670 matches
-
cu treizeci și cinci. Privind la grămada adunată în fața bărbatului, Boris simțea fiori reci pe spinare. Nici nu știa dacă la casierie sunt destui bani ca să poată schimba jetoanele acestuia. Urmăriseră împreună pe ecran schimbul de crupieri și jocul care se reluase. Chelnerițele își făceau datoria, turnând șampanie în paharul norocosului ori de câte ori acesta sorbea din el. Câteva femei în rochii de seară cu spatele gol, tot angajate ale cazinoului, se lipeau lasciv de acesta. Așezau jetoanele în fișicuri și îl îndemnau să bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dată atunci și am asemuit-o cu povestea Cenușăresei sau mai nou, cu filmul “Pretty Woman”. În Spania, fata ei care se dusese să muncească din cauza sărăciei de acasă, a Întâlnit Într-o seară la un local unde lucra ca chelneriță la un patron român, un tip la vreo 40 de ani, de origine, elvețian. Bărbatul a plăcut-o și nu a mai scăpat-o din mâna. O iubește enorm și În urma legăturii și a dragostei dintre ei s-au născut
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
la masă. ― Am auzit de accidentul tău, zise el. Sper că te simți mai bine! ― Da, sunt În regulă. Văd că Maria te-a pus În temă. Adi râse și se uită la Maria care ridică inocentă din umeri. O chelneriță minionă se apropie de noi cu un carnețel În mână. Abia dacă apucasem să mă uit În meniu. ― Eu vreau frigărui de porc, zise Adi. Și o bere. ― Cordon bleu și o apă plată? făcu Maria, evident mândră de alegerea
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
se apropie de noi cu un carnețel În mână. Abia dacă apucasem să mă uit În meniu. ― Eu vreau frigărui de porc, zise Adi. Și o bere. ― Cordon bleu și o apă plată? făcu Maria, evident mândră de alegerea ei. Chelnerița aprobă veselă, apoi se uită la mine. Mi-am dres glasul. Nu prea Îmi era foame. ― O salată mixă, am spus În cele din urmă, conștientă de alegerea complet lipsită de originalitate. Și un fresh de portocale. Chelnerița plecă și
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
alegerea ei. Chelnerița aprobă veselă, apoi se uită la mine. Mi-am dres glasul. Nu prea Îmi era foame. ― O salată mixă, am spus În cele din urmă, conștientă de alegerea complet lipsită de originalitate. Și un fresh de portocale. Chelnerița plecă și m-am uitat involuntar la Adi și Maria, care se țineau de mână. Deveneam cu o viteză amețitoare a cincea roată la căruță. Mi-am coborât privirea În ecranul mobilului, Încercând să par interesată de ceva. Adi cuprinsese
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
opt de ani, Flutur Veronica era tânără și subțirică, de te mirai de unde avea puterea să facă față atâtor cazane. Purta întotdeauna fond de ten, ruj și rimel, iar părul scurt, șaten și nu prea des era tapat în stilul chelnerițelor din anii ’60. La sfârșit de zi, râurile de sudoare îi lipeau șuvițele de cap și-i amestecau rujul și rimelul cu fondul de ten, dându-i un aer de clovn trist și îngândurat. Zâmbea des și vorbea puțin, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
iar în scădere. Cum îmi mai place. Cât de mult poate să-mi placă. Ca și Selina, zona asta va ajunge departe. Cândva exista vizavi un restaurant italian ajuns la a treia generație: avea fețe de masă din olandă și chelnerițe cu fundul mare, îmbrăcate în negru, cu o ținută foarte sobră. Astăzi s-a transformat într-un Burger Den. Pe aceeași stradă există și un Burger Hutch. Mai există și un Burger Shack și un Burger Bower. Mâncarea la minut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mă întreb și acum, dacă era cineva care să se prefacă, inclusiv ea. Mi se așezase în poală, ce-i drept ca o veche prietenă, dar asta doar să-i văd mai bine părul. Poate că era pur și simplu chelneriță, casieră, distribuitoare de energie multifuncțională... și poate că eu ajunsesem să o cunosc nițel mai bine. Lângă mine, pus într-o pungă de plastic impermeabilă, transparentă, era portmoneul meu: banii, necesarul. Fusesem obligat să fac un duș bine presurizat, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nu chiar așa de încordat... Luam prânzul la o cabană cochetă de lângă Bank Street din West Village - autorizată, cu siguranță, să vândă băuturi alcoolice, dar cu o înclinație pentru mâncarea, sănătoasă, pentru mâncatul atent, pentru macrobiotică și longevitate. Chelneri și chelnerițe pândeau fantomatici de prin ungherele de lemn. Uite-l pe Hansel. Uite-o pe Gretel. Se mișcau în hainele lor albe ca niște medici și surori. Mâncarea pe care o aduceau era administrată ca un medicament, ca un elixir. Haleala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
el, tu ești tipul care face reclamele alea, alea care nu mai sunt difuzate? — Chiar eu. — Ah. Dădu din cap. Mie mi se păreau al naibii de distractive reclamele alea Toți eram de părerea asta — Mulțumesc, Martin, am spus. Se ivi și chelnerița cu farfuria mea bine îndesată și aburindă. Tot ea luă și comanda lui Martin. M-a surprins și de data asta cu preferința Lui tipică mocofanului standard - ouă, șuncă și cartofi prăjiți. Nu, nu cred că scriitorii câștigă prea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o pereche căsătorită care susținea că erau patronii. Ea era clar o codoașă, chestie care, de altfel, nu mă deranja câtuși de puțin. Ea a negat în timp ce Fielding mă conducea înapoi la masa noastră, i-am spus pe șleau unei chelnerițe apetisante cam ce aveam eu chef să-i fac, lucru care a înălțat-o în al nouălea cer de fericire, dar o trebuit să se întoarcă îndurerată la bucătărie și, când am dat buzna prin ușile batante să o consolez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cât am putut împreună cu Ossie atunci când v-am pus față-n față. A fost extraordinar. Am putut să verificăm toate mișcările voastre. A fost îngrozit de întorsătura pe care o luaseră lucrurile. Amândoi am fost îngroziți. — Fiecare în felul lui. Chelnerițele din locul ăsta întunecos fuseseră obligate să se înghesuie în echipamente tare tinerești - bavete, șosete. Studiul pieții a stabilit fără nici o îndoială că acesta este fetișul cel mai des întâlnit la bărbați. Și tot timpul spuneau poftă bună și vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ce faci, peste două zile vine Birică ăla de la București și ne nenorocește. Să nu vii târziu. — Nu vin târziu. Tu să aranjezi treaba la Pietroasele, că Îl ducem acolo. Fă rost și de niște gagici și Îmbracă-le În chelnerițe. Și fă rost și de un taraf de țigani. — Numai la asta Îți stă capul, a bodogănit Vasilica. — Taci din gura aia dacă vrei rochii din Neckermann. Hai, Costele, plecăm! a strigat el către șofer și s-a urcat În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ciment ce traversa zona vestică a Northolt, o suburbie rezidențială a aeroportului. Case cu un singur etaj stăteau în mici grădini despărțite de garduri din sârmă. Zona era locuită de personalul mai puțin calificat al liniilor aeriene, îngrijitori de parcări, chelnerițe și foste stewardese. Mulți dintre aceștia lucrau pe schimburi, motiv pentru care dormeau după-amiaza și seara; așa se explicau draperiile trase la geamuri pe când treceam noi pe străzile pustii. Am tras la intrarea în spital. Ignorând parcarea vizitatorilor, Vaughan merse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de bărbat zice: — Biroul de avocatură Denton, Daimler și Dick. — Stridie? zic. Unde ești, javră ordinară? Și convorbirea se întrerupe. Aici și acum, în timp ce scriu aceste rânduri în Seattle, într-un local din imediata apropiere a Departamentului Lucrărilor Publice, o chelneriță ne zice, mie și lui dom’ sergent: — Nu au cum să elimine iedera deocamdată - și ne mai toarnă niște cafea. Se uită pe fereastră la zidurile verzi, brăzdate de vițe groase și cenușii. E singurul lucru care mai ține în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Un cvartal mai încolo, străzile s-au transformat în niște canioane verzi, cu carosabilul și trotuarele îngropate în verde. Ziarele o numesc „Amenințarea verde“. Echivalentul vegetal al albinelor ucigașe. Infernul iederei. Tăcută și de neoprit. Sfârșitul civilizației derulat cu încetinitorul. Chelnerița zice că, de fiecare dată când autoritățile încep să taie vițele, să le dea foc cu aruncătorul de flăcări sau să le stropească cu ierbicide - chiar și atunci când au adus caprele pitice să le mănânce -, încep să se întindă rădăcinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
chiar și atunci când au adus caprele pitice să le mănânce -, încep să se întindă rădăcinile. Rădăcinile astea au surpat tunelurile, au întrerupt cablurile și conductele subterane. Dom’ sergent formează în continuu numărul din anunțul cu restaurantul, dar linia rămâne moartă. Chelnerița se uită la limbile de iederă care au început deja să traverseze strada. Într-o săptămână, n-o să mai aibă serviciu. — Garda Națională ne-a promis că o s-o stopeze, zice. Acum aud că a ajuns și-n Portland. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de stop. O vacă albă paște niște cârciumărese dintr-o jardinieră din fața poștei. O altă vacă e trântită în fața secției de poliție, blocând trotuarul. Miroase a curry și paciuli. Ajutorul de șerif e încălțat în sandale. Ajutorul de șerif, poștașul, chelnerița de la bufet, barmanul de la cârciumă au, cu toții, un punct negru lipit între sprâncene. Un bindi. — Măiculiță, zice dom’ sergent. Tot orașul a trecut la hinduism. După cum scrie în Buletinul miracolelor paranormale de săptămâna asta, totul s-a întâmplat din cauza vacii-fariseu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mai ocupat să își șteargă bine, cu o batistă, ochelarii cu dioptrii multe, iar Ceaușescu, așezat mai departe, strategic, într-un capăt al mesei, se mulțumea să-i asculte pe ceilalți, cu un aer în aparență condescendent și modest. O chelneriță de partid și de stat, brunetă, înfloritoare și surâzătoare, cu șorțuleț și cu bonețică, își vârî pentru câteva clipe căpșorul cârlionțat pe o ușiță dosnică, pentru a întreba dacă mai era nevoie de ceva la masă, apoi se retrase discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
apoi se porni o discuție în legătură cu justețea politicii de condamnare a regimului din Iugoslavia lui Tito, pe care o dusese partidul în vremea lui Stalin. Discuția, purtată cu reținere și prudență, se sfârși în coadă de pește, în momentul când chelnerița cea brunetă și înfloritoare reveni, ca să aducă o tavă încărcată de tarte cu frișcă. Dându-și seama că era cazul să schimbe subiectul de conversație, Gheorghiu-Dej se uită cu tâlc spre Ceaușescu și-l întrebă ca din întâmplare: Ei, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
am îndreptat spre cafenea. Am intrat. Când Alex m-a văzut, mi-a zâmbit cald. Ne am așezat la o masă. El a comandat o cafea cu apă. Mie îmi era atât de foame, încât mi-a venit să întreb chelnerița dacă nu are niște sânge. În schimb, am comandat niște apă plata cu lămâie. Ce ai mai aflat? l-am întrebat nerăbdătoare. E complicat. Se pare că înjunghie oamenii cu o armă necunoscută. Pur și simplu le scoate inima din
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
vîntul conteni, iar potopul se transformă treptat În burniță, ploaia aceea fină și pătrunzătoare al cărei secret de fabricație Bretania pare să-l dețină dintotdeauna. Legătura cu continentul avea să fie curînd restabilită. La cafeneaua din port, Anne și mica chelneriță Împărțeau sandvișuri și căni cu grog celor care tocmai petrecuseră ceasuri bune scotocind insula În căutarea lui Nicolas și care făceau acum o pauză Înainte de a se reîntoarce pe teren. Sora lui Christian aprecia faptul că Ryan făcea parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cu un capsator vâjâindu-mi pe lângă ureche și cu o notificare de concediere pe birou? Vivian se descotorosea de angajați la fel de rapid și de fără nici o remușcare, ca o persoană care-și golea coșul de gunoi. I-am făcut semn chelneriței să-mi mai aducă un pahar cu vin. Speranțele pe care le nutrisem în urmă cu cinci luni - să mă afirm ca editor la Grant, să găsesc cărți de excepție, să urc mai multe trepte în carieră - toate mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
decorul adunăturii ăleia pestrițe care indiferent de temperatura de afară era îmbrăcată parcă cu aceleași haine groase de iarnă și consuma aceeași vodcă pe care rușii îți lasă impresia că o beau în loc de apă. Fumul îngrozitor, lipsa gurilor de ventilație, chelnerițele cu fuste scurte care se plimbau printre mese adunînd paharele goale, preluînd comenzi, suportînd ciupiturile bețivanilor care nu-și puteau stăpîni instinctele, rîsetele necontrolate. Danturi îngălbenite, fețe țepoase, scăfîrlii care nu înțelegeau niciodată că ora închiderii trebuia respectată. Numai barmanii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și făcea. Citiți degeaba, dacă nu beți o cafea ca lumea, zise funcționara și Îl puse să semneze un borderou. Ar fi fost o dimineață obișnuită, dacă nu ar fi fost explozia. Barmanul de la Solferino a scăpat țoiul din mână; chelnerița a călcat strâmb și a căzut În brațele vânzătorului de lozuri; mulți s-au trântit care pe unde, cu fața la pământ; din WC-ul gării au ieșit În grabă câțiva cetățeni Îmbrăcați sumar; șeful postului de miliție TF s-a baricadat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]