1,976 matches
-
Prins însă în campania prounionistă, Hasdeu scrie, ca și în alte periodice la care colabora, articole predominant politice, lăsând realizarea planurilor sale literare pentru vremuri mai liniștite. Câteva note mai dezvoltate dedicate etnografiei și poeziei populare îl anunță pe viitorul cercetător al folclorului, iar maniera de a scrie, cu referiri erudite, cu aluzii și perifraze, dar și cu fulgerări de ironie, pe viitorul savant și scriitor satiric. R.Z.
ROMANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289342_a_290671]
-
ca această trilogie să fie asamblată într-un mic tratat de psihologie socială, care, alături de alte lucrări de sinteză, cele mai multe apărute tot la Editura Polirom, să configureze un spațiu de cărți de specialitate, destinate în primul rând studenților și tinerilor cercetători, dar și publicului larg interesat de atât de fascinantele probleme pe care le ridică realitatea nemijlocită în care trăim: grupuri, mulțimi neorganizate, dragoste și prietenie, similitudini și diferențe bărbat/femeie, reprezentări și stereotipuri sociale, inevitabila comparație a sinelui cu alții
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dacă fiecare dintre ei reușește să identifice corect greșelile de ascultare din sală și dacă răspunde în mod adecvat la acestea, găsind strategii prin care să le combată eficient. Scenariu: Prezentarea ineficientătc "Scenariu\: Prezentarea ineficientă" Dl ștefănescu este un tânăr cercetător în domeniul istoriei; el a fost invitat să susțină o conferință în fața profesorilor de istorie dintr-un sector al Capitalei. Fiind prima conferință pe care o susține, dl ștefănescu a primit propunerea cu un sentiment de încântare, dar și cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
inițial în cadrul Bibliotecii Academiei Române (1951-1953). Debutează în 1951 la „Viața românească”, iar editorial în 1968, cu micromonografia Mihail Sebastian. Doctor în filologie din 1957, cu o teză despre Spiridon Popescu, realizată sub conducerea lui G. Călinescu, devine în același an cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor (ulterior Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”) al Academiei Române, parcurgând toate treptele carierei. Din 1974 până la pensionare (1994) conduce sectorul de literatură universală și comparată, în cadrul căruia inițiază ampla lucrare Bibliografia
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
un masterat în comunicare la aceeași facultate și altul în antropologie la Școala Națională de Studii Politice și Administrație. În 2002 devine preparator asociat la Catedra de antropologie culturală a facultății pe care o terminase. În paralel, este un timp cercetător la Muzeul Țăranului Român, secția Programe etnologice și acțiune culturală. Colaborează cu proză și reportaj la „Vatra”, „Dilema”, „Deci”, „Formula As”, „Ultimul atu”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Timpul” ș.a. O perioadă e redactor la ziarul „Partener”. Volumul
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
limba și literatura sârbo-croată, pe care o termină în 1962, an în care va fi angajată la Catedra de limbi slave a facultății, unde avansează până la gradul de conferențiar. Și-a susținut doctoratul în 1972, cu teza Romanul iugoslav contemporan. Cercetător avizat al romantismului sârbesc, precum într-o istorie a literaturilor din fosta Iugoslavie (carte apărută în 1973, dezvoltată din mai multe cursuri universitare), ca și al folclorului sârb (a publicat, în 1987, o monografie despre Vuk Karadzić), S. a semnat
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
Urmează școala primară la Turda (1937-1941), unde începe și liceul, pe care îl va absolvi în 1948 la Cluj. Studentă mai întâi la filosofie (1948-1949), va obține însă licența în filologie în 1953, la Universitatea clujeană. Din același an devine cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj, în colectivul de lexicografie, trecând apoi la secția de literatură, de unde se va pensiona în 1985. Este doctor în filologie al Universității din Iași, cu teza Poezia lui Eminescu în Transilvania (1969). Debutează în
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
, Cassian Maria (9.IV.1950, Iași), poet și eseist. Este fiul Mariei Spiridon, învățătoare. Urmează liceul la Negrești-Vaslui (1965-1969) și Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1969-1975). Va lucra, până în decembrie 1989, ca inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi și institute. În decembrie 1989 va fi arestat deoarece a organizat, împreună cu alții, o mișcare împotriva dictaturii comuniste. În ianuarie 1990 fondează revista „Timpul”, pe care o va conduce până la sfârșitul lui octombrie 1991, iar în
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
schimbare de perspectivă. Revenind la subiectul nostru, considerăm că numai corelarea dinamică a datelor oferite de fiecare versiune în parte a mitului cu datele contextului istoric (propriu sau exterior comunităților creștine) poate conferi un sens versiunii respective. În 1995, tânărul cercetător olandez L. Peerbolte publică o remarcabilă lucrare pe această temă, The Antecedents of Antichrist. A Traditio‑Historical Study of the Earliest Christian Views on Eschatological Opponents. De altfel, la scurt timp după apariția lucrării lui Jenks, Peerbolte făcuse o recenzie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
astfel Încât putem vorbi despre atitudini și concepții diferențiate de viață, modele comportamentale și de gândire, trăiri emoțional-afective etc. Toate acestea reies din tipurile pe care le vom prezenta În continuare. Tipul grec Acest tip se caracterizează prin cultivarea rațiunii. Curios, cercetător, dornic de a cunoaște, este În egală măsură prudent și măsurat, iubind ordinea și echilibrul (metriotes kai symetriaă, dar și ordinea exprimată prin bine și frumos (kalos kai agathosă. Este tipul creator artistic și intelectual prin excelență, cel care a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Împotriva holerei, are totuși, se vede aici, o insuficiență clară. Honigberger nu pare să fi Înțeles niciodată - iar faptul Îi asigură o poziție precisă În istoria științei - funcția și chiar obligativitatea laboratorului și a experiențelor În laborator, de vreme ce, În calitate de savant cercetător, speră să poată face descoperiri numai În mediul În care maladiile sau afecțiunile se produc. Astfel putem aprecia aliajul imposibil de scindat, În cazul lui, dintre experiența directă, sensul științei (medicală sau arheologică) și, la limită, chiar relevanța intervențiilor, care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Simionescu. Lucrează ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă până în 1958, când i se desface contractul de muncă din cauza dosarului, tatăl său aflându-se în închisoare, ca deținut politic. Din 1963 până în 1997, când se pensionează, este cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, șef de sector sau de colectiv, coordonator al unor proiecte, redactor-șef, între 1991 și 1996, la „Revista de istorie și teorie literară”. În 1972 obține titlul de
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
filologie clasică, a Universității din București. I-a avut ca profesori și mentori pe Aram Frenkian, Petru Creția, Cicerone Poghirc. Și-a susținut doctoratul în 1972, cu teza Vocabularul criticii literare latine de la Seneca tatăl la Iuvenal. În 1965 devine cercetător științific la Institutul de Lingvistică din București, din 1973 e secretar științific al Asociației de Studii Orientale, iar din 1975 trece la Catedra de limbi clasice a Facultății de Filologie bucureștene, unde va fi profesor din 1993. Este ales vicepreședinte
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
absolvi în 1965. Până în 1976, când își susține doctoratul cu teza intitulată Opera lui Anton Holban, lucrează ca preparator (1965-1970), apoi ca asistentă la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș, iar până în 1990, când pleacă definitiv în Statele Unite ale Americii este cercetătoare la Institutul de Studii Socio-Umane din același oraș. Debutează în 1969 la ziarul „Steaua roșie” cu articolul-medalion Camil Petrescu: „Eu am văzut idei”. Va fi prezentă în „Vatra” (unde în 1975 și 1976 deține rubrica „Filtre”, profilată pe cronica poeziei
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
După absolvirea Universității „Comenius” din Bratislava (1967-1971), unde se specializează în limbi și literaturi romanice, urmează studii postuniversitare la aceeași universitate (1971-1972) și ulterior face un stagiu la Institutul de Literaturi și Limbi Străine de pe lângă Academia Slovacă de Științe, devenind cercetătoare la acest institut. Obține titlul de doctor în 1977 cu teza Dinamica poeziei românești dintre cele două războaie mondiale. În 1994-1995 beneficiază de un stagiu de cercetări la Budapesta, iar în 1996 la École des Hautes Études en Sciences Sociales
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
Medie nr. 2 din Craiova (1952-1955) și Facultatea de Filologie, secția limba rusă, a Universității din București (1956-1961). După absolvire devine preparator la Catedra de limba și literatura rusă din cadrul Institutului de Limbi Străine, până în 1968. Ulterior, până în 1999 este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar din 2000 conferențiar la Universitatea „Spiru Haret” din București. Obține titlul de doctor în 1999 cu o teză despre Mihail Bahtin, reluată și publicată în 2001 cu titlul M. Bahtin
VASILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
în comuna natală (1940-1944), Liceul „Independența” la Calafat (1944-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția slavistică, specialitatea limba și literatura polonă (1952-1957). Și-a susținut doctoratul în 1968 cu o teză despre Wladislaw Reymont. După licență e cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”), unde rămâne până la pensie. Debutează în 1958 cu un studiu în revista „Romanoslavica”, iar prima carte, monografia Reymont, îi apare în 1966. A
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
pe o interpretare modernă a descoperirilor. În această perioadă, doctorandul Ilie Borziac a putut lua cunoștință cu literatura occidentală de profil, Școala paleolitică rusă având permanente și rodnice contacte cu specialiștii occidentali în domeniu. Revenit la Chișinău în 1976, tânărul cercetător a trecut succesiv treptele devenirii profesionale, inclusiv pe temeiuri administrative, în cadrul Institutului de Arheologie-Istorie, până în 1999, când a trecut la Universitatea Liberă Internațională a R. Moldova, fie ca șef al Departamentului Știință și Studii Postuniversitate (1999-2005), fie ca cercetător științific
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
în primul rând dintr-o perspectivă proprie psihologiei. Ca și la prima sa ediție, lucrarea se adresează studenților de la Facultățile de Psihologie și disciplinele umane înrudite, dar, în egală măsură, și studenților de la Facultățile de Medicină, precum și psihologilor și medicilor cercetători științifici în acest domeniu, iar în final oricărui om de cultură. Noua ediție respectă modelul de organizare a precedentei, urmărind aceeași direcție doctrinară ca „mod de a gândi” fenomenul psihic morbid, oferind în felul acesta un „stil de gândire” și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de natura obiectului cercetat (viața psihică normală sau patologică și semnificația acesteia). Din punct de vedere metodologic distingem următoarele aspecte: 1) Descrierea, care constă din următoarele: - enumerarea caracteristicilor unui eveniment, obiect sau individ; - delimitarea și definirea acestuia. 2) Predicția: psihologii cercetători nu se mulțumesc numai să descrie lucrurile observate, ci fac de asemenea și predicții sub formă de ipoteze. Ipoteza, în cercetarea psihologică sau psihopatologică, este o predicție testabilă (care poate fi verificată). Ea derivă dintr-o testare anterioară urmând ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
foarte pretențioasă, solicitându-i cercetătorului calități excepționale: el nu poate apela la observații și experimente meticuloase; nici introspecția nu este eficientă; are nevoie de capacități empatice, de abilități analitice, de reflecție profundă și de cultură vastă. Nu oricine poate fi cercetător fenomenolog. Sesizând acest neajuns, van Manen (1984) a alcătuit un demers metodologic tetrafazic pentru conducerea cercetărilor fenomenologice; este, în opinia noastră, un nou „discurs asupra metodei”, de valoarea celui cartezian, dar cu „reguli” mult mai subtile, care ar putea revoluționa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
um die Alltagsgeschichte, Fernuniversität, Haga. Manipularea contextului și controlul reprezentărilor socialetc "Manipularea contextului Și controlul reprezentărilor sociale" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" Conceptul de reprezentare socială și teoria care l-a făcut cunoscut s-au născut în 1961, lansate de tânărul cercetător Serge Moscovici, un emigrant venit din Est, stabilit în Franța de doar doisprezece ani. Moscovici mărturisește că a fost inspirat de un „concept uitat” al lui Durkheim, cel de reprezentare colectivă, căruia i-a adus unele amendamente din perspectiva psihologiei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru un stat național), participanții depunând un „jurământ” de păstrare a secretului (de fapt, o fișă anamnezică obișnuită, prin care cercetătorii-participanți se obligau să nu divulge rezultatele înainte de încheierea experimentului). Opinia publică era pregătită pentru a afla despre un complot, cercetători aparținând unei puteri oculte, antistatale. Însuși Ceaușescu hotărăște răfuiala: toți cei ce au venit în contact cu MT (ignorându-se sarcina primită) vor fi sancționați! În ședința de partid în care trebuiau să se administreze sancțiuni, cercetătorii fac însă front
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1945, București), poet. Este fiul Elenei Voinea (n. Săndulescu), funcționară, și al lui Constantin Octavian Voinea, tehnician proiectant. Urmează la București Liceul „Al. I. Cuza” și Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Institutului de Construcții (1966-1971). A lucrat ca inginer proiectant și cercetător în construcții hidrotehnice. Debutează la „Luceafărul” în 1965, iar editorial cu placheta Elementele, apărută în 1970. A mai colaborat la „Ramuri”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. ș.a. De la prima carte, Elementele, V. se dovedește un poet aplecat spre calofilie, iubitor al sonorităților
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
Iași, pentru că participase în 1957, la Iași și la Putna, la sărbătorirea a cinci sute de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare. Deținut politic până în 1964, va fi apoi doi ani șomer. În 1966 este încadrat documentarist și ulterior cercetător științific la Centrul de Istorie, Filologie și Etnografie din Craiova al Academiei Române. Își ia doctoratul cu teza Haiducul și haiducia în folclor. Între 1975 și 1979 va lucra în calitate de lector la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice din Craiova, de unde
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]