1,163 matches
-
la sfârșitul sarcin ii. Informațiile obținute în urma evaluării trebuie valorificate astfel: comparate cu rezultatele obținute de profesor prin alte metode complementare; inserate în portofoliu; prezentate periodic părinților. Autoevaluarea comportamentelor d in sfera domeniu lui cognitiv se poate realiza prin: a) chestionare; b) scări de clasificare; c) autonotare controlată (elevul își pune nota, profesorul o validează sau nu); d) notarea reciprocă sau interevaluarea. Exemple de modalități de autoevaluare: a. Chestionar 1) Cum ai identificat fibrele text ile ? .................................................................. 2) Ce ai învățat din
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
studiu, în special aplicarea fișelor privind traseul socio - profesional al absolvenților, s-a realizat în colaborare cu Asociația Națională a Surzilor din Roaânia și filialele acesteia din județele Neamț, Suceava, Bacău, Galați, Brăila, Iași și Vaslui. Analiza rezultatelor obținute în urma chestionării absolvenților a relevat următoarele: - 42,22% din cei chestionați sunt angajați (toți în sectorul privat); - 33,33% din cei chestionați lucrează în specialitatea de pe diplomă; - 40% din cei angajați au carte de muncă; - la 84,21% din cei angajați le
Traseul socio ? profesional al absolven?ilor by Leahu Daniela [Corola-publishinghouse/Science/84007_a_85332]
-
exprimare elevi, elasticitate, naturalețe, spontaneitate) c4) Integrarea mijloacelor și materialelor didactice propuse (concordanța cu tema): c5) Observații privind comportamentul elevilor, privind formarea sentimentelor morale, civice, patriotice, etc.). d) Metode folosite (dialogul, expunerea, exercițiul, povestirea, lectura, exemplul, demonstrația, analiza psihologică, ancheta - chestionare, analiză, studiul de caz, testul, consultația, caracterizarea și autocaracterizarea). e) Pregătirea elevilor pentru oră și participarea la dezbateri. e1) Daca tema este cunoscută din timp de elevi; e2) Dacă s-au anunțat planul, bibliografia, recomandări pentru strângerea datelor. Dacă s-
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
stiluru de învățare ale elevilor și variabilele demografice (gen, gradul didactic, nivelul studiilor, anii de vechime la catedră)? Metode Ancheta se definește ca o metodă de culegere a datelor despre entitățile sociale cuprinse într-un eșantion, de obicei, pe baza chestionării orale sau scrise. Principalele caracteristici ale anchetei sunt următoarele: a) standardizarea (ancheta este un tip de cercetare care presupune utilizarea unor instrumente de investigație standardizate); b) eșantionarea (ancheta folosește eșantioane reprezentative, care permite ulterior estimarea rezultatelor la nivelul întregii populații
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
sunt următoarele: a) standardizarea (ancheta este un tip de cercetare care presupune utilizarea unor instrumente de investigație standardizate); b) eșantionarea (ancheta folosește eșantioane reprezentative, care permite ulterior estimarea rezultatelor la nivelul întregii populații din care s-a extras eșantionul); c) chestionarea (ancheta folosește, în general, două tehnici: chestionarea și interviul, chestionarul permițând o evaluare statistică de mai mare precizie); d) amploarea și elaborarea (ancheta are în vedere un univers social mai larg comparativ cu alte metode de cercetare și se realizează
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
tip de cercetare care presupune utilizarea unor instrumente de investigație standardizate); b) eșantionarea (ancheta folosește eșantioane reprezentative, care permite ulterior estimarea rezultatelor la nivelul întregii populații din care s-a extras eșantionul); c) chestionarea (ancheta folosește, în general, două tehnici: chestionarea și interviul, chestionarul permițând o evaluare statistică de mai mare precizie); d) amploarea și elaborarea (ancheta are în vedere un univers social mai larg comparativ cu alte metode de cercetare și se realizează în echipe de cercetători, uzând de operatori
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Datele adunate de la acest prim grup au fost utilizate pentru alcătuirea chestionarului final. Al doilea eșantion folosit pentru acest studiu a fost format din cadre didactice alese aleator și care predau la școli gimnaziale din orașul Vaslui. O parte dintre chestionare au fost aplicate prin e-mail, altele direct. Analiza celui de-al doilea eșantion în funcție de datele demografice: Experiența didactică - anii de vechime la catedră variază de la 6 la 36 și în procente 12,22 % între 0 și 10 ani vechime, 50
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
vechime, 11,11% între 21 și 30 de ani vechime, 15,55% peste 30 ani vechime. Studii: 35,55% dintre respondenți au studii liceale, 2,22 % au studii posliceale, 53,33% au studii superioare, 7,77% au studii postuniversitare. La chestionare au răspuns mai multe femei ( 92,22%) decât bărbați ( 7,78%). Cadrele didactice cu gradul I reprezintă 72,22%, cele cu gradul II, 11,11%, cu definitivatul 16,66%. Chestionarele Folosind metoda Ajzen și Fishbein (1980) de realizarea a chestionarelor
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
sau a altora asemănătoare, care oferă resurse de autocunoaștere și informare bogate și gratuite pot fi deosebit de utile și mijloace necostisitoare de consiliere. Pagina Ghidului ocupațiilor realizată de Institutul de Științe ale educației oferă, de exemplu, oportunitatea autoadministrării gratuite de chestionare de interese și aptitudini, oferind o importantă bază de date referitoare la universul ocupațiilor. Cunoașterea ofertelor academice prin intermediul Internetului este de asemenea importantă și consilierul trebuie să încurajeze și să asiste elevii în cercetarea lor. Majoritatea paginilor web ale universităților
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
a începe conversația prin punerea unor întrebări (unele dintre acestea sunt țintite în direcția obținerii unor informații, dar scopul lor principal este de a stabili elemente comune cu cel cu care discutăm); printre aceste întrebări este util să existe o chestionare generală a partenerului de conversație, deoarece oamenii, în marea lor majoritate, se simt bine când ceilalți arată interes pentru persoana lor. Mult mai greu este atunci când trebuie să vorbim în fața mai multor persoane. Ce vom face în acest caz? Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prin patru mari etape, și anume: - „mai întâi este pusă o largă, deschis-închisă întrebare la care cei mai mulți elevi/studenți pot să răspundă; - o a doua secvență de întrebare începe să îngusteze șirul răspunsurilor și focalizează gândirea cursanților în cadrul strategiei de chestionare; - reactualizarea prelegerilor și/sau afirmațiilor se întrepătrunde cu întrebările, ținând cont de punctele de interes major; - o întrebare finală, conclusivă, aduce cursanții la punctele de încheiere dorite” (Moore, 1994, p. 191). Desigur că preluăm concluzia la care ajunge autoarea, împărtășind
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al elevului/studentului. Ele pot fi folosite pentru a corecta răspunsul dat, obține clarificări, pentru dezvoltarea conștiinței critice sau pentru a refocaliza răspunsul respectiv. Pentru creșterea calității răspunsurilor pe care le primim de la cursanți putem folosi patru tehnici importante de chestionare (Moore, 1994, pp. 186-189): - redirecționarea este prima dintre acestea, urmărind direct creșterea participării cursanților; ea intenționează atragerea elevilor/studenților în discuție, cerându-li-se să răspundă la întrebare în lumina răspunsului oferit anterior de alții; profesorul nu corectează răspunsul elevului
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adevăr sau fals), mulțumindu-se să redirecționeze atenția pe următorul elev; - timpul de așteptare pentru ca elevul/studentul să aibă posibilitatea efectivă de a răspunde la întrebarea care i-a fost adresată este un alt element deosebit de important în procesul de chestionare. Trebuie spus că, în situații practice, profesorul are tendința de a cere cursanților să răspundă „pe loc”, în sensul că timpul de reflecție la care făceam referire mai devreme tinde să fie suprimat sau, în orice caz, este foarte mic
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
listă, însă, în loc de a încerca să găsească soluții în cadrul științific prin demers personal, chestionează alți colegi care deja au identificat răspunsuri la problemele respective). 13.2.2.3. Tehnica Delphitc "13.2.2.3. Tehnica Delphi" Reprezintă o tehnică de chestionare progresivă având ca finalitate procesul de luare a deciziei în anumite situații. Pentru aceasta, în varianta propusă de Rand Corporation (apud Johns, 1998), se alcătuiește un grup de experți care nu intră niciodată în contact unii cu alții. Lor le
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la diminuarea acestor elemente negative. 13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)tc "13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)" 13.2.3.1. Experimentultc "13.2.3.1. Experimentul" Câteodată, simpla observare ori chestionare a cursantului este insuficientă. Un demers profund formator îl are implicarea acestuia din urmă în propria activitate de învățare. Un argument în acest sens este schizokinetica (engl. Schizokinesis) („schizo” - divizat și „kinetică” - acțiune); termenul desemnează un răspuns al organismului care
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
didactic. Iată de ce un aspect importat asupra căruia se cuvine să atragem atenția este acela că liderul grupului (tutorul) trebuie să dovedească, pe lângă o cunoaștere profundă a materialului, și stăpânirea unor abilități în sfera relaționării umane, cum ar fi: tehnica chestionării/adresării de întrebări, oferirea unor întăriri pozitive/feedback ca reacție la comportamentele de învățare ale colegilor din grupul de discuție tutorial, un grad ridicat de toleranță și răbdare etc. În lumina acestor considerente, devine evident că eșecul unor activități tutoriale
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
piața, puteți folosi unele dintre următoarele idei, ușor de pus în aplicare: După ce ați stabilit cine pot fi clienții țintă, adresați unor clienți potențiali aceeași întrebare (pentru a asigura uniformitatea), fie prin contact față în față, fie prin telefon; trimiteți chestionare prin fax, prin email sau prin poștă. Oferiți respondenților stimulente simple și necostisitoare, cum ar fi o mică recompensă materială sau o carte. Încurajați anonimatul și reacțiile oneste. Desfășurați câteva sesiuni de brainstorming, moderate de o altă persoană decât dvs.
[Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
se poate vorbi despre o realitate în afara sensurilor și semnificațiilor pe care noi le dăm lumii pe care o percepem. Cercetătorul din științele socioumane contribuie el însuși la crearea, la construirea realității pe care o studiază. Deconstructivismul va servi la chestionarea paradigmei dominante, la penetrarea aparenței simbolurilor pentru a le face transparente, la dezavuarea „regimurilor universale ale adevărului” (Boje et al., 1996). b) Contextualismul este o viziune inspirată mai ales de etnometodologi. Etnometodologia oferă o teorie elaborată și sistematică potrivit căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
alte nevoi. Această deplasare nu are loc într-un cadru de respect pentru o ierarhie ascendentă sau descendentă. 1.2. Teoria bifactorială a lui Herzberg (1959) Herzberg fusese interesat de atitudinile față de muncă așa cum se desprind ele din răspunsurile la chestionare. El constatase că răspunsurile variază dacă salariații sunt chestionați despre satisfacția sau insatisfacția lor. De asemenea, el a urmărit să identifice influența mediului social asupra răspunsurilor date de persoanele care completau chestionarul. Astfel, salariații pot să aibă atitudini favorabile față de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cuprinde trei etape : 1. Reuniunea de deschidere prezentarea membrilor echipei de audit conducerii firmei auditate, discutarea obiectivelor și domeniului de aplicare a auditului, confirmarea asigurării facilităților necesare efectuării auditului, clarificări etc. 2. Examinarea sistemului calității culegerea dovezilor, prin analiza documentelor, chestionarea angajaților și observările directe și formularea observațiilor auditorilor, ce stau la baza stabilirii neconformităților. Aceste neconformități trebuie să fie documentate clar și concis, demonstrate prin dovezi corespunzătoare. În general neconformitățile se clasifică În majore și minore. Primele afectează implementarea și
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
sociale și raporturi cetățenești care toate implică cetățenii în procesele de supraveghere și control ale guvernului. Adesea, legislatorii pot să-și asume rolul de reprezentare a responsabilității sociale. De exemplu, un membru al parlamentului poate reprezenta o anumită cauză prin chestionarea unui ministru în timpul alocat interpelărilor în parlament sau prin solicitarea directă de informații de la guvern sau de la un minister. 2.3.4. Responsabilitatea în diagonală Literatura de specialitate nu oferă o convergență a definițiilor acestui tip de responsabilitate. Responsabilitatea în
Politici publice şi guvernanȚa Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ale comportamentului, experienței subiective și ale fiziologiei. În înțelegerea comportamentului nonverbal al fetei, noi credem că cercetătorii nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe datele oferite de respondenții chestionarelor. Prea mult din ceea ce știm noi despre emoții vine din chestionare, unde subiecții, netrăind o emoție sau alta, încearcă să-și amintească sau să-și imagineze cam ce ar gândi sau ar simți dacă ar avea emoția cutare. Ori, informațiile astfel obținute nu pot fi relevante. Să mai precizam că înregistrările
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
grupului. Metoda favorită În asemenea contexte este observarea participativă. Din aceasta fac parte tehnicile observării participative și interviurile intense (sau interviuri În profunzime, structurate sau nestructurate). Observarea participativă presupune stabilirea unor legături profunde Între cercetător și situație. Prin urmărire și chestionare, prin Întrebări și prin asistarea la fenomene analistul pătrunde În interiorul contextului. Interviurile intense constituie un proces conversațional continuu prin care analistul dobândește acces la informații detaliate despre situație (În etnografie, interviul informativ are un caracter „secundar”, fiind atribuit unor informatori
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În orizontul unui asemenea efort se Înscrie și investigarea locurilor memoriei, care aduce În prim-plan mai multe categorii de fapte decât permitea studiul istoric al religiilor, fie și În interpretarea generoasă a unor experți (ca Mircea Eliade) care alăturau chestionării marilor sisteme religioase interesul pentru ideile și ansamblurile de credințe mai puțin structurate și mai puțin răspândite pe vaste arealuri umane. Un câmp de forțe: memoria colectivă Să vorbești despre „locurile memoriei” Înseamnă, fără Îndoială, altceva decât să contempli pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inspiră altora (DEX, 1996, 988Ă. Teoria lui Candace Clark despre simpatie se fondează pe datele cercetărilor de teren minuțioase. Profesoară de la Montclair State College a analizat datele obținute în anchetele sociologice în care s-a aplicat un număr mare de chestionare, precum și datele rezultate din interviurile în profunzime. A făcut observație directă și discuții informale, analiza de continut a documentelor sociale (compuneri libere ale subiecților și lucrări beletristiceă. A apelat deopotrivă la metode cantitative și calitative, la explicație și la înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]