600 matches
-
aflorează roci sedimentare pliocene: prundiș, pietriș, argile pestrițe, luturi, peste care s-au format solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format solul deluvial molic, iar în lunca Prutului - aluvial molic, aluvial turbos, aluvial vertic și sedimente lăcustre. De asemenea, în unele văi se întâlnește și sol cernoziomoid. Clima este temperat-continentală. Prutul marchează hotarul vestic al
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: viticultura, pomicultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
Baraboi trece șoseaua secundara ce vine din Dondușeni și, urmând prin Mihăileni, se unește cu cea naționala Chișinău-Bălți-Briceni. Moșia satului Baraboi are o suprafață totala de 5062,85 ha, dintre care 1535 ha constituie vatra satului. În structura pedologică predomină cernoziomurile, cele mai fertile soluri. Cernoziomul este reprezentat prin 3 subtipuri: argiloiluvial, răspândit la altitudini de peste 190 m; levigat și tipic. În perimetrul satului sunt șapte iazuri, cu suprafața totală de 157 ha. Conform Dicționarului statistic al Basarabiei, editat la 1923
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
vine din Dondușeni și, urmând prin Mihăileni, se unește cu cea naționala Chișinău-Bălți-Briceni. Moșia satului Baraboi are o suprafață totala de 5062,85 ha, dintre care 1535 ha constituie vatra satului. În structura pedologică predomină cernoziomurile, cele mai fertile soluri. Cernoziomul este reprezentat prin 3 subtipuri: argiloiluvial, răspândit la altitudini de peste 190 m; levigat și tipic. În perimetrul satului sunt șapte iazuri, cu suprafața totală de 157 ha. Conform Dicționarului statistic al Basarabiei, editat la 1923, satul Baraboi a fost inființat
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află în zona cu intensitatea maximă posibilă a cutremurelor de 7 grade. Pe moșia comunei sunt 4 tipuri de sol. Cea mai mare parte a profilului pedologic constituie cernoziomurile, în special cele levigat și argiloiluviale, cernoziomul tipic are o distribuție limitată în nord vestul comunei. Solurile cenușii tipice și molice sunt răspândite pe culmi, iar în văi s-au format solurile aluviale molic și mlăștinos. De asemenea, fragmentar se
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
de vedere seismic Hlinaia se află în zona cu intensitatea maximă posibilă a cutremurelor de 7 grade. Pe moșia comunei sunt 4 tipuri de sol. Cea mai mare parte a profilului pedologic constituie cernoziomurile, în special cele levigat și argiloiluviale, cernoziomul tipic are o distribuție limitată în nord vestul comunei. Solurile cenușii tipice și molice sunt răspândite pe culmi, iar în văi s-au format solurile aluviale molic și mlăștinos. De asemenea, fragmentar se întâlnesc sol cernoziomoid tipic și mocirlă. Rețeaua
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
mai cunoscute sunt Dealul Femeii, Dealul Poenii, Găvanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor etc, iar dintre vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Voloșenilor, Valea Părului,Valea Ulmului, Valea Lupului, Valea Bătrânei etc. Solurile satului Ciuciuleni sunt în proporție de 75% cernoziom. Satul Ciuciuleni este situat în brâul climatic temperat și face parte din zona naturală de Silva stepa și silvostepa. Condițiile agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: pomicultura, viticultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Ulmu este o localitate, din Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Situat în Mijlocul Codrilor Moldovei, cu o climă favorabilă, cu ierni blânde și veri călduroase. Solul acestei zone, un soi de cernoziom, este prielnic plantațiilor agricole de cele mai multe feluri, în zilele noastre crescând culturi de viță-de-vie, porumb, pomi de cireș și vișin și multe alte culturi și plante. Râul Botna este un afluent al râului Nistru. Debitul râului poate ajunge și la
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
special argile și calcare. Corlătenii se află în zona cu sesmicitate maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin materialele de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș. Solul este reprezentat prin cernoziom tipic moderat humifier. În albia Răutului s-au format solurile aluviale. Clima comunei, ca și în restul țării, este temperat-continentală, influențată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud-Vest și continental-excesive din Nord-Est. Temperatura medie în luna ianuarie e
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
Purcari în raionul Ștefan Vodă. Pe teritoriul conacului Purcari se află cramă din Republica Moldova, care datează din anul 1827. "Microzona Purcari" este binecunoscută datorită compoziției deosebite a solului: porțiuni de teren cu sol lutos-argilos, acoperite cu un strat subțire de cernoziom, sau cernoziom lutos, având pe alocuri un conținut sporit de carbon. Podgoriile din Purcari sunt situate pe coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
raionul Ștefan Vodă. Pe teritoriul conacului Purcari se află cramă din Republica Moldova, care datează din anul 1827. "Microzona Purcari" este binecunoscută datorită compoziției deosebite a solului: porțiuni de teren cu sol lutos-argilos, acoperite cu un strat subțire de cernoziom, sau cernoziom lutos, având pe alocuri un conținut sporit de carbon. Podgoriile din Purcari sunt situate pe coasta de vest a râului Nistru. Pantele principale sunt cele de Est și Sud-vest. Pantele line și de obicei foarte întinse au un unghi de
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
suprafață totală de ha, din care terenuri cu destinație agricole - ha, terenuri ale fondului silvic - 73,78 ha; drumuri, străzi, piețe, construcții și alte terenuri neagricole - ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip cernoziom și de luncă. Vegetația culturală este reprezentată prin culturile tradiționale cultivate: grâu, porumb, floarea soarelui, tutun, legume etc. Plantațiile multianuale au fost defrișate ca rezultat al repartizării cotelor de pământ echivalent proprietarilor particulari, degradării lor și neprelucrării acestor terenuri. Bazinele
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
este pe traseul local Rezina- Mateuți, continuat pe drum alb spre Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
așa își duce traiul Groznița și în zilele noastre. Situat pe malul drept al unui mic afluent al Racovățului, sătucul înfruntă cu dîrzenie greutățile timpului și se încălzește în speranța unei vieți mai decente. Relieful e deluros, dar solurile de cernoziom au humus destul și, dacă sunt lucrate cu rîvnă, de obicei, recompensa e cea așteptată. Cea mai impunătoare altitudine e dealul dinspre Bălcăuți: 264 m deasupra nivelului mării. Are șosea bună spre Bălcăuți și, pe lîngă Mihăileni, spre traseul de
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
satul este delimitat de teritoriul satului Chetrosu, la sud de teritoriul comunei Gangura, la est - Văratic și la vest de satul Țipala. Poziția fizico-geografică a comunei Puhoi este foarte avantajoasă, relieful de câmpie, clima temperat continentală blândă, solurile fertile de cernoziom au favorizat din cele mai vechi timpuri popularea și valorificarea acestui teritoriu. Poziția economico-geografică a comunei Puhoi are următoarele particularități: Toponimia cuvântului Puhoi înseamnă torent mare de apă, format din rezultatul ploilor sau al topirii zăpezilor. Conform datelor teritoriul satului
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
în sat, avînd în stăpînire un anumit teren de pe acel deal. Părăsind satul boierul se stabilește cu traiul în România (1940) dealul respectiv purtîndu-i numele. În ceea ce privește solul de pe moșia satului, se poate spune ca acesta este în mare parte un cernoziom degradat. În partea de nord a satului predomină un sol lutos și parțial pietros, în regiunea numită Capșa solul este lutos, nisipos. Iar in partea de vest solurile sunt la fel cernoziomuri degradate. Mai adaug că printre altele nisipul de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
spune ca acesta este în mare parte un cernoziom degradat. În partea de nord a satului predomină un sol lutos și parțial pietros, în regiunea numită Capșa solul este lutos, nisipos. Iar in partea de vest solurile sunt la fel cernoziomuri degradate. Mai adaug că printre altele nisipul de calitate, lutul și pietrișul, descoperite pe teritoriul localității au servit ca materiale de construcții pentru oameni. Sunt multe case construite din aceste materiale locale. În pădurile din jurul satului cresc diverse specii de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
încadrează în intervalul 10-12°C. Se observă diferențe între partea nordică (9-10°C) și partea sudică (10-11°C). Precipitațiile medii anuale sunt între 550-600 mm. Vegetația naturală s-a păstrat doar pe areale extrem de restrânse. Solurile sunt din clasa molisolurilor (cernoziomuri) și solurilor intrazonale (hidromorfe, halomorfe, psamosolurilor în Câmpia Careiului). Drenează aceleași râuri că Dealurile de Vest. Râurile care străbat câmpia au o direcție E-V cu excepția celor din Banat care se orientează NE-SV sau chiar N-S. În partea
Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/306222_a_307551]
-
o distanță de 230 km. nord de Chișinău. Odată cu darea în folosință a fabricii de zahăr, aici s-a tras o ramură de cale ferată de la Vășcăuți (Ucraina). Resursele naturale ale orașului Briceni sunt fondul funciar care este reprezentat de cernoziomuri cu un grad înalt de productivitate. În preajma orașului este o pădure unică pe o suprafață de 30 ha, cu copaci seculari. În oraș este amenajat un parc și 3 scuaruri. De asemenea este o zonă de agrement cu patru iazuri
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
varsă în Dunăre. Lacurile din această zonă se împart după geneză: Prin varietatea și fertilitatea lor, joacă un rol important pentru dezvoltarea culturii agricole. În depresiunea interioară și pe galcisurile de versant ale Dobrogei de Nord au o largă răspândire cernoziomurile carbonatice vermice și solurile bălane foarte utile pentru culturile agricole.Pe spațiile ocupate de pădurile mezofile și xerofile din Podișul Babadag și Niculițelului, predomina solurile cenușii și cernoziomurile cambice.Pe luncile principalelor râuri și pe câteva areale de lângă laguna Ceamurlia
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
pe galcisurile de versant ale Dobrogei de Nord au o largă răspândire cernoziomurile carbonatice vermice și solurile bălane foarte utile pentru culturile agricole.Pe spațiile ocupate de pădurile mezofile și xerofile din Podișul Babadag și Niculițelului, predomina solurile cenușii și cernoziomurile cambice.Pe luncile principalelor râuri și pe câteva areale de lângă laguna Ceamurlia se dezvoltă lacoviștile aluviale și solenturile. Așezările din Dobrogea de Nord sunt cunoscute încă din cele mai îndepărtate timpuri și reprezintă elemente de cotinuitate, multimilenara pe acest teritoriu
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cu gorunete, goruneto - șleauri sau goruneto -stejăreto -șleauri Ps/Pm; - Deluros de cvercete cu stejar de Pi, litic, litic rendzinic, - Deluros de cvercete cu stejărete de stejar pedunculat de platouri, versanți cu plante și expoziții diferite, cu soluri cenușii și cernoziomuri argiloiluviale Pm/s. Tipuri de pădure: - Gorunet normal cu floră de mull, Ps; - Gomnet cu floră de mull, Pm; - Goruneto-șleau; Ps; - Goruneto-șleau cu productivitate mijlocie, Pm; - Goruneto-stejăret, Pm; - Stejăreto goruneto-șleau de productivitate mijlocie, Pm; - Stejăret de deal cu gorun, Pm
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]