799 matches
-
am văzut pe Vasile Todicescu și l-am întrebat la ce școală învăță. Și mi-a spus că la Școala normală "Vasile Lupu "din Iași, și eși învățător. Și mi-am pus în gând să mă duc acolo. Și am cetit în Monitorul Oficial, ce acte îmi trebuie și când se face înscrierea și când se dă concursul de intrare în școală. Și tata nu-și bătea capul cu treaba asta. El cam bea, Dumnezeu să-l ierte. Și mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mrejeriu la mine și m-a felicitat și a zis el: "Unii învață foarte mult și nu știu și alții nu învață și știu. Cum se face asta ? Și eu i-am spus: "Tata vine la mine și mă găsește cetind. Și mă întreabă: "Ci faci măi Ghiorghi ? Eu îi spun că citesc. Și el zice: "Și cetitu ista are un ce, dacă ești prost și cetești, parcă tare te deștepți ! ". Și au râs 300 că atâția eram cu învățători cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
știu și alții nu învață și știu. Cum se face asta ? Și eu i-am spus: "Tata vine la mine și mă găsește cetind. Și mă întreabă: "Ci faci măi Ghiorghi ? Eu îi spun că citesc. Și el zice: "Și cetitu ista are un ce, dacă ești prost și cetești, parcă tare te deștepți ! ". Și au râs 300 că atâția eram cu învățători cu profesori. Am uitat să spun că dacă, am venit acasă din Bulgaria se datorește lui Costică Grigorașcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
face asta ? Și eu i-am spus: "Tata vine la mine și mă găsește cetind. Și mă întreabă: "Ci faci măi Ghiorghi ? Eu îi spun că citesc. Și el zice: "Și cetitu ista are un ce, dacă ești prost și cetești, parcă tare te deștepți ! ". Și au râs 300 că atâția eram cu învățători cu profesori. Am uitat să spun că dacă, am venit acasă din Bulgaria se datorește lui Costică Grigorașcu, care era într-o companie cu mine și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pe sergentul Labiș, bunicul lui Nicolae Labiș, că-i ducea la Stoleriu o blană și haine și Stoleriu era mort. Și am scris o carte poștală soției, că nașu e mort, îngroșând diferite litere, pentru a păcăli cenzura armatei, a cetit și nașa dar n-a priceput. Eu am avut mare noroc că n-am fost la front ci la coloană. La coloană era mare batae de cap că nu era mâncare pentru cai. Și s-au făcut greșeli enorme. Cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
strălucitul preot Ioan Cojan de la Măgirești. Acolo am fost hotărât să vorbesc și eu. Și nu știu cum voi fi vorbit, că tare nu i-a plăcut prefectului județului Bacău și m-a tot scris ca după serbare să mă pedepsească. Am cetit un articol al lui Simion Mehedinți din foaia pentru popor "Duminica Poporului"al cărei director era Simion Mehedinți. În care se scria: "În țara asta când un om îi nedreptățit și are înaintea cui să-și plece capul și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
plângeau, care de care mai tare. Și am plâns și noi cum plâng și acum când scriu aceste rânduri foarte triste. Și de acasă la biserică la groapă și tot preotul cel tânăr și frumos Ermil Gh.Grigorescu, i-a cetit și cântat, toate rugăciunile de înmormântare cu ochii în lacrimi! Și așa s-a stins viața Floricăi cea frumoasă ca o zână! Care-i pricina morții ei? Cum s-a căsătorit cu Ghiță V.Onișoru s-a și îmbolnăvit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
după Eminescu: În zădar în câte-o steclă Cu vin sau rachiu de sfeclă Cauți morții o poreclă Să o chemi, s-o vezi la meclă Și, ciocnind cu ea paharul, Să simți că te împle harul Și că poți ceti Zoharul Așa cum citești ziarul... Nu e crâșmă să agăți Moartea și să o îmbeți Ci comandă, cheltuiește, Pân' la ziuă chefuiește Și-ai s-auzi cântând popește. Piatra Neamț Iași, februarie 2015 (Revista "Conta", nr. 18, 2015) Lucian ALECSA Poezia, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
texte din "Teme" care sunt ingenuități poetice, schițe travestite în eseuri și nuvele topite în false memorii. Și chiar dacă "se atârnă" de poezia altora, vorba lui Phillipide, criticul de poezie tot un recreator de texte poetice este. Că nu poți ceti cu șublerul și compasul, ceea ce a fost imaginat și scris cu necuvinte, cu tăceri, cu aproximări și alte fantezii. Dacă am aduna date despre "poezia criticilor", sunt convins că ar ieși o lucrare consistentă care le-ar trăda intimitatea "păcătoasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o literatură din păcate puțin și deformat cunoscută de "europeni", lucru pentru care îi compătimesc sincer. "Ce-ar zice Europa" e o replică de personaj caragialian și nu-mi pot reprima un anume reflex de respingere a întrebării. Nu am cetit nicăieri vreo referință despre tine, cum că te-ar încerca și demonul prozei...! Ai făcut un pact pe viață doar cu poezia? Cioran disprețuia, într-un eseu, literatura română, ca fiind "eminamente poetică", adică neserioasă, spunând că o literatură fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de mirosurile din bucătărie, de peisaj, de identitatea locului creată ca sumă de obiceiuri ale oamenilor vii. Dar și poezia e trecută între aceste lucruri care nu pot fi translate fără să fie modificate, urâțite chiar. Noi zicem că am cetit autori precum Ginsberg sau Pound, Frank O'Hara sau Rilke, dar în fond nu am cetit decât niște expresii, am preluat niște modele posibile propuse de traducători. Modelul insurgentului Ginsberg a fost mai important decât cele câteva texte traduse în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vii. Dar și poezia e trecută între aceste lucruri care nu pot fi translate fără să fie modificate, urâțite chiar. Noi zicem că am cetit autori precum Ginsberg sau Pound, Frank O'Hara sau Rilke, dar în fond nu am cetit decât niște expresii, am preluat niște modele posibile propuse de traducători. Modelul insurgentului Ginsberg a fost mai important decât cele câteva texte traduse în românește. Pe atitudinea aceasta o mulțime de optzeciști și-au creat propriul calapod...! Ce părere ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ridicați de la Caritas, cu care își făcea, cică, o fermă agricolă, am depus și eu banii de concediu la celebrul "circuit de întrajutorare". În vara aceea, chiar în anul în care "a picat" Caritasul, normal, am stat acasă și am cetit poezie...! Crezi că poezia clujenilor, excepțională, suplinește acea "înmulțire cu opt" a pagubei pe care mi-am produs-o singur? E poezia o motivație superioară a "înțelesului de pierdere"? Mi-ar plăcea mie ca poezia noastră să-ți umple buzunarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tot mai tare cu reprezentarea-i caragialiotă. Pentru aceasta nu i-aș face însă proces Grecoteiului Nepereche. Nici nu e vina lui că viața imită arta, lăsându-se modelată de aceasta. Tot mergând la teatru ca să-i auză piasele, tot cetind momente, schițe & mofturi, locuitorii plaiurilor dâmbovițioase au sfârșit prin a semăna cu actanții lor și, culmea, prin a se recunoaște în ei... cu sau fără rezerve. Pasul următor ar fi să-și ia inima în dinți și, într-o bună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rurali contaminați de duhul reformist. Poezia cultă aveam s-o cunosc la școală. A nu se uita că, pe vremea liceirii mele, Blaga și Barbu, recent "reabilitați", nu figurau încă în manuale, severea, acestea, cu decadentismul avangardelor literare. A-i ceti din cărți împrumutate și ediții antebelice, era o mare ispravă. Și mi-o îngăduiam. La facultate, semețindu-mă și luând drept pierdere de timp lectura autohtonilor ori învățarea limbii ruse, neplăcându-mi nici mărginirea, strigătoare la cer, a profilor ieșeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de schizofrenie? Sau ce semn o fi ăsta? Noi, litterati, practicanți ori numai teoreticienii literarului, eșuăm, în conversațiile noastre, atât de balcanizante, pe nisipurile fierbinți ale politicului, și nu găinarioții politicarzi. Aceștia din urmă eșuează glorios în discuții culturale sau cetind versuri, ca Radu Vasile, la emisiunile păunesciene, când nu-și publică romane la Polirom, de rîde și Nea Nicu,/ Măcar că iaște mort. Cerc să integrez fenomenul în doctrina mea despre naveta inesențială. Așa, bunăoară, dacă domnul, critic literar pendulează între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
română mai este băgată în seamă la universitățile cu secții de limbi romanice. Multe nu sunt și aici e marele nenoroc, spre deosebire de limbile slave care exprimă mai multe țări și mai ales după destrămarea comunismului și mai multe. Nu am cetit nicăieri vreo referință despre tine, cum că te-ar încerca și demonul prozei...! Ai făcut un pact pe viață doar cu poezia? Cioran disprețuia, într-un eseu, literatura română, ca fiind "eminamente poetică", adică neserioasă, spunând că o literatură fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rari, în felul acesta ne demonstrăm și noi starea de ființe rare, alese. Dacă toată lumea ar citi poezie, așa cum mănâncă pâine sau cartofi, s-ar banaliza ceea ce ar trebui să fie un lucru excepțional. Să ne mulțumim că suntem neînțeleși, cetiți doar de inițiați. Ce ar fi să dondăne toată lumea pe stradă, ca nebunii, continuu, pe limba poeziei? Și totuși, care ar fi portretul la minut al necititorului de poezie? Sodoma și Gomora ar fi fost salvate dacă ar mai fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Maiorescu și de Eminescu, hotărăște să scrie una din cele mai originale și inovatoare lucrări metodice privind predarea limbii materne în învățământul primar ,,Povățuitoriu la cetirea prin scriere după sistema fonetica” ( 1876) după ce publicase în 1871 ,,Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primare, cu litere, slove și buchii cuprinzând învățături morale și instructive. „Gândindu-și cartea, se vede clar că autorul era profund pătruns de ideea potrivit căreia vocația unei mari culturi rezidă înmanuale școlare de calitate. O asemenea credință
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
1968. Meinecke, Friedrich, Die Idee der Staatsrason în der neuren Geschichte, R. Oldenbourg, München și Berlin, 1924. Meyer, Hans Dieter, Cicero und das Reich, Cologne, 1957. Molho, Anthony, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Monte Oriolo, 1987, pp. 191-207. ---, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta modernă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Cosimo de' Medici: "Pater Patriae" or "Padrino"?", în Stanford Italian Review, I, 1979, pp. 5-33. ---, "Îl patronato a Firenze nella storiografia anglofona", Ricerche storiche, XV, 1985, pp. 5-16. ---, "L'amministrazione del debito pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I Ceti dirigenți nella Toscana del secolo XV, Firenze, Papafava, 1987, pp. 191-207. ---, "Patronage and the State în Early Modern Italy", în Klientelsysteme im Europa der Frühen Neuzeit, Antoni Maczak (ed.), Oldenbourg, Monaco, 1988, pp. 233-242. Montaigne, Michel de, Journal de voyage
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Firenze, 1978. Fubini, Riccardo, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987. ---, "La rivendicazione di Firenze della sovranità statale e îl contributo delle Historiae di Leonardo Bruni", în Leonardo Bruni cancelliere della repubblica di Firenze, Leo S. Olschki, Florența, 1990, pp. 29-62. Garin, Eugenio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a Milano e în Lombardia e i loro rapporti con gli stați italiani ed europei (1450-1530), Cisalpino-Goliardica, Milano, 1982. ---, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. Fulin, Rinaldo, "Frammento inedito dell' Itinerario în terra fermă di Marino Sanuto", în Archivio veneto, 22 (1871), pp. 1-48. Fusai, Giuseppe, Lodovico Ariosto în Garfagnana (1522-1525), Bertagni, Barga, 1912. Gai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
oferit cetățenilor un motiv convingător pentru menținerea unei înregistrări atente a interacțiunilor cu parenti, amici și vicini și pentru păstrarea acestor înregistrări pentru instruirea descendenților 17. Bibliografie Balestracci, Duccio, "Le memorie degli altri. Ricordanze, libri di conți e cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58. Balestracci, Duccio, La zappa e la retorica. Memorie familiari di un contadino toscano
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Peter Paret (Oxford University Press, Oxford, New York, 1986), pp. 11-31, a fost doar mai înțelegător cu Machiavelli. 10 Asupra fiscului în relație cu consolidarea statului, vezi Anthony Molho, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Monte Oriolo, Papafava, 1987, pp. 191-207; și idem, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]