46,791 matches
-
ziuă Liniștea călărește pe mânzul negru al dimineții Care n-a deschis încă pleoapele zorilor, Doar melcul dintr-o glastră cu flori dă vieții Noul sens începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Canicula_din_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
care nu avea acces. Sorbea însă fiecare gest al celor din încăpere și, probabil, toată admirația i se citea pe chip. Se apropiase prea mult de cuplul străin. Domnul acela, îmbrăcat în haine albe, de in, o întrebă cum o cheamă,surprinzând-o cu gura căscată. O întrebase în limba engleză, dar înțelesese. Străinul îi pronunță numele stâlcit și o făcu să râdă. Imediat, apăru în spatele ei tatăl său. Schimbară câteva cuvinte și apoi se îndepărtară cu zâmbetul pe buze, iar
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1468906215.html [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
nu se baza decât pe amintirile de la 5 ani. Se apropie un băiețel de ei. Avea pe chip aceeași strălucir3e pe care o încercase și ea cu peste 20 de ani în urmă. Îi zâmbi și îl întrebă cum îl cheamă. Băiețelul nu îi răspunse. O privea, fascinat, în ochi și apoi privea spre umbreluța din paharul ei de cocktail. Repetă întrebarea, de această dată în limba engleză. Îi răspunse timid. Îi stâlci numele și acesta începu să râdă zgomotos. Când
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1468906215.html [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
acestuia pe o piață economică individuală liberă cu îndemnul "îmbogățește-te!"(liberalism), nici prin deposedarea de proprietatea privată (comunism). Cu toate că doar Statul are forța coerciției, atât Bisericile, cât și comunitățile locale, ONG-urile, școlile, universitățile, partidele politice sau sindicatele sunt chemate să participe la binele comun al societății în virtutea calității lor de structuri sociale. Prin urmare, tot ceea ce poartă amprenta asociativității într-o societate este menit să creeze poduri între individ și stat. Însă, așa cum stau lucrurile astăzi, toate marile corporații
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_filantropiei.html [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
mașină. - Pe mașină era un covor și învelit în covor...încearcă să repete Licsandru, dar este întrerupt de președinte cu un deget ridicat în dreptul gurii. - Băi, cine esti tu, care este de fapt? zice președintele cu glas încet. Cum te cheamă pe tine?...încet, vorbește încet, care este! Se vede că tensiunea arterială la nivelul capului îi crește pentru că fața i se înroșește, iar la nivelul gâtului apar umflături. - Licsandru... și Cizmaru! - Așa!...și ce ziceai că era pe mașina mea
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1473990087.html [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
a ordinii generale este organizarea locuirii după principiul cercurilor concentrice, organizare care imită mișcarea circulară a cerului. Așa se explică de ce în centrul cetăților-state este amplasat sanctuarul divinității protectoare, celebrate la intervale regulate de un corp sacerdotal profesionist. Cetățenii sunt chemați, pe de o parte, să își îndrepte privirile spre centru, cu tot ce înseamnă asta, rituri, obiceiuri și norme sociale și, pe de altă parte, să își apere centrul iradiant, veghind pe zidurile cetății la eventuala intruziune a unor agenți
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
perete și bea rânduială. * Părinte Duhovnic prea mare-i lucrarea Mă caut pe mine în locuri ciudate Nu-s visul nici boala sunt azi visătoarea Din Lumile-nalte în cer nestemate Plec tâmpla spre tine simbol de-nălțare Pământul mă cheamă să-mi mângâie fața În laț de păianjen îmi simt provocare Alerg către tine tu ești interfața. Părinte Duhovnic e camera goală În care-al meu suflet se zbate-ntre ziduri Mă poartă-n lumină mă poartă-n sfială Să
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1491898048.html [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
înfășurată-n pufoasa și moale povară, să uit toate cuvintele urâte care dor, fermecată de al iernii mirific decor. Nici gândurile să nu mă mai găsească cred c-au început și ele să mă urască, nu mă mai înțeleg și chemate de zări pornesc mereu pe alte și alte cărări. Să ningă aș vrea cu multă zăpadă să se vadă doar albul din stradă, iar copacii îmbrăcați în mantia de nea să pară giganți coborâți de pe o stea. Referință Bibliografică: Să
SĂ NINGĂ ... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_ninga_mariana_ciurezu_1357587855.html [Corola-blog/BlogPost/348765_a_350094]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MAREA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului O, mare, Mare albastră și misterioasă, Cu valuri sălbatice ce-nghit orizontul, Glasul tău plin de ispite, Mă cheamă în depărtări. Râu al nemărginirii, Cine-ți dăruiește viață În inima uscată a pădurii înghețate? Pământule-mamă, de câte milenii, Cântecele mele îți scaldă întinderile? Pământule, Iubitule, De-atâta vreme îți cutreier cărările! Iubesc această Lume Încă din zorile Creației, Când
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1406441586.html [Corola-blog/BlogPost/357493_a_358822]
-
mi-a vorbit cu totul special, printr-un pasaj din cartea „Pași spre lumină” a pastorului Petrică Lascău , apărută imediat după revoluție, în prefața scrisă de profesorul Iosif Țon, : Ne aflăm la momentul întoarcerii poporului român spre spiritualitate, spre creștinism. Chemăm tânăra generație de credincioși evanghelici să îndrăznească să se avânte în creația literară. După decenii de întuneric și de urât în literatură, este timpul ca noi, cei ce ne-am format la lumina Cuvântului lui Dumnezeu, să aducem din nou
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
mele și delicatețea aprecierilor și îndrumărilor lui a făcut ca acest cerc al comunicării, atât de esențial pentru un scriitor, să îmi dea satisfacția unei complexități, pentru a nu abandona în momente grele. Spunea scriitorul Philip Yancey : „ Noi, creștinii, suntem chemați să arătăm dragoste chiar și acolo unde s-ar părea că Dumnezeu nu ar arăta-o”. După ce am terminat scrierea acestui prim roman, îmi amintesc că a urmat o perioadă mai grea decât cea a creației. Scriitorii în general, sunt
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
s-au întâmplat și în atelierele de rugăciune. Avem și femei care în urma acestui timp - au hotărât să-și predea viața în Mâna Domnului. Dintre ele, în urma acestei hotărâri, unele au făcut deja, botezul în apă. Inițial, au dorit să chemăm păstorii și să fie botezate în mare, dar apoi au hotărât că e mai bine în biserica lor, unde vor fi împreună cu toți cei dragi ai lor și mulțumim Domnului pentru cele ce l- au făcut deja. Consider, totodată, o
VARA ACEASTA, LIGIA SEMAN S-A DEDICAT FEMEILOR. INTERVIU CU SCRIITOAREA LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 133 din 13 mai 2011 by http://confluente.ro/Vara_aceasta_ligia_seman_s_a_dedicat_femeilor_interviu_cu_scriitoarea_ligia_seman.html [Corola-blog/BlogPost/344292_a_345621]
-
Nu se depărtau de târlă și mai degrabă schelălăiau decât lătrau. Băiatul era destul de deprins în ale vieții ca să nu-nțeleagă că ceva nu-i la locul lui la stâna tatălui său. Sare din car și, suspicios, insistă să-și cheme cânii: - Chioru! Costachi! Aici, dulăilor! Titișor, vin-la tată-tău!...Ce-aveți, proștilor!? Ați băut rachiu' tatei?. Apropiindu-se, începe să înțeleagă că la stână s-a întâmplat ceva. Ceva rău, căci câinii păreau amețiți, iar tată-său întârzia să se-
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
se afla ca într-o curte interioară deschisă cerului, plină de bănci de piatră ca niște paturi, îmbrăcat în alb. Privea spre mine și ironic, dar mai ales plin de căldură și tandrețe. Mă învăluia cu privirea dumnealui. M-a chemat aproape și a început să-mi vorbească. Unde înainte era ca o rumoare în fundal, când a început tata să vorbească, toți au devenit ca niște statui. Numai noi doi eram activi. Am avut impresia că tata era înțeleptul locului
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
Articolele Autorului PSALM ,, Pe mine, mie, redă-mă’’ (M. Eminescu) Mai bate piroane în cruce, Pe frunte mai pune-mi iar spini, Ca praful azi vântul ne duce, De noi suntem tot mai străini. Mai trage frânghia la clopot Și cheamă toți popii-n altar, Oprește știutul vechi clocot Și stinge tot focul de jar. Împrăștie iz de tămâie, Aprinde luminile-n sfeșnic, Iubirea, a noastră, rămâie În timpul cel pururea veșnic. Și pune-mi bănuțul în mână, Împinge și barca pe
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1426683894.html [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
focul de jar. Împrăștie iz de tămâie, Aprinde luminile-n sfeșnic, Iubirea, a noastră, rămâie În timpul cel pururea veșnic. Și pune-mi bănuțul în mână, Împinge și barca pe ape, Căci moartea, a toate stăpână, E-aproape, aproape, aproape. Și cheamă degrabă și vântul Să plimbe frunzișul cel veșted, Închide cu grijă mormântul Și pune-mi o floare la creștet. Referință Bibliografică: PSALM / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538, Anul V, 18 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
PSALM de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1426683894.html [Corola-blog/BlogPost/374226_a_375555]
-
m-am trezit în casă la o rusoaică, îmi mângâia fața cu mâna ei catifelată și repeta: bolnoi, bolnoi...voda ...voda... Moșul se opri din citit și-și pironi privirea în cer. Începu să plângă și mai tare și să cheme păsările cerului să le arunce grăunțe... Mintea lui trecu de la rațional la un fel de nebunie pașnică, se sculă și începu să joace, fugi repede la vaca mea care era legată în poiană, se urcă pe ea, confundând-o cu
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
Și-apoi, salța coadă să-și înghită krilul și-n străfundul mării i se pierde trilul, știu domnii aceștia multe despre ea însă nu și-acesta: oare ce gândea ? Să anunțe-n larg că-i oră de masă și își cheamă soțul să vină acasă, care soț, că soții, plat, indiferent, a plecat, cu-o treaba, dus de vreun curent ? S-anunțe dușmanii și amici să-și cheme de răi nu îi pasă, cu-ai ei nu se teme. Nu se
DOAR GEMÂNDĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476814569.html [Corola-blog/BlogPost/379102_a_380431]
-
ce gândea ? Să anunțe-n larg că-i oră de masă și își cheamă soțul să vină acasă, care soț, că soții, plat, indiferent, a plecat, cu-o treaba, dus de vreun curent ? S-anunțe dușmanii și amici să-și cheme de răi nu îi pasă, cu-ai ei nu se teme. Nu se știe însă, vi-o repet, din nou, la ce tot îndeamnă sunetu-n ecou. Nu știu domnii aceștia, nu știu, iar vă zic, ca balena-albastră nu le-a
DOAR GEMÂNDĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1476814569.html [Corola-blog/BlogPost/379102_a_380431]
-
de veselie, cu muzica și dans, alături de micile talente de la secția de dans sportiv a Palatului Copiilor din Oradea. Te așteptăm cu drag să-ți iei porția de cultură! Povestea continuă. “BookLand vine acolo unde oamenii sunt deja. Nu-i cheamă, ci îi urmează!” ### Despre BookLand ### Caravană BookLand este cel mai inedit târg de carte, muzica, film și jocuri, aflat la a 2-a ediție, prezent pe parcursul anului 2012 în 39 de orașe din țară, timp de 42 de săptămâni. Conceptul
Pentru o săptămână, Oradea se transformă în tărâmul cărților! by http://www.zilesinopti.ro/articole/2676/pentru-o-saptamana-oradea-se-transforma-in-taramul-cartilor [Corola-blog/BlogPost/97266_a_98558]
-
o rață din partea locului, răspunse ea ferindu-și privirea. - Ba nu !, nu ești o rață. - Ba da! Ba da!, sunt orață urâtă și proastă. Băiețelul rămase câteva clipe dus pe gânduri, cu privirea țintă asupra ei, nsistând : - Pe mine mă cheamă Bebi. Tu...tu...ai un nume! - Nu, eu nu am nume. Știu că voi oamenii vă dați tot felul de nume și chiar sunteți preocupați de glorie și de renume. Noi păsările nu suntem așa, noi trăim în anonimat. Cel
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Maretia_smereniei_stefan_popa_1393527389.html [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
în mintea celor care o studiază, puterea iubirii spre dezvoltarea ideilor la care el a ajuns. Observăm că dragostea și iubirea ce au stat la baza studiului său și pe care le-a inserat cu prisosință în creația sa, ne cheamă să le cultivăm în viața noastră și a semenilor noștri, din întreaga lume. Din aceast perspectivă putem spune că opera Părintelui Stăniloae este izvorâtoare de iubire și comuniune, iar structura supremei iubiri și comuniuni este Sfânta Treime. Din iubirea Sfintei
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_popescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
această neîncetată căutare ne-a lăsat pe noi sa zărim în fuga timpului, încă din viața aceasta, Chipul Sfințeniei. În dimineața zilei de 14 septembrie anul 2002, ziua Înălțării Sfintei Cruci, Starețul Mănăstirii Antim, Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu, a fost chemat la Domnul. “Părintele Sofian a plecat la Cer” - scria pe atunci Mitropolitul Olteniei, Teofan Savu. “Împărăția cea de sus se îmbogățește cu un pământean. Pământul, în logica lumii, este mai sărac cu un om ceresc. Omenirea, în logica credinței, devine
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
aprobe plecarea. Tribulațiile unui regim absurd Părintele Sofian Boghiu s-a ținut de cuvânt: a terminat de pictat biserica de la Deir-el-Harf și s-a întors în țară. Vestea iscusinței sale s-a răspândit în Orient și, astfel, el a fost chemat în anul 1979 să picteze o altă biserică, în Siria, la Hama. Înainte de plecare a fost chemat la Securitate, cum era obiceiul, pentru a fi „prelucrat“. În Siria, părintele trebuia să nu vorbească cu nimeni, să evite să-și facă
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
pictat biserica de la Deir-el-Harf și s-a întors în țară. Vestea iscusinței sale s-a răspândit în Orient și, astfel, el a fost chemat în anul 1979 să picteze o altă biserică, în Siria, la Hama. Înainte de plecare a fost chemat la Securitate, cum era obiceiul, pentru a fi „prelucrat“. În Siria, părintele trebuia să nu vorbească cu nimeni, să evite să-și facă relații, să nu împrumute bani, să nu dea interviuri, să nu meargă la poliție. Prin aceste „recomandări
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 by http://confluente.ro/Parintele_arhimandrit_sofian_boghiu_19_stelian_gombos_1336394635.html [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]