului pentru culisele unui trecut fie ocultat, fie prezentat în mod deformat, dorința de recuperare a unei perioade cenzurate sau chiar interzise, deconspirarea minciunii. Totodată, interesul pentru istoria adevărată ce poate fi, în sfârșit, reconstituită generează setea de biografii pilduitoare, implicațiile justițiare decurgând firesc. Literatura memoriei devine o instanță morală demascatoare și acuzatoare atât a istoriei, cât și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
ar fi menținut o poziție lipsită de flexibilitate, cetățenilor nu le-ar fi venit ideea să solicite apariția altor forțe politice și s-ar fi mulțumit cu cea existentă! Același diplomat face, la 25 mai, Într-un pasaj de asemenea cenzurat, o constatare antologică: „Reformele economice, politice și sociale au creat În Ungaria o stare de confuzie și liberalism” (sublinierea ne aparține). „«Cercurile reformei» reprezintă, În fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul Înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, și o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
succesive 561, ziarele încercau mobilizarea membrilor partidelor aliate, pentru acțiuni solidare, în scopul răsturnării guvernului Gheorghe Tătărescu. De asemenea, conducerile celor două partide au pregătit un nou Manifest Comun, care a fost lansat în 24 ianuarie 1935. A fost însă cenzurat, neapărând în presa internă. A fost difuzat în străinătate, iar în țară a fost răspândit clandestin, prin intermediul șefilor de organizații ale georgiștilor 562. În străinătate, manifestul a creat impresia că în România se pregătea o "revoluție antidinastică". Din considerente tactice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
În Franța, sub domnia lui Ludovic al XVI-lea era un sfetnic care spunea, la orice dorință ce îi venea din cercurile Curții din Versailles: Dacă e posibil, s-a făcut. Dacă nu e posibil, se va face." [... spațiu alb, cenzurat, în ziar, n.n.] La noi, unul din sfetnicii lui Carol I a știut să rostească, la începutul vieții noastre de stat independent, cuvântul care a rămas de atunci ca o lozincă și pentru alte împrejurări: "Măria ta, aiasta nu se
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și jumătate... Ploaia m-a alungat de pe bancă. Am ascuns scrisoarea Charlottei sub haină, am alergat spre casa noastră. Povestirea întreruptă îmi părea foarte tipică: la primele semne de liberalizare, toți rușii începuseră să-și scoată din străfundurile memoriei trecutul cenzurat. Și nu înțelegeau că Istoria nu avea nevoie de acele nenumărate gulaguri mărunte, îi ajungea unul singur, monumental și considerat clasic. Charlotte, trimițându-mi mărturiile ei, fusese probabil captivată, ca și ceilalți, de beția cuvântului descătușat. Zădărnicia mișcătoare a acelui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
denunțului critic, mascat sau nu de ironie. Un caz aparte îl constituie romanul lui Mircea Horia Simionescu Redingota, publicat în 1984 datorită unui interesant concurs de împrejurări evocat de autor în Argumentul ediției a II-a: "Cunoaștem cărți amputate, cărți cenzurate, cărți exilate; Redingota a fost acceptată cu suspectă ușurință, s-a bucurat de liberă trecere printr-un procedeu al cenzurii pare-mi-se în premieră: a fost abil machiată (era să scriu maculată) în ceea ce deloc nu era și n-
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]