736 matches
-
că nu știe cu cine are a face! Toate bune, dar vă întrebăm: dacă ținîndu-vă de convențiune, dacă făcând sacrificii greu, foarte cu greu de suferit pentru bugetul nostru, și ați fost tratați astfel, ce se va întîmpla când veți cerca să eludați chiar convențiunea, să nu plătiți detentorilor de acțiuni primitive nepreschimbate 3 1/2 procente și priorităților 8 procente? Știm ce se va întîmpla, precedentele și umilirile de până acum ale guvernanților ne-o confirmă: veți primi ordinul de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca prezident al Consiliului, fie ca urmaș al d-lui Grevy, d. Gambetta o urmărește numai din punct de vedere personal, numai din ambiție? Sau, dacă ambiție ar fi, s-ar putea ea realiza fără un mare pretext, fără a cerca să se și justifice prin acte de înaltă politică? Iată o întrebare la care ne răspunde într-un mod incidental un alt eveniment: operația financiară a împrumutului de un miliard, făcut, se zice, spre a aduna fonduri în vederea unor întinse
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bani, s-ar vedea clar raportul între proprietate și rentă. Dar astfel iluzia economică, născută din disproporția între valoarea proprietății arendate și valoarea arenzii actuale, s-au putut preface sub pana redactorilor "Romînului" într-o eroare juridică, pe care vom cerca a o rectifica prin următoarea luminoasă espunere a lui Michel Chevalier, care, esplicînd ordinea economică a lucrului, ne dă esplicarea celei juridice. Când metalul din care e făcută moneda este pe clina de a-ți varia valoarea în raport cu celelalte producte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neuitare din partea națiunii recunoscătoare! [8 aprilie 1881] ["ÎNTR-UN ARTICOL CU MULT PREA LUNG... "] Într-un articol cu mult prea lung pentru obiectul ce tratează, "Romînul" face cele mai copilăroase insinuațiuni la adresa partidului conservator și a câtorva din membrii lui, cercând a dovedi că noi semănăm ură și aruncăm calomnii contra partidului roșu. Am relevat ieri încheierea acelui articol în care "Romînul" zice că facem apel la asasinat. Să ne-nțelegem odată. Dacă descrierea partidului roșu astfel cum este el în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
genere și a dovedi că vina ce li se impută nu cade sub dispozițiile penale ale nici unei legi în vigoare. {EminescuOpXII 212} Socialismul, având de temă mizeria claselor de jos și esploatarea lor din partea capitalului, se 'nțelege că trebuie să cerce a dărâma baza societății actuale, proprietatea moștenită. Broșura pleacă din puntul de vedere că, producțiunea însutindu-se prin invențiile pe terenul mecanicei ale secolului nostru, starea materială a lucrătorului ar trebui să fie însutit mai bună, pe când din contra e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în teatru pe Millo, în pictură pe Grigorescu, în muzică câțiva germani, am încheiat-o. Nicăiri nu vedem Caradale. Incapabile de a pricepe un adevăr, fie științific, fie artistic, daca le întîlnim le vedem lipsite de umbră de talent adevărat, cercând a specula arta ce n-o posedă, precum speculează naționalitatea ce n-o au, patria ce nu-i a lor, gloria națională pe care n-au creat-o. Și nici e minune. Mihai Cioran, adiutantul lui Tudor, ne povestește că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari unele relativ neînsemnate, iar unul mare și având o poziție dominantă, e firesc lucru ca statul cel mare să nu îngăduie niciodată de-a fi înlăturat prin preponderanța numerică a celor mici. Daca unele state balcanice ar îndrăzni să cerce a contesta preponderanța Austro-Ungariei, la care ea are un drept prin puterea, populația și avuția ei, instinctul simplu de conservațiune ar trebui să împingă pe oamenii de stat ai Austriei la o atitudine foarte energică. "Morning Post" găsește asemenea că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o radicală schimbare a cabinetului său, noi, fără a prejudeca lucrul și fără a ști personajele politice cari vor servi a umplea golurile create de Saturn care-și mănâncă copiii, cată să ne așteptăm că d. prezident al Consiliului să cerce poate sprijin și în șirurile acelor conservatori pe cari i-am putea numi dizidenți. Ei sunt în adevăr puțini la număr și, fiind oameni cu totul independenți în privirea averii, culturii și poziției lor sociale, mobilul schimbărilor lor politice nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
istoriei vechi și medievale a românilor, Istoria românilor din Dacia Superioară n-a fost alta decât o asuprire neîntreruptă a românilor din partea ungurilor: o luptă continuă Între aceste două elemente. Nefericirea națiunii noastre a curs din apăsarea ei; iar dacă cercăm cauzele acestei apăsări, acestea le aflăm nu numai În inimiciția străinilor, ci - să mărturisim adevărul - și În deveretatea românilor. Pe drept putem aplecare la români zisa lui Rousseau: că forța i-a aruncat În servitute, iar lașitatea i-a făcut
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Engels XE "Engels" se folosea și el de analiza situației irlandeze pentru a-și elabora și susține tezele de doctrină politică și social-economică. Într-un articol de sinteză din 1848, intitulat, În mod sugestiv, „O scurtă cuprindere a năpăstuirilor ce cearcă Irlandia de către Englitera”, Bariț XE "Bariț" Își propune să descifreze motivele pentru care mișcarea lui Daniel O’Connel dorește despărțirea Irlandei de Anglia. Același lucru Îl face Engels XE "Engels" În 1845, analizând, În studiul Situația clasei muncitoare din Anglia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Magyar-román közös múlt șTrecut comun maghiaro-românț, ed. a II-a, Héttorony Kőnyvkiadó, Budapesta, 1989. Marcu, Alexandru, Conspiratori și conspirații În epoca renașterii politice a României. 1848-1877, Editura Cartea Românească, București, 1930. Marcu, Alexandru, Il rinascimento romeno e l’Italia in cerca della latinità dei Romeni, Asociația „Amicizia Italo-Romena”, București, 1940. Marcu, Alexandru, Momente de artă și cultură italiană În România, Editura Fundațiunii „Oliviero Varzi”, Timișoara, 1943. Marcu, Alexandru, Romanticii italieni și românii, Cultura Națională, București, 1924. Marcu, Alexandru, Simion Bărnuțiu, Alexandru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XI, 1848, nr. 1-18. „Imaginea celuilalt”, a românilor văzuți de italieni, În aceeași perioadă, a fost analizată (chiar dacă terminologia actuală lipsea) de către Alexandru Marcu, În studiile sale: Romanticii italieni și românii, București, 1924; Il rinascimento romeno e l’Italia in cerca della latinità dei Romeni, București, 1940; Momente de artă și cultură italiană În România, Timișoara, 1943. Pentru analiza detaliată a acestor surse, vezi capitolul anterior „Italia la 1850, În conștiința publică a românilor din Transilvania”. August Treboniu Laurian XE "Treboniu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
p. 167: „Britania Mare”. Ibidem, VII, 1844, nr. 76, 21 sept., pp. 303-304: „Britania Mare”. Ibidem, VI, 1843, nr. 86, 28 oct., pp. 341-342: „Britania Mare”; VII, 1844, nr. 34, 24 apr., p. 136: „O scurtă cuprindere a năpăstuirilor ce cearcă Irlandia de către Englitera”. Ibidem, VIII, 1845, nr. 2, 4 ian., p. 7: „Britania Mare”. Ibidem, IX, 1846, nr. 89, 4 nov., p. 335, nr. 92, 14 nov., p. 368 și nr. 25, 25 mart., p. 98: „Britania Mare”. Ibidem, nr.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la rându-i la Alma Mater Iassiensis, îndrăznește a rosti cu emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei de cuget cu gândul în eter, Cercând a prinde totul ce-i mai presus de fire Magiștrii ninși de vreme-știința lumii toată Surâd cu bonomie la judecăți pripite, Îmbie la prudență-n oceanul de ispite, Rostind în adevăruri ce fi-va să se poată Stai, tinere, o
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ce se zice și Tufecci-bașa, făcându-i multe acareturi împrejur pentru purtarea de grijă a slujitorilor. Dar, toate acestea au ars în mai multe r�nduri (1844) și, astăzi sunt risipite, păstrându-se numai biserica, în toate focurile ce au cercat-o, fiindcă, întrânsa se săvârșește slujba lui Dumnezeu. Putem dară ca să venim a crede, după starea zidurilor însemnate, că o fatalitate se ține de dânsele necurmat, fiind fundat pe prețul sângelui". Arnăutul de care se vorbește se numea Maiorul Gheorghe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în cele mai nobile forme de expresie. Intrând în contact cu lucrările de artă, omenirea din toate timpurile așteaptă să fie lumi‑ nată pe drumul său și în ceea ce privește destinul propriu. În concluzia acestei lucrări vreau să rezum unele constatări în urma cerce‑ tărilor făcute: ‑ lucrarea este o prezentare a parcursului artei creștine de la începuturi până în zilele noastre; ‑ punctul central al lucrării este fenomenul și omul de geniu Michelangelo Buonarroti, cu mesajul său biblic adresat întregii omeniri; ‑ poziția Bisericii care invită pe artiști
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o va lua." (Botoșani); "Cal de visează fata că-i înhămat la căruță, îi e ursitoriul însurat și o va lua văduvoi."; Cu căruța de te visezi, de ești fată te măriți."; "Ursitele pe la Sf. Andrei umblă și vin de cearcă fetele, le-ntreabă prin somn: "dormi?"; Dorm și nici prea", îi zici. "Vrai să te măriți, că eu îți trimet pe cutare și pe cutare, dacă vrai să-ți alegi [...] Cal am, dar brâu n-am.", spune ursita. Atunci să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bea și mănâncă, cine nu, stă și se uită (Creangă); (3) Cine are bea și mănâncă; cine nu, stă și se uită (Zanne); (4) Noi avem [există, se află la noi] în veacul nostru acel fel ciudat de barzi, Care cearcă prin poeme să devie cumularzi (Eminescu); (5) Aveți [se află, există] pe acolo astfel de...?; (6) Îmbracă-te iute în pielea cea de urs pe care o ai [ai moștenit-o] de la tată-tău (Creangă); (7) De unde să aibi [să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ori muscali. De multe ori domnii erau chemați de mai marii lumii să ia parte la felurite războiaie...Atunci se pierdea chiar și ordinea firească a lucrurilor... Căci spune Grigore Ureche: „Nu numai letopisețul nostru, ce și cărți striine am cercat, ca să putem afla adevărul, ca să nu mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dereptate, că letopisețul nostru cel moldovenescu așa de pre scurt scrie, că nici de viața domnilor, carii au fost toată cârma , nu alege, necum lucrurile den
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
neascultare din partea sătenilor din Ciurbești. La 24 iulie 1670 (7178), Gheorghe Duca voievod poruncește: „Așijderea și pentru rândul vecinilor dintr-acel sat (Ciurbești) s-au mai ispitit și mai demultu ca să nu asculte de călugări și acmu, iarăși s-au cercat într-acesta chip. Deci domniia mea am socotit că nu se cade să stricăm daniia și miluirea ctitorilor ce-au dat și au miluit sfintele mănăstiri, domniia mea încă dăm lor precum le-au fost obcina și de la alți domni
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ce ș-or găsi fără bir...să fie scutiți...ce să fie numai pentru poslușnia sfintei mănăstiri...Si pentru a gusta mila ce am făcut...cu aceasta sfântă mănăstire dator să fie și igumenul care va fi dupe vremi a cerca să aibă purtare de grija pentru cerdacul (casa) ce s-au făcut di cătră domniia me pe moșie mănăstirii ca să nu să răsipească și să tocmească cele ce s-or strica dupe vreme.” - Uite de unde aveam să aflu, mărite Spirit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Să fiu iertat, dar cam asta-mi pare și soarta bărbatului, care de altfel trăiește mai puțin decât femeia, diferența fiind poate folcloric consacratele zile fripte; poate de el Însuși... Și-am să fac o voltă spre pământ, Înainte de a cerca cerul. Păi Focul Înseamnă energie, de care n’ar fi. Și atunci, el ar reprezenta pentru ecosistem sursa de energie primară, biotopul fiind simbolizat de Pământ și Apă, Elemente primordiale, dar și de altul, Aerul. Și ar mai trebui ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iar vara lână pentru domni. Când grofii cei mari și neguțătorii au zidit o fabrică de sticlă, ne au istovit cu un adaos de munci grele. Și cu cât roboteam mai trudnic, cu atât eram mai muritori de foame. Am cercat să nempotrivim și-am urzit o răzmeriță. Atunci, no au înhățat un jude bătrân, l-au legat cu picioarele de grindă, au tras izmenele de pe el și l-au bătut cu biciul. Și pe-o bătrână de aproape șaptezeci de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
spre lumea-nchipuirii, dar și spre cea reală. (Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite/ Te încerci a stoarce lapte din a stâncei coaste seci;/ Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mândre flori de aur,/ Alta unde cerci viața s-o-ntocmești precum un faur/ Cearc-a da fierului aspru forma cugetării reci13.) Când nu mai suntem copii, am murit de mult spunea Brâncuși, pornit și el în lume dintr-o altă vatră de sat, de unde reține pentru tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Sau: Uh! Ce frig... îmi văd suflarea și căciula cea de oaie/ Pe urechi am tras-o zdravăn iar de coate nici că-mi pasă/ Ca țiganul, care bagă degetul prin rara cas/ De năvod cu-a mele coate eu cerc vremea de se-moaie235. Câteodată apare ici-colo câte un epitet esențializator sau creionat dintr-o singură tușă esența unei structuri omenești complexe: Visătorul Dionis 236, un ateist superstițios 237, e minune oare că pentru el visul era o viață și viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]