609 matches
-
64,2% din extravilan din care arabilul 97,8%. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producției vegetale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Călărași se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,92%), cu o minoritate de romi (3
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
fost din timpuri imemoriale un târg, la răscruce de drumuri, în care se făceau schimburi comerciale între bunuri și produse ale regiunilor de munte și de deal (țuică, vinuri, cherestea de brad, vase de lemn, butoaie, vedre, căuce), cu produsele cerealiere ale șesului.”" (Pandrea, 2005 p.84) De altfel un hrisov din 1564 menționează existența Balșului ca așezare omenească întărind afirmațiile că pături de populație bogată de origine sârbă au pătruns în zona Balșului după căderea Smederevei, oraș cetate din apropiere
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
de răul Suhurlui care transportă cantități foarte mici de apă,cu excepția zilelor bogate în ploi torențiale când apele pârâului ies din matcă. Râul trece prin centrul comunelor Pechea, Slobozia Conachi, Piscu și se varsă în Siret. Solul este favorabil culturilor cerealiere,viticulturii și pomiculturii.In cuprinsul localității se întâlnesc forme variate de relief și microclimat,ceea ce a făcut ca solurile să fie variate,oferind bune condiții de dezvoltare tuturor culturilor.Solul este variat:de la brun roșcat de pădure până la cernoziom. Vegetația
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
decursul anilor ‘80, agricultura a continuat să aibă același rol important în economia țării. Acordând scutiri de taxe și facilități la obținerea creditelor, guvernul federal a promovat o mai mare eficiență în sectorul agricol. În ultimii 20 de ani, producția cerealieră s-a dublat, datorită creșterii productivității. Ritmul mediu anual de creștere înregistrat în sectorul agricol, agriculturii, conform Institutului Brazilian de Geografie și Statistică (IBGE), a fost de 3,4%, față de numai 1,7% în sectorul industrial. În 1996, rata de
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
Ribița - cu biserica ctitorie a cnezilor Vladislav și Miclăuș, cu o frescă valoroasă 1417. Pictura din naos este în stil bizantin și îi reprezintă pe ctitorii bisericii. Economia este predominant agrară, localitatea fiind cunoscută în regiune ca un important bazin cerealier și legumicol. Deși nu deține elemente spectaculoase din punct de vedere turistic, frumusețea văilor Crișului Alb și Cigherului, tradițiile și ospitalitatea locuitorilor din această zonă compensează din plin acest neajuns.
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de var, locuitorii de pe Valea Runcului, în primul rând, fiind cunoscuți în zonă și sub numele de “vărari”; la cca. 1 km. de limita așezării se găsesc și astăzi cuptoare, varnițe. Mulți locuitori
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
vor fi reunite sub aspect administrativ în localitatea Cârțișoara. Ocupația predominantă a localnicilor constă în creșterea animalelor. Clima Țării Făgărașului, puțin prielnică practicării agriculturii, i-a obligat pe săteni să se rezume la cultivarea doar a unor soiuri de plante cerealiere printre care se numără orzul, ovăzul și porumbul. Date relativ complete cu privire la economia localității în evul mediu sunt oferite de urbariile Țării Făgărașului. Între anii 1785-1835, familia Teleki a ridicat la Oprea Cârțișoara o manufactură, care producea hârtie.
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
drumul european E 79 care traversează așezarea pe direcția sud - nord dinspre Valea Jiului spre Valea Mureșului. De la Hațeg se deschide legătura și spre Banat prin Porțile de Fier ale Transilvaniei - comuna Băuțar. Relieful este de luncă, lunca Streiului, cu terenuri cerealiere, grădini și fânețe. Clima este blândă, predominând vânturile.Există influențe moderate de la munții din împrejurimi, îndeosebi prin regimul precipitațiilor. Unul dintre motivele încercării de a face o mică schiță, cu caracter monografic, a satului Livadia a fost bogata istorie, așa cum
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care s-au păstrat până în secolul XX (5). În decursul timpului s-au organizat târguri săptămânale în zonă: la Hațeg luni și la Pui sâmbătă.Localnicii din Livadia participau cu regularitate la aceste târguri unde își vindeau animalele sau produsele cerealiere și cumpărau obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte sau unelte de uz gospodăresc, obicei care s-a păstrat până în prezent. În plus la târguri se informau reciproc despre evenimentele locale sau din țară, uneori se puteau închega relații matrimoniale. Nedeile erau sărbători
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
negative, atât pentru viața satului (pericole de accidente), perturbarea activităților specifice, cât și pentru fluxul de circulație, modernizarea gospodăriilor din sat, asfaltarea curților, în case frigidere, băi, televizoare, etc. La aceasta a contribuit și părăsirea activităților tradiționale în gospodării (cultura cerealieră, păstoritul) activitatea în G A C fiind formală, populația în proporție de100% a devenit muncitoare la oraș (navetismul a devenit una din coordonatele principale a satului). În G.A.C. lucrând femeile, bătrânii, parțial bărbații în schimburile libere. Marea majoritate s-
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu ulițe largi, bine delimitate. Localitatea se află în zona nisipoasa din sudul Olteniei. Terenurile agricole sînt irigate din sistemul de irigații Sadova-Corabia, sistem realizat în anii 70, cu ajutorul unor firme din Anglia. Zona fiind nisipoasa, nu este prielnica culturilor cerealiere. Totuși acestea se cultivă în special în zona de vest a comunei precum și în lunca Dunării. Aici crește foarte bine vită de vie. În trecut soiul specific zonei era roșioara, ulterior apărînd și alte soiuri. La dezvoltarea viticulturii, precum și a
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
ițari și opinci. Ca dotări și utilități sociale, comuna dispune de de patru grădinițe, trei școli, un liceu, un spital cu maternitate, farmacie și policlinică, un dispensar veterinar și patru biserici. Până în anul 1959, în comună a funcționat un port cerealier, dezafectat ulterior și folosit în continuare până în 1978 ca unitate militară de grăniceri, unitate care apoi a fost și ea mutată și a funcționat într-un imobil situat la hotarul dintre satele Moreni și Fântâna Banului. Actualmente această unitate a
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
cerealele de toamnă diminua riscurile de catastrofă agricolă, pământul fiind temeinic lucrat, obținându-se producții mai crescute. Spre sfârșitul evului mediu au apărut forme complexe de asolament, cu cicluri de 4-6 ani, și cu sisteme de rotație complexă a culturilor cerealiere și a leguminoaselor, fiind utilizate pe unele ferme din Țările de Jos, Italia și Anglia. Randamentele agricole variau de la o zona la altă în funcție de modul de cultivare a solului, de fertilitatea solului și de tehnicile agricole. Difereau de la an la
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
altă în funcție de modul de cultivare a solului, de fertilitatea solului și de tehnicile agricole. Difereau de la an la an în funcție de hazardurile vremii și de prezența/absența dăunătorilor. Între secolele IX-XIII, în Europa vestică a avut loc o creștere a randamentelor cerealiere. În perioada carolingiană randamentele cerealiere variau între 1,5:1 și 4:1, puțin peste 2:1 , după secolul al XII-lea, productivitatile nu mai scădeau sub 3:1, atingându-se deseori 4:1-6:1. Civilizația cerealelor presupunea și o
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
a solului, de fertilitatea solului și de tehnicile agricole. Difereau de la an la an în funcție de hazardurile vremii și de prezența/absența dăunătorilor. Între secolele IX-XIII, în Europa vestică a avut loc o creștere a randamentelor cerealiere. În perioada carolingiană randamentele cerealiere variau între 1,5:1 și 4:1, puțin peste 2:1 , după secolul al XII-lea, productivitatile nu mai scădeau sub 3:1, atingându-se deseori 4:1-6:1. Civilizația cerealelor presupunea și o împletire dintre culturile de plante
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
imperfectă a teritoriului au permis păstrarea suprafețelor împădurite întinse, favorizând menținerea unui număr semnificativ de animale. Pădurile ofereau fructe și vânat. În ciuda variației alimentare ce constă în carne, fructe, legume, miere, produse lactate, ouă, peste, băuturi, alimentația oamenilor din cadrul civilizației cerealiere a rămas dependentă în proporție de 70-80 % de cereale, consumate sub formă de fierturi sau pâine. În Europa apuseană mai erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
ulei.Forța apei era utilizată și pentru prelucrarea fierului și pentru punerea în mișcare a fierăstraielor din secolul XIII. Din secolele XII-XIII sunt răspândite morile de vânt în zonele de coastă. Randamentele rămâneau slabe. Se constată însă creșterea randamentelor producției cerealiere datorită creșterii numărului de oameni. Civilizația orezului a apărut mai târziu, fiind atestată din mileniul II i.en. în Asia. Orezul era inițial cultivat în regim uscat. Treptat, s-a trecut la orezul inundat, realizat în Asia de sud-est. Orezul inundat sau
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
producția de lapte este industrializată în vederea exportului, Olanda situându-se pe primul loc în exportul mondial de brânzeturi și de lapte condensat. Aceeași atenție este acordată creșterii păsărilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de ouă de pe piața mondială. Culturile cerealiere (grâu, orz, secară, ovăz) ocupă o suprafață redusă (circa 3/5 din suprafața terenurilor agricole) și nu acoperă consumul intern. În schimb, culturile de sfeclă de zahăr satisfac în întregime consumul intern (care atinge cifra de 50 kg de zahăr
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
2002." ANEXA III "ANEXA IV Se poate face referire la următoarele ingrediente speciale pentru nutreț numai dacă: în cazul cerealelor, acestea reprezintă cel puțin 60% din greutatea formulei de nutreț care nu poate include mai mult de 15% produse secundare cerealiere; totuși dacă se face referire la anumite cereale, fiecare reprezintă cel puțin 30% din formula de nutreț utilizată în cazul în care se menționează o singură cereală, sau cel puțin 5% dacă se menționează mai multe cereale." 1 JO L
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90534_a_91321]
-
afla sediul colhozului „Calea lui Lenin”. În 1975 producția globală a constituit 3,7 mln ruble ; producția realizată 4,3 mln ruble, inclusiv culturi tehnice 1115 mii ruble, creșterea animalelor 1479 mii ruble, viticultura și pomicultura 431 mii ruble, culturi cerealier 823 mii ruble, culturi legumicole 153 mii ruble. Venitul net a constituit 1,0 mln ruble. Gospodăria dispunea de 91 tractoare, 34 combine, 28 autocamioane. În sfera educației funcționau 4 școli medii (inclusiv o școală-internat), 0 școală de 8 ani
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
asigura o subzistență precară, până la bogatele culturi specializate, organizate și întreținute în funcție de comerț și orașe. Pădurile și mlaștinile în teritoriile mărginașe ofereau adăpost, fiind slab populate. Pădurea constituia un refugiu și adăpost pentru săraci, prin posibilități specifice de subzistență. Terenurile cerealiere erau cei mai importanți factori de cultură agricolă ai economiei medievale. Marile concentrări agricole se situau în partea nordică a Europei, cele mai importante regiuni fiind din Germania(Brandenburg, Holstein, Pomerania), Flandra, Anglia și Franța(Île-de-France, Normandia, Artois), ce ofereau
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
medievale. Marile concentrări agricole se situau în partea nordică a Europei, cele mai importante regiuni fiind din Germania(Brandenburg, Holstein, Pomerania), Flandra, Anglia și Franța(Île-de-France, Normandia, Artois), ce ofereau un avantaj net alimentar și demografic. În zona mediteraneană, zonele cerealiere erau mai puțin prospere decât cele nordice, nefiind situate în apropiere centrelor urbane de consum, comerțul având mai multă însemnătate. Apar zonele de monocultură (viticole, legumicole, creșterea animalelor; un început de specializare economică a mediului rural, datorită emergenței orașului medieval
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
exclusive, răspândite și practicate la scară largă, ce a dus la apariția noilor reglementări, de natură să stabilească condițiile migrării sezoniere a turmelor, pentru a preveni conflictele tot mai numeroase care îi opuneau pastorior pe locuitorii comunităților agrare. În zonele cerealiere dezvoltate, în Peninsula Iberică, estul Germaniei, posesiunile slave, a avut loc, din secolul XI, un proces tot mai rapid de extindere a terenurilor arabile și a culturilor agricole, prin asanări, îndiguiri, defrișări, ce au atins apogeul în sec. XII-XIII. Populația
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]