737 matches
-
Achil și Agamemnon în de ei se [tot] sfădeu Vine Nestor ș-amîndoror le ținu apoi de rău. Pe-Agamemnon îl împacă, pe Achil [îl] îmblînzește, Ca acesta pe Brizeis să o dea se învoiește, Dar îi spune dinainte să nu cerce decumva, Preste Brizeis, din avere-i să se-atingă de ceva. Iar Ulis luă pe Chriseis, și-n corabie suind, Merge la preotul Chrisse, fata-n mînile lui dând; I-a adus taina de jertfă și comori [de] la ahei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Daca anunțul mi-ar aduce ceva elevi! A primi pe orcine, fie măcar țărani. Oare cum i-o fi mergând lui Felice, oare i-o fi ieșit bine la căpătîi? Eu zău nu l-aș fi povățuit neciodată de-a-și cerca norocul în țară străină! Bietul băiat! Cât de mult îi păsa inimei lui... dar nu-i minune... după atâta amar de ani! SCENA III (în timpul monologului FELICE intră CU mantaua, pălăria și sacul de voiagiu) FELICE (în sine ) Doamne sfinte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nătângă dar pioasă erezie - Cum că ținta cea mai mare, cel mai scump odor al sorții E să te posed pe tine, fie chiar cu prețul morții. LAIS De-ți știam eu nebunia... CHALKIDIAS Alungai de lângă tine Pe-ndrăznețul care cearcă a ta cale a aține. Bine-ai fi făcut PSAMIS El spune ce se cade singur chiar. CHALKIDIAS Nu cu tine stau de vorbă, ticălosule avar! LAIS Însă... CHALKIDIAS Nu voi tânguire și nici cântece de jale Să urmeze după
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aparte) Las' să piarză... BOMILKAR Lais vine. Un cuvânt să-i spun și ei Îmi dai voie? SCENA A CINCEA CHALKIDIAS (șade), LAIS, BOMILKAR, PSAMIS (în fund) LAIS Cer iertare. Voi sunteți încă aici? BOMILKAR Ba ne ducem. (încet) Însă cearcă două vorbe ca să-i zici Tânărului acestuia care vrea să se omoare. LAIS Se omoară? Dar se poate? BOMILKAR Nu vorbi așa de tare. Deși aprig, are însă cuget mândru și măreț, De-al robiei jug voiește a scăpa cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ai vrea să tragi folos din ea. Atunci femeia a pus otrava în lăcată. După aceea dama se mărită după un eretic și aceasta trezi conștiința otrăvitoarei, fiindcă, cu toate crimele ei grave, ea era o catolică drept-credincioasă. Atuncea ea cercă de-a vă găsi pe d-voastră, sperând că va putea să nimicească planul damei. Mărire Domnului că n-ați purtat lanțul, căci ați fi murit negreșit. Ar fi foarte bine să-l dăruiți mănăstirei noastre sărmane, căci curatului [i-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
doilea. în sfârșit, dintr-acesta mă duseră în cel d-al patrulea care era acela în care mă opărisem. Mă apropiam de dânsul cu cea mai mare groază și împrotivire, cu toate că hotărâsem să sufăr orice. Cu toate acestea începui să cerc mai întîi apa cu vârful piciorului. Cu adevărat caldă mi se păru, dar nu așa cum am simțit-o întîi, când mă opărisem. Băgai un picior, pe urmă pe celălalt, în sfârșit tot trupul, și nu poate cineva să-și închipuiască
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
slugă îmi aduse cafea, ciubuc și dulceață; pe urmă mă lăsă să mă îmbăt de miroase și de fumul tutunului. Petrecui astfel, aromind, o jumătate de ceas între somn și privighere, pierdut în niște rătăcite meditații ale unei beții dezmierdoase, cercând un simțământ de o fericire oarecare necunoscută, într-o adevărată nepăsare despre lucrurile lumei. În sfârșit iar intrară și făcui semn că voi să ies. Mă îmbrăcară și mă duseră în odaia din tindă, unde-mi aflai mantaua; pe urmă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spate; deodată mă întorsei pe pântece ca să ajung mai curând la vas; însă văzui că nu poci de nu mi-or da ajutor. Jumătate râzând, jumătate bând la apă fără voie, ceream prăjina, întinzînd brațul drept afară din apă și cercând să mă sprijin în apă cu brațul stâng; cât pentru piciorul stâng, nu-l mai simțeam nicidecum, nu puteam să-l mai mișc. Din norocire Mohamed, pilotul nostru, prevăzuse ceea ce mi se întîmplă și se pusese și sta gata pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Adela oficia cu o delicată stângăcie acest ritual, în care era cu totul novice. În jumătatea de oră petrecută acolo, prin băcănia istorică s-a perindat o mulțime de lume, cea mai mare parte vilegiaturiști de la Văratic, Agapia și Neamț, cercând, gustând, întrebînd de preț, bărbații - calm, femeile - agitat, mirîndu-se ori indignîndu-se de prețuri, afirmând la fiecare articol că "la Iași" ori "la Botoșani" toate sunt pe jumătate mai ieftine, plătind la urmă prețul cerut. Când ne pregăteam să plecăm, își
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ș-a tihnă de cămară, femeia aducea de afară iz proaspăt de omăt și mireasmă de fân. Zâmbind dintr-o parte, verde, cu ochii tăiați sub sprâncene foarte negre, acum îl urmărea pe omulețul din pat. Din când în când cerca cu buricul degetelor căldura sobei. Părea că a uitat de lapte. Intrigat de stăruința cu care femeia rămânea în odaie, Zalomir se încăpățâna să tacă. Așa jumătate de om cum era, cu capul mare și ochelarii bulbucați care- i făceau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
încerca să-i abată tăria împingându-l la mal. Abia atunci începu adevărata luptă cu puhoiul care, izbind, se trăgea spre gaura căscată în opust. încordate, vinele pocneau iar grumazul omului se înroșise. încet-încet, apa se dovedea mai tare. Morarul cercă să îndrepte trunchiul de-a lungul sforului, să-l poată scăpa prin strungă; dacă puterea copacului ar fi venit de-a curmezișul, izbitura ar fi rupt opustul și l-ar fi prăvălit în ape. în grindă felinarul începu a scârțâi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
părinții și copilul. Evident, ca în orice consiliere profesionistă, se încearcă evitarea situației în care consilierul oferă soluții sau sfaturi. În consilierea generală se urmărește ceea ce trebuie schimbat, ceea ce este greșit în comportament, pe când în consilierea pentru excelență se în cearcă găsirea unor puncte pozitive și se începe lucrul pornind din acele puncte pozitive. Se încearcă găsirea unei modalități de folo sire a lucrurilor într-un mod pozitiv și se începe lucrul pornind din acele puncte pozitive. Consilierea generală îi învață
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
că nu le vom ajunge niciodată. Și să nu fim sceptici? Atâta lucru, cele mai multe puteri sfărîmîndu-se în van, în lupte sterile, cele puține - descurajate, amețite de strigătul gunoiului ce înoată asupra apei. Îmi place să citesc printre șire. Deși dmv. cercați a râde în Copii, totuși adesea văd descurajarea internă, conviețiunea amară că nu veți putea ajunge la ceva cu ele - căci e o generațiune aceea cu care vă luptați. Între corespondențele redacțiunei am văzut un răspuns cătră V. Dem. Daca
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și asupra mizeriilor generațiunii prezente în parte. Scrierea e complectă ca roman ce s-atinge de scenele de sentiment, de descrierile locurilor etc., necom//plectă ca studiu, astfel încît cartea mea de notițe e plină de cugetările cu care [20] cerc a mă clarifica pe mine însumi și cărora le-am destinat de pe-acuma locul în seheletul romanului. E-ntitulat: Naturi catilinare. Astfel, deși el poartă signatura timpului, totuși am cercat a pune în el și un sâmbure, care să fie
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
mea de notițe e plină de cugetările cu care [20] cerc a mă clarifica pe mine însumi și cărora le-am destinat de pe-acuma locul în seheletul romanului. E-ntitulat: Naturi catilinare. Astfel, deși el poartă signatura timpului, totuși am cercat a pune în el și un sâmbure, care să fie mai consistent decât părțile ce se așează împrejurul lui. Am citit Electoralele și mi-a plăcut foarte mult, însă cu toate astea nu știu dacă nu e prea locală în
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
în deșertăciunea sa; iar agentul ce le desface este simpatia sămănată mai dinainte în iubitorii artelor. Să mă repet puțin. Nu vă rog pentru o protecțiune necondițională, nu, va să zică, pentru un om nedemn de ea. Cum am spus, veți putea cerca pe cale privată demonul care 44 {EminescuOpXVI 45} trăiește în acest om, după părerea mea un demon viguros, și armonic mai cu samă. Restul va fi o consecuență care poate chiar d-voastre vă va fi, de nu ușor, cel puțin
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa și Sinai de la Muntele Athos)... am întărit... pe venitul acestei pârcălăbii ca să aibă egumenul a pune pârcălab pe cine va socoti să cerci acel venit a pârcălăbii să-l strângă pe obiceiul vechiu”. În timp ce mă luptam cu acest hrisov, s-a auzit glas îndepărtat de corn. „E sfinția sa. A terminat de pregătit mâncarea. Să mă grăbesc, ca să nu-l fac să aștepte”. Am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
uită așa, am impresia că lușează, le explică celorlalți. Ca să nu mai fie silit să privească spre gheridonul Profesorului, musafirul a luat în palmă nereida roz, voluptuos răsturnată într-o scoică și cu picioarele rotunde ușor desfăcute. Deși a mai cerce tat-o de atâtea ori pe furiș, abia acum se întreabă dacă este într-adevăr posibil să faci obiect de artă și lux dintr-un detaliu al vieții rușinoase și animale. Firesc ar fi, după părerea lui, să se departajeze
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
I s-a umplut sufletul cu imaginea țării, delegațiile de atunci au fost benefice, dar nu l-au vindecat de Teona. Mai mult: o dată cu plecarea ei, s-a simțit total debusolat. Apoi, din zi în zi, stări de angoasă îl cercau tot mai des. Nici măcar prieteni apropiați nu mai avea. Dinu plecase profesor la el în sat, iar Vlad, cînd toți îi așteptau numirea de inginer-șef, și-a dat demisia. Unii spuneau că s-a reîntors la circ, universul copilăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Bună, Tantam! îi surîde Mihai. Tamara ia de jos o margaretă și începe să-i rupă petalele, lăsîndu-se în genunchi pe pătură: "Și mi-i spune-atunci povești / Și minciuni cu-a ta guriță, / Eu pe-un fir de romaniță / Voi cerca de mă iubești." Așa mi-a recitat fiică-ta cînd m-a întîlnit acum cîteva minute... Apropierea ei continuă îl tulbură pe Mihai... Sărutul e același de acum paisprezece ani. Doar palmele femeii au în ele altă viață; exprimă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
lui. Petru și Asan, cari politicește dăduseră foc războiului, deveniră supremele căpetenii militare și se proclamară independenți. Petru purta de-acuma-nainte o mică coroană de aur pe cap [... ] și papuci roșii în picioare, ceea ce era numai prerogativa împăratului. Românii cercară mai întîi să surprindă și să ia orașul întărit Pristav din Em, dar nu izbutiră, deci, considerând greutatea și primejdia unei împresurări mai îndelungate, hotărâră a ocoli orașul și a se coborî din-nălțimile și ponoarele Emului la șes. Se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nume de rău domnitorului lor, Boris, că-i silise să primească o religie care punea frâu poftei lor de a prăda și dorului lor de răzbunare contra numeroșilor inamici. Boris, neprimind sprijin de la greci contra nemulțămirii manifeste a poporului său, cercă ajutor la împăratul romano-german și la papa, apropiindu-și țara de biserica apuseană, deși tocmai atunci se aflau preoți greci în țară-i. Misionarii, trimiși numaidecât în Bulgaria din partea papei, începură lupta contra bisericei și preoțimei grecești și dădură astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și ajutătorilor lor, nu prezenta decât puțină perspectivă de succes. Astfel stătură față-n față amândouă părțile mai multe zile de-a rândul fără a se hotărî lucrul. Meșteșugărețul rege Ioannițiu avea în gândul lui un vicleșug de război și cercă înainte de toate cu isteție planurile și tactica latinilor printr-o recunoaștere. El puse o trupă de cumani să execute o năvală asupra vitelor de tăiat și de ham, asupra turmelor de vite albe și a hergheliilor de cai care erau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu anume călăuze la marginea Ungariei. Între acestea marchionul Bonifaciu de Montferat, ca stăpânitor al Thessalonicului, pătrunsese planul de cucerire al lui Ioannițiu și i se opuse din toate puterile. În lupta cu Leon Sgurus, marchionul petrecea încă în Peloponez, cercând a întrupa acea provincie cu teritoriul supus stăpânirii sale, când iată că o parte din oastea românească condusă de comandantul Etzyimenos, ce era în serviciul lui Ioannițiu, atacă orașul Thessalonic, îl ocupă și-nconjură: foarte strâns puternica citadelă, în care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fie mai simțitoare și mai cu efect prin lipsa de apă. Totodată {EminescuOpXIV 106} zvârli din puternice mașine-praștii colosale bucăți de stâncă asupra zidurilor tari ale orașului. Cei împresurați rezistau pe de o parte cu bărbăție, pe de alta însă cercau a-l îmblînzi pe regele român cu vorbe dulci, măgulitoare, promisiuni și rugăminți umilite și a-l îndupleca la pace; asigurați în contra săgeților după parapet, ei îl recunoșteau în gura mare pe Ioannițiu de rege al lor, se declarară datori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]