7,087 matches
-
găsit următoarele materiale: ceramică, fusaiole de lut, un inel de bronz, un fragment dintr-o verigă de fier și două pietre de râșniță. De asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă prefeudală. Ceramica descoperită este lucrată cu mâna sau cu roata cu turație înceată și medie.39 în general, în așezările culturii Dridu, s-au descoperit unelte și obiecte care atestă existența unei populații care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor: brăzdare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a poporului român și a limbii române. „Revoluția neolitică” (de la cuvintele grecești neos = nou, lithos = piatră) care ne încadrează din preistorie în „Vechea Civilizație Europeană” a însemnat, pe lângă o nouă tehnică de prelucrare a pietrei (șlefuirea, perforarea și înmănușarea), inventarea ceramicii și a meșteșugurilor casnice, prelucrarea primelor obiecte de aramă și aur, o civilizație sedentară, bazată pe horticultură.” Descoperirile arheologice de pe tot teritoriul românescă din epoca neolitică care începe cu aproximativ 7.000 ani î.Hr., dovedescă diversificarea ocupațiilor societății românești care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noastră, manifestările de artă (pictură pe stânci, în peșteri, sculpturi în os și piatră, reprezentările rupestre zoomorfe, antropomorfe) demonstrează fără putință de tăgadă că în epoca neolitică au fost domesticite și crescute animale mari, ocupație preponderent masculină, că a apărut ceramica, inclusiv ceramica pictată, operă atribuită exclusiv femeilor și tot lor li se datoreaz cultivarea plantelor pe lângă locuințele din lemn și lut, după cum dovedescă resturile de chirpică ars, având în compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de artă (pictură pe stânci, în peșteri, sculpturi în os și piatră, reprezentările rupestre zoomorfe, antropomorfe) demonstrează fără putință de tăgadă că în epoca neolitică au fost domesticite și crescute animale mari, ocupație preponderent masculină, că a apărut ceramica, inclusiv ceramica pictată, operă atribuită exclusiv femeilor și tot lor li se datoreaz cultivarea plantelor pe lângă locuințele din lemn și lut, după cum dovedescă resturile de chirpică ars, având în compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe valea Dunavățului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
resturi de cultură materială care se încadrează epocii neolitice și de trecere la epoca bronzului, care demonstrează vechimea locuirii pe aceste meleaguri. Complexul cultural „Cucuteni” considerat „un unicat în Europa de acum 5.000 de ani, se remarcă printr-o ceramică artistică pictată în culorile negru, alb și roșu care evidențiază „în unele cazuri, elemente zoomorfe și chiar siluete umane”. în perioada de trecere spre perioada bronzului are loc pătrunderea succesiv a populației de stepă, călăreți nomazi, crescători de animale, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obiecte de podoabă, râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea de Jos), monede emise pe vremea împăraților Justinian I, Justin al II-lea, tezaure din bronz, folosite în comerțul mărunt, ceramică lucrată la roata rapidă, înceată și cu mâna etc.” în apropierea zonei în care se află comuna Filipeni au fost descoperite topoare de fier la Parincea și Nănești, tezaure din bronz la Cleja - Bacău și în unele localități din județul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la roata rapidă, înceată și cu mâna etc.” în apropierea zonei în care se află comuna Filipeni au fost descoperite topoare de fier la Parincea și Nănești, tezaure din bronz la Cleja - Bacău și în unele localități din județul Vaslui, ceramică (oalăborcan) la Oncești - Bacău. Contrar afirmațiilor tendențioase ale unor istorici străini care neag practicarea agriculturii (cultura plantelor) de către români, până la formarea statelor medievale românești (secolul al XIV-lea), putem afirma, în baza izvoarelor lingvistice, arheologice, toponimice, că românii, în primul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din lemn nu s-a păstrat, fiind permanent înnoit, meșteșugul confecționării din lemn transmițându-se până astăzi. O societate sedentară, producătoare de bunuri, avea nevoie de vase atât pentru uzul curent, cât și pentru păstrarea alimentelor. O bună parte din ceramica descoperită în fostele așezări din mileniul I d.Hr. este de factură romano-bizantină, dar nu lipsește nici ceramica locală, lucrată la roată de turație medie, din past calitativ superioară și arsă în cuptoare perfecționate. O parte dintre produsele gospodăriei țărănești erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
O societate sedentară, producătoare de bunuri, avea nevoie de vase atât pentru uzul curent, cât și pentru păstrarea alimentelor. O bună parte din ceramica descoperită în fostele așezări din mileniul I d.Hr. este de factură romano-bizantină, dar nu lipsește nici ceramica locală, lucrată la roată de turație medie, din past calitativ superioară și arsă în cuptoare perfecționate. O parte dintre produsele gospodăriei țărănești erau destinate schimbului. Gama produselor pentru schimb nu s-a modificat semnificativ în ultimele 200 de ani. Erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
turație medie, din past calitativ superioară și arsă în cuptoare perfecționate. O parte dintre produsele gospodăriei țărănești erau destinate schimbului. Gama produselor pentru schimb nu s-a modificat semnificativ în ultimele 200 de ani. Erau destinate exportului sarea, peștele și ceramica unitară ca forme și tehnică de execuție pe întreg teritoriul est-carpatică și, în general, produsele agrare, animalele, pieile, blănurile, brânzeturile, mierea, ceara. Existența unor tezaure monetare, dar și a monedelor bizantine izolate, de bronz sau aramă, dar și din aur
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul ca meșteșug a apărut încă din neolitică fiind, așa după cum s-a spus, practicat de femei. Ceramica neolitică era lucrată cu mâna și era pictată având, pe lângă funcția practic-economică și una estetică. Nu știm cum și când „arta” confecționării vaselor ceramice a trecut asupra bărbaților, probabil atunci când femeilor și fetelor le-au fost atribuite alte munci în cadrul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fetelor le-au fost atribuite alte munci în cadrul diviziunii muncii în familia monogamă. Roata olarului, invenție venită din Orient, încă din antichitate, a fost folosită și de daci, de daco-romani și de români, dar nu s-a renunțat nici la ceramica lucrată cu mâna. Tehnica olarului nu se rezum doar la prelucrarea lutului, confecționarea vaselor de diverse forme și mărimi, în funcție de utilitate, ci și la arderea vaselor în cuptoare special amenajate. Dacă lutul nu este arsă suficient, vasul pierde din rezistență
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românii nu au inventat dansul, cel mult au particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă tradițional românesc, are origini preistorice (o horă feminină este „figurată” în ceramică, descoperită la Frumușica), la fel și Călușul (Călușarii) este un dansă inițiatică și care, în diverse variante, denumite altfel, se mai păstrează în multe zone ale țării. Călătorii străini prin șările Române au remarcat, printre multe altele, și dansul de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
confruntarea nomazilor cu sedentarii, omenirea dobândește forță și libertate. Aproximativ prin anul 5000 î.e.n., în China se organizează spații din ce în ce mai vaste, sub conducerea unui șef unic. Fără îndoială că aici se inventează, în acea vreme, ceea ce mai târziu va deveni ceramica și cârma vaselor plutitoare; și, mai ales, se pun bazele scrierii. în nord, cultura Yang Shao dezvoltă o agricultură bazată pe cultivarea meiului; în sud, în provinciile maritime Jiang Su și Zhejiang, începe cultivarea orezului, adus din insulele Oceanului Pacific. Odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
fără să facă o mișcare obrajii ei îmbujorați și părul blond care bătea în culoarea ambrei, apoi le ținea în palmă, de parcă le-ar fi mângâiat și, odată intrată în clasă, depunea florile sau iarba într-o vază micuță, de ceramică albastră, care imita forma unui pui de lebădă, și pietrele pe biroul ei. Martial Maire privea scena de afară. Ea îi zâmbea. El pleca alergând. Câteodată, când îl întâlnea pe stradă, îi mângâia băiatului fruntea cum faci cu cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
O oglindă mare reflecta vizitatorul, și mă descoperii mai gras, mai bătrân și mai urât decât îmi imaginasem că sunt, având înaintea mea o imagine deformată a tatălui meu, ca o reînviere grotescă. Într-un colț, un câine mare de ceramică stătea mândru, cu gura larg deschisă, cu colții dintr-un email strălucitor, cu limba groasă și roșie. Din tavan, foarte înalt și aproape de nebănuit, o lustră de cel puțin trei tone sporea sentimentul de neliniște al celui care se găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
lui caldă. Pasărea morții... S-au întors de la doctorul Codrescu, prietenul Maestrului, cel mai bun reumatolog din București. În apartamentul de la parter, târâind un picior, Tina i-a pregătit cafeaua, i-a adus scrumiera roșie, o jumătate de sferă din ceramică grea, ibricul și o ceașcă. L-a lăsat pe Maestru în sufragerie și a plecat să facă un duș. Mergea hârâind pe gresia sticloasă și bărbatul a privit-o lung, spunându-și supărat în barbă: avea și ea cap, putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
l supără la ochi. Cartea poștală cu imaginea Maicii Domnului din Lourdes stă ghemuită la picioarele Mântuitorului - de fapt acolo îi este și locul, nu sus, la cap - unde a fost adusă de curent. Și apa sfințită din vasul de ceramică în formă de inimă se mișcă și face valuri. Rozariul, care provine tot de la Lourdes și a fost dăruit de o vecină, se balansează ușor încoace și‑ncolo, împins de vântul proaspăt al tinereții. Vântul proaspăt provine de la o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
servit Într-un pahar de șampanie cu picior. Mobilierul barului era alcătuit dintr-o tejghea la care erau aliniate cinci taburete Înalte și din patru mese cu suficient spațiu Între ele, cu scaune Îmbrăcate În piele neagră. Scrumierele erau din ceramică de Limoge, de culoare albastru-Închis, cu margini aurii. O femeie Îmbrăcată În costum de catifea roșie și un bărbat cu părul lung, Într-un bluzon de piele și În blugi, vorbeau cu voce scăzută. Femeia era mai În vârstă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
polițiștii de la Alex și de oficialii de la Curtea de ultimă instanță din apropiere, de unde și numele locului. Înăuntru erau numai pereți cu lambriuri maro închis și pardoseală din piatră. Lângă bar, cu marea sa pompă pentru dozarea berii, făcută din ceramică galbenă, în vârful căreia stătea figurina unui soldat din secolul XVII, se afla un scaun încăpător făcut din plăci de faianță verde, maro și galbenă, cu figuri și capete turnate în relief. Oferea priveliștea unui tron foarte rece și neconfortabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
entuziasm. Ca regulă generală, criminalii care își lasă victimele la biroul de bagaje din gări nu se oferă, în mod normal, să-și dea numele și adresele reale. Bărbatul în haină kaki, ai cărui dinți stricați semănau cu izolațiile din ceramică înnegrită de la cablurile de tramvai, se uită la mine liniștit și plin de încredere și bătu darabana pe coperta tare a registrului său: — Cel care a lăsat cufărul dumneavostră sângeros este aici înăuntru. Își deschise caietul, linse un deget pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Câmpie și ale duetului Enea - Smaranda German (tată și fiică), din Reghin, Nicolae Băciuț a conferit Diplome personalizate celor 11 autori antologați în „Ceasul de flori” - pentru merite deosebite în „Creșterea limbei românești și a patriei cinstire”, precum și placheta de ceramică „Grigore Vieru” (cu șnur tricolor). Volumul de publicistică al Marianei Cristescu a fost prezentat de scriitorii Lazăr Lădariu și Răzvan Ducan și, după paharul cu vin sărbătoresc și micul protocol tradițional, la inițitiva doamnei Mariana Ploeșteanu, care a oferit câte
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorie > ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Istorie > ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Luând în considerare întinderea mare a Ținutului Argeș, delimitarea Regiunii Argeș, (1960) și a județului cu același nume (1970)1, se explică precizarea făcută de Paul
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
artelor plastice, inca la începutul secolului XX. Printre pionierii care și-au asumat păstrarea tradiției olăritului, a fost pictorul argeșan Ion Marinescu care și-a spus și Vâlsan, originar de la Mălureni 25. El a înființat în 1908 un atelier de ceramică unde realiza vase, reluând forme de ceramică istorică română, grecească, cu o ornamentica vădit inspirată de cusăturile românești. Câteva din creațiile sale, asemenea altor produse de la școlile de meserii amintite, se află în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier(C
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]