710 matches
-
exacerbează rădăcinile ce se vor imutabile, identitatea rasialpopulară, „sângele și pământul” care se vor regăsi în ideologia nazistă, astfel încât primitoarea casă natală se transformă într-o amenințătoare și regresivă închidere față de ceilalți și de lume. Idila sigură și protectoare, continuă cercetătoarea, poate deveni preocupantă și sufocantă chiar și pentru cei care sunt profund înră dăcinați în ea; nu întâmplător, în germană, adjectivul legat de acest cuvânt, heimlich, înseamnă „familiar”, dar poate însemna și contrariul, un sentiment al necunoscutului, obscur și perturbator
Claudio Magris - DIETER SCHLESAK sau imposibila întoarcere acasă () [Corola-journal/Journalistic/5339_a_6664]
-
arată că, la locul de muncă, femeile suferă de două feluri de prejudecăți. În primul rând, ele nu sunt considerate lideri naturali și în al doilea rând, când adoptă comportamente masculine cerute de aceste poziții, ele sunt considerate încrezute. scrie Cercetătoarea Alice Eagly este de părere că prejudecățile culturale sunt de vină pentru desconsiderarea femeii în rolul de lider, adăugate la barierele pe care ele le întâmpină de la celelalte roluri care dețin putere și autoritate. Cercetările au dezvăluit că femeilor le
Femeile sunt considerate lideri mai puţin calificaţi şi capabili decât bărbaţii la locul de muncă () [Corola-journal/Journalistic/25745_a_27070]
-
curând, într-o exemplară ediție, de Constantin Eretescu. Uitată - din pricini pe care editorul le lămurește în studiul care precede textul propriu-zis - în depozite muzeistice, apoi în biblioteci franceze, ea îi este semnalată lui Constantin Eretescu în anul 1983, de către cercetătoarea Marie-Rose Aurembou Simoni. Savantul român pune în ordine arhiva și realizează, în același an, un nou catalog bilingv românfrancez. Din motive obscure, CNRS nu mai finanțează dactilografierea lui, astfel încât, până anul trecut, culegerea a rămas semnalată, dar, practic, necunoscută folcloriștilor
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
de un absolut bun-simț, că în chestiunea formelor fixe preeminența metricii a condus la o anulare a planului semantic, că se trece atât de ușor peste ritm, rimă și dispunere strofică, încât acestea par a fi doar niște opțiuni aleatorii, cercetătoarea clujeană reia, pe urmele lui Seymour Chatman, cea mai la-ndemână dintre întrebări: de ce? Și cele mai nuanțate seturi de răspunsuri. Iată un exemplu: "ŤEste de mirare - observa Chatman - că studiile obișnuite de prozodie sunt atât de preocupate de detaliile
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
Fegnolio, Pascal Quignard a acceptat să le păstreze - deși de obicei distruge orice ciornă - și, mai mult încă, să le publice pentru a permite cititorului să aibă acces la genetica unei cărți, fenomen care o preocupă în mod deosebit pe cercetătoarea devenită, cu acest prilej, coautoare a tomului Sur le désir de se jeter à l’eau. Este povestea argonautului Butes care nu rezistă atracției exersate de cîntecul sirenelor și se aruncă în apă; este ocazia pentru Quignard de a reflecta
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
interne prinse sub lupă. Semnificative sînt astfel observațiile îngemănării romantismului cu realismul, ceea ce dă un farmec aparte scriiturii multor prozatori din creația românească, ferită de convulsiile mutațiilor uneori prea bruște din sfera occidentală, mai ales cea franceză. în repetate rînduri cercetătoarea se referă la proza lui Eminescu, care, deși romantică, ocupă un loc unic, fiind o adevărată apoteoză a descrierii, dusă în pragul modernității. A se vedea în această privință textul reprodus la pagina 142, în care figura lui Ieronim este
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
totodată, că atractivitatea și simetria chipului sunt puternic corelate", a adăugat Camille Ferdenzi. De altfel, în timpul unor teste despre mirosul corporal și timbrul vocal, bărbații preferați de către participante nu au corespuns celor care aveau inelarul cel mai lung. În opinia cercetătoarei Camilla Ferdenzi, vocea și mirosul corespund mai degrabă unor fluctuații ale nivelului de testosteron al bărbaților adulți și mai puțin unei expuneri la acest hormon în stadiul vieții embrionare. Dincolo de criteriile de atractivitate sexuală, raportul dintre lungimea inelarului și a
Ce au în comun bărbaţii cu degetele lungi () [Corola-journal/Journalistic/70260_a_71585]
-
Cui îi este frică de feminism? Predare și cercetare în Studiile de gen în Europa Centrală și de Est“. La lucrările ce au debutat în 6 mai și care vor dura până duminică, 8 mai, participă cadre didactice universitare, precum și cercetătoare din România (Timișoara, București, Cluj, Oradea, Suceava), Ungaria, Polonia, Lituania, Republica Moldova, Albania, Australia și Olanda. Printre temele de dezbatere propuse în cadrul seminarului se numără instituționalizarea studiilor de gen în învățământul universitar și post-universitar din România și Europa Centrală și de
Agenda2005-19-05-1-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283664_a_284993]
-
a stat la baza acestei curajoase întreprinderi - o mare parte din el inedit -, documente oficiale de o bogăție onomasiologică uimitoare (hrisoave, izvoade, catastife, răvașe, țidule, pravile, arătări, așezăminte, bugete, nizamuri, norme, rezoluții, danii, diete, tocmeli etc.), a condus-o pe cercetătoare deseori la confluența mai multor domenii de cercetare și, implicit, la relevarea unor aspecte extralingvistice deosebit de interesante. Interpretarea nuanțată a faptelor de limbă pare să depindă destul de mult de implicații socio-economice, politico-istorice, juridice sau culturale. Perioada aleasă pentru cercetare (1711-1821
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
gloabă, mortasipie, telalîc, ugeret, rusumat, tringhelt ș.a. Analiza acestor termeni este minuțioasă, în funcție de prima atestare, originea lor, răspîndirea geografică, tipurile de documente unde apare atestarea, pentru ce/cui/cine acordă respectiva răsplată etc.. încă de la început denumirile cu care operează cercetătoarea sînt strict definite pentru a se evita orice fel de confuzie: �vom vorbi nu de angajare, ci doar de raporturi (ori relații) de muncă oficiale, particulare, comunitare, după cum acestea se stabilesc între o anumită persoană care muncește și urmează să
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
cei mai numeroși sînt termenii din turcă și slavă (cîști, hac, iarat, plată, leafă, tain, emiclic, nafaca ș.a.). tipurile de raporturi de muncă, categoriile de persoane recompensabile, precum și tipurile de răsplată fac obiectul a cîteva zeci de pagini în care cercetătoarea ne oferă o panoramă completă a clasificărilor și raporturilor care se stabilesc în funcție de toate aceste aspecte. Pentru a lua doar un exemplu, iată categoriile celor care primeau leafă în prima perioadă și în special în Moldova: cetaș, dumengiu, serhatliu, vraci
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
înjure aproape ca la ușa cortului. Cine poate să mai înțeleagă ceva? În legătură cu Republica Moldova fiecare român din țară are impresia că știe totul, dar absolut toate prognozele sunt infirmate cu regularitate de evoluția ulterioară a evenimentelor. Monica Heintz este o cercetătoare care, cu o tenacitate greu de egalat, își propune să argumenteze lucruri, la prima vedere, imposibil de explicat. În anul 2005 a publicat o carte cu un titlu ce amintește simultan de Max Weber, dar și de articolele publicate pe
Republica Moldova sub microscop by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9254_a_10579]
-
ne convingem că aceleași structuri ale imaginarului din care se nasc miturile și simbolurile poetice își pun în egală măsură amprenta pe modul nostru de a interpreta faptul istoric. Iar din acest punct de vedere, trebuie să arăt că între cercetătoarea Mioara Cremene și poeta cu același nume funcționează o simbioză perfectă: autoarea reușește să îmbine demersul documentarist cu actul imaginativ, iritând firește spiritele dogmatice, dar dându-le satisfacție celor care consideră că nu doar rațiunea, ci și imagina- ția constituie
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
printre altele, transcrierile unor înregistrări ale dezbaterilor declanșate de lansările unor cărți publicate de INMR. Una dintre ele, Sursele Securității informează, cuprinzând note informative, din dosarele deținute în prezent de CNSAS, referitoare la personalitățile aflate în exil, reprezintă, în opinia cercetătoarei Mihaela Toader, "o pagină de istorie ce va completa istoria sistemului comunist din România". Afirmația este întrutotul justificată, în condițiile în care în paginile cărții găsim documente privind urmărirea atentă de către Securitate a tot ceea ce reprezenta conștiința exilului românesc. "Trebuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7007_a_8332]
-
Sînt orele cînd pot să plîng. Liniștea din jur mă lasă să dau filmul înapoi. Ca în fiecare decembrie. Filmul vieții mele. Acesta și nu altul. Ce aș fi fost astăzi dacă nu exista Timișoara, București, 21, 22 decembrie? Profesoară, cercetătoare, șomeră, fugeam din țară...N-am să știu niciodată. Mă zăresc în flash-uri, în zeci de ipostaze, pe baricade, în zeci de experiențe, aventuri, încercări. Acum sînt claustrofobă și am agorafobie. Și sînt tot mai tristă, în fiecare an
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
pour cause! În opul editat la PUF și tradus ulterior în românește, vedem - la plural - o culme a distorsionării critice. Cu pretenții și aparențe de studiu științific (bine documentat, blindat cu date precise și referințe exacte, nu-i așa?), volumul "cercetătoarei" cercetate și scuturate de Mircea Iorgulescu este de fapt un rechizitoriu construit pe o teză aberantă. În conformitate cu aceasta, Cioran și Eliade ar fi fost antisemiți și legionari/ legionaroizi de la începutul activității lor, în România interbelică, și până la moarte, toată opera
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
li s-a acordat atenție decât treizeci de ani mai tarziu. Astfel că, de-abia odată cu redeschiderea atelierului din Impasse Ronsin în forma actuală, întreg inventarul sau de la acea dată a fost publicat și comentat. Începea atunci sisifica muncă a cercetătoarei Doina Lemny, ale cărei rezultate - îndeosebi volumele semnate împreună cu Marielle Tabart, L'Atélier Brâncuși. La Collection (Editions du Centre Pompidou, Paris, 1997) și La Dation Brâncuși, dessins et archives (2003) - sunt, din păcate, prea puțin cunoscute în România. Volumul de
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
a spațiului cercetat toate sursele gândirii și fantasmelor lui Artaud: modelul Heliogabal, modelul oriental, Mexicul și gândirea sintetică, culturile magice. Toate acestea colaborează, în cele din urmă, la ceea ce Artaud și-ar dori să fie actorul, teatrul. în acest capitol cercetătoarea realizează sinteza datelor expuse cu atâta sistem până acum: ținta mânuirii tuturor semnelor și a implicațiilor descifrate este crearea unei noi realități, puterea de a face ca invizibilul să fie prezent, stabilind astfel veritabila comunicare cu puterile sacre. Printr-un
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
în principal, prin reticența autorilor de a situa fenomenul literar în context politic sau ideologic." Aici intervin pentru că mi-e greu să cred, de pildă, că articolul despre Mihai Beniuc a rămas în forma inițială dată de Roxana Sorescu, o cercetătoare dincolo de orice suspiciune de acest gen. Cred că Ștefan Borbély se înșală: mai mult ca sigur că medalionul respectiv, ,capodoperă a escamotării" este ,croșetat" ulterior conform indicațiilor coordonatorului. ,Edulcorarea nu i se poate reproșa coordonatorului", insistă Șt. Borbély, dar prefața
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
spectaculoase. Așa cum se poate observa și în cazul celorlalte volume ale seriei Literatura în totalitarism, și în cartea de față autoarea se ascunde cu discreție în spatele materialului documentar care formează o mare parte din corpul cărții. Deși discursul critic al cercetătoarei are o pondere mult mai mică decât bucățile masive de text citat, poziția ei este bine marcată. Nu este limpede, însă, ce fel de carte avem în față. Este un studiu critic? Din cauza puținătății argumentărilor și a textului personal, putem
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
mâncatul împreună, în familie, scade șansele ca adolescenții să sufere de dereglări alimentare precum bulimia și anorexia. Astfel, tinerii nu mai sar peste mese și scad șansele să se apuce de fumat pentru a scădea în greutate., autor: Iulia Dumitru Cercetătoarea Barbara Fiese este de părere că ideile că tinerii nu vor să-și petreacă timpul cu părinții sau că sunt prea ocupați sunt greșite, arătând că o familie ar trebui să ia masa împreună de minimum trei ori pe săptămână
Studiu: Adolescenţii care iau masa cu părinţii prezintă risc mai mic de tulburări alimentare () [Corola-journal/Journalistic/69506_a_70831]
-
alimentare precum consumul alimentar excesiv urmat de vomat, luarea de pastile de slăbit sau laxative, omiterea meselor sau fumatul. De asemenea, este cu 24 % mai probabil ca aceștia să mănânce mai sănătos decât cei ce nu iau masa cu familia. Cercetătoarea este convinsă că familiile ce mănâncă împreună au legături mai strânse, vorbind mai deschis despre obiceiurile periculoase în alimentație, iar copiii se pot exprima liber. Părinții pot recunoaște devreme semnele unei tulburări alimentare și pot interveni înainte de crearea unei probleme
Studiu: Adolescenţii care iau masa cu părinţii prezintă risc mai mic de tulburări alimentare () [Corola-journal/Journalistic/69506_a_70831]
-
nu va "lucra pentru ei". O mărturisire riscantă, de fapt era un mesaj pe care tatăl meu îl transmitea "afară". Tot pentru informarea Dvs. în cazul că nu ați citit: în România literară, nr. 43 din 2/8 nov./2005, cercetătoarea CNSAS Ioana Diaconescu a publicat un amplu documentar Vladimir Streinu, prin care se probează faptul că, obligat în închisoare să semneze un angajament - asemeni și altor intelectuali deținuți -, tatăl meu nu l-a îndeplinit niciodată. Rezumând aceste grave și repetate
Scrisoare deschisă Domnului Stelian Tănase by Ileana Iordache () [Corola-journal/Journalistic/10492_a_11817]
-
fie ca actori, fie ca observatori ai jocului acestora, adică exegeți, critici și istorici literari, esteticieni. Numeroase sunt referiririle la Eugen Negrici sau la Ion Bogdan Lefter, exploratori anterior, măcar în parte, și unul, și celălalt, ai teritoriului pe care cercetătoarea de acum înaintează și găsește sprijin în acțiunea lor de mai înainte. Pentru că se fac trimiteri în carte la unele impresii ale subsemnatului despre manifestarea lui M. H. S. din perioada predecembristă, emise la timpul lor, adică prin 1973, profit
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
UMF "Iuliu Hațieganu" o cutie cu o cremă anti-îmbătrânire. Același dar l-au primit și miniștrii delegați Aurelia Cristea și Mihnea Costoiu care l-au însoțit pe Valeriu Zgonea. "Este o cremă ca să nu îmbătrâniți niciodată", a spus una dintre cercetătoare, citează Mediafax. Președintele Camerei a afirmat însă că nu va folosi cremă, deoarece nu are nevoie, dar că i-o va da tatălui său. În schimb, ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, a declarat: "O voi folosi, eu folosesc o
Zgonea a primit la Cluj un cadou de care nu are nevoie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31501_a_32826]