54,187 matches
-
este o dovadă de maturitate ca guvernanții unei țări să nu fie obsedați de această chestiune; să fie preocupați de ea, sigur, e important, însă, după părerea mea, nu numai actualul guvern, dar și cel precedent, erau obsedate de această chestiune, și atunci când ai o obsesie riști să te faci de râs. Foarte mulți străini și mulți dintre colegii mei din alte țări care se ocupă de studii românești sunt de părere că această obsesie riscă să facă țara de râs
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
au mijloacele de difuzare în străinătate. Din cauza considerentelor bănești, editurile din România nu au posibilitatea să încheie contracte cu edituri de anvergură din Occident astfel încât publicațiile lor să ajungă pe piața occidentală. IM: Credeți că este vorba doar de o chestiune de profitabilitate? Sau este posibil ca această deficiență de comunicare să se datoreze și unei anumite pierderi prin traducere, unei anumite inaccesibilități culturale? DD: Asta desigur are un rol de jucat în ceea ce privește literatura română. Eu mă gândeam când am răspuns
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Fondator: Nelu ZUGRAVU 7/1, 2012 Doresc să trec în acest text de la Ambrozie la Augustin într-o problemă care-i pune laolaltă. Despre ce este vorba? Despre opera de catehizare. Personal, cred că tot ceea ce Ambrozie<footnote Am tratat chestiunea aceasta pe larg în Anton Adămuț, Filosofie și Teologie la Sfântul Augustin, Editura Academiei Române, București, 2009, 65-97, precum și în Anton Adămuț, Note asupra pragmatismului ambrozian, C&C, 5-1/, 2010, 11-30. footnote> a realizat în practică va face Augustin în teorie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
iubiți și prețuiți oamenii, nimiciți erorile, rătăcirile”). Problema este, prin urmare, aceea a modului în care mesajul creștin trebuie transmis pentru ca el să nu ajungă pe pământ sterp sau în mărăcini. În mai multe lucrări, Augustin caută să răspundă la chestiunea aceasta. Amintesc aici De catechizandis rudibus, Enchiridion ad Laurentium, De divinis Scripturis sive Speculum, De Genesi ad litteram și De doctri na christiana. Cea mai importantă din punctul acesta de vedere este prima amintită - De catechizandis rudibus, și se poate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
confuzie în ceea ce privește semnificația termenilor princeps, Imperator, Augustus și titulatura imperială în vremea tetrarhiei se poate observa din citirea notelor 5 (p. 164), 67 (p. 180), 89 (p. 184), 159 (p. 192). Dacă s-ar fi mărginit doar la a comenta chestiunile de natură teologică, dl. Mîrșanu și-ar fi făcut un mai mare serviciu. Îndrăznim să credem că, pentru clarificarea aspectelor de ordin istoric, politic, instituțional și pentru modul de prezentare a unor personalități, Notele care însoțesc textul au avut, printre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
hărțile la dimensiuni care le fac ininteligibile, deci total inutile (vezi p. 87: il. 5: „Harta Galliei”; p. 196, il. 7: „Harta Orientului Apropiat”); mai mult, n-a verificat acuratețea lingvistică a textului și n-a consultat un specialist în chestiunile de natură istorică, așa cum o dovedesc numeroasele erori gramaticale și de conținut istoric. Sperăm să convingem cititorul acestor rânduri de justețea observațiilor noastre făcând trimiteri comparative la ediția originală, G. W. Bowersock, Julian the Apostate, Bristol, 1978, și la cea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de sus, de jos, din lateral, din spate, ba chiar și printre treptele de tablă ruginită ale instituției. Odată pătrunși în arhive, lumina tulbure, insuficientă, spațiul strâmt dintre rafturi induceau un sentiment de claustrofobie ce se accentua pe măsură ce discuția atingea chestiuni din ce în ce mai fierbinți. Sigur, intrarea într-o arhivă, și încă una militarizată, nu trebuie să arate ca holul unui teatru, iar decorația, podelele sau covoarele n-au de ce să rivalizeze cu suratele lor din hotelurile de lux. Și totuși, senzația de
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
lucru înseamnă a presupune că noi înșine sîntem infailibili. În al doilea rînd, chiar dacă opinia înăbușită ar fi greșită, ea poate să conțină, și foarte adesea conține, un dram de adevăr; și cum opinia generală sau dominantă într-o anumită chestiune reprezintă numai rareori sau chiar niciodată întregul adevăr, numai prin confruntarea opiniilor opuse putem avea șansa de a ajunge la restul adevărului. În al treilea rînd, chiar dacă opinia unanim admisă ar fi nu doar adevărată, ci ar cuprinde întregul adevăr
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
reprezintă prototipul absolut al statului totalitar. Cum am putea fi cu adevărat liberi dacă nu ne despovărăm de trecutul sîngeros al totalitarismului roșu, care l-a purtat în germene și pe cel brun? Și nu e cîtuși de puțin în chestiune judecarea tuturor membrilor de partid și a tuturor informatorilor, ci sancționarea juridică a sistemului și condamnarea firească a celor ce-au săvîrșit efectiv crime, ca și a “capilor răutăților”. Se pare însă că e prea mult! Pentru a nu mai
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
covoare ale pestilenței. S-a trezit în el stăpânul, dominus, împăratul și precum Darius a poruncit să fie biciuită marea, pentru neobrăzarea-i, iar căpitanii săi au și intrat la apă, ca s-o pliciue, tot astfel primarii localităților în chestiune, cu salariații lor și membrii valizi ai familiilor au ieșit in corpore rânind de-a dreapta și de-a stânga drumului național. Întocmai cum, prin munți și muscele, fragezi entuziaști ai naturii înzestrați cu mănuși de plastic, strâng de sub molizi, tufani
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
o dată raportîndu-se la cele de foarte bună reputație, ca o probă a unei mentalități dezinhibate, exemplar neconvenționale. Scriitorul ne arată astfel că nu acceptă împărțirea apriorică în „buni“ și „răi“, un maniheism uneori prea elementar, pe care-l pune în chestiune prin nuanțări și departajări de finețe. Iată o astfel de adnotare necomplezentă: „În urmă cu vreo doi ani, cînd am fost la București, l-am întîlnit pe Octavian Paler. Am băut o bere în grădina restaurantului Athénee Palace. După cîteva
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
o diversiune undeva, atunci ea de văzut chiar la „Antena 1”, un post de televiziune ale cărui jocuri tulburi nu sunt chiar atât de greu de detectat. Chiar mă gândeam ce vor scoate la atac, pentru a abate atenția de la chestiunile fierbinți ale momentului. Cum problemele de suflet ale românilor sunt cam trei (biserica, revoluția și ungurii), ele au fost promovate cu brio. Mai întâi, eterna problemă a Catedralei Mântuirii Neamului, apoi, într-o emisiune ce venea ca o mănușă, contribuția
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
Și-atunci, cine are cu adevărat interes ca România să rămână în „zona gri” (expresia e un eufemism, pentru că descrierea exactă a acțiunii pesedeilor o acoperă doar expresia „curat murdar”)? Dacă nu mă înșel, României nu i s-au reproșat chestiuni de politică externă, de încălcare a tratatelor internaționale sau alte chestiuni care-ar fi lezat interesele unor terțe entități statale. Ce s-a spus în raportul Nicholson se referă strict la ceea ce fac românii la ei acasă, cu ei înșiși
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
în „zona gri” (expresia e un eufemism, pentru că descrierea exactă a acțiunii pesedeilor o acoperă doar expresia „curat murdar”)? Dacă nu mă înșel, României nu i s-au reproșat chestiuni de politică externă, de încălcare a tratatelor internaționale sau alte chestiuni care-ar fi lezat interesele unor terțe entități statale. Ce s-a spus în raportul Nicholson se referă strict la ceea ce fac românii la ei acasă, cu ei înșiși: politica sinistră a adopțiilor de copii, corupția identificată cu structurile de
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
pentru literatura SF (onorabile în sine și de înțeles) pe alocuri transmise necontrolat în frază. Fără a avea însă intenția originalității și a unei abordări exhaustive, volumul lui Mircea Naidin este, dacă nu mai mult, măcar o binevenită introducere în chestiunea încă problematică a „părinților fondatori” ai SF-ului. Mircea Naidin, Literatura Science Fiction, Editura Fundației Pro, București, 2003, 270 p.
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
mai repede pe Urmuz decât pe Mihail Sadoveanu? E o extravaganță! Nu vreau să spun că ar fi trebuit respectată o ordine fixă de redactare a monografiilor. Mi se va replica pe bună dreptate, până la un punct, că e o chestiune de timp: se va scrie în curând și despre cei care deocamdată lipsesc din canon. Da, dar mă tem că va fi prea târziu pentru ca primele propuneri (cele mai discutabile) să fie acceptate, să fie crezute. Și toată acțiunea, nobilă
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
fără nici un fel de probleme, cu care să defileze în locul lui Ioan Talpeș. Dar nici președintele Iliescu nu pare a sta mai bine la acest capitol, de vreme ce n-a avut un personaj de rezervă în locul consilierului său. Dar, dincolo de aceste chestiuni de întîietate și de imagine, marea întrebare e dacă guvernul, în formula sa actualizată, se va apuca de treabă. Mă tem că nu. Probabil că vom asista la o nouă pregătire, minuțios pusă la cale, de rezolvare a tuturor hibelor
Ce va face guvernul după? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13076_a_14401]
-
fabrica în serie CD-uri gata înregistrate cu recorelarea, recalcularea și indexarea pensiilor între 2005 - 2007, când o parte dintre pensionari se vor entuziasma postum în calitate de “beneficiari de onoare”, cunoscuți în popor sub numele de strigoi... În ceea ce privește latura demografică a chestiunii, măsura este doar aparent batjocuritoare pentru vreo trei sferturi din numărul total de pensionari. În realitate ea constituie încă un pas înainte (spre comuna primitivă ? întreabă un telespectator recalcitrant) spre noua calitate a vieții și o variantă a creșterii bunăstării
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
realitate ea constituie încă un pas înainte (spre comuna primitivă ? întreabă un telespectator recalcitrant) spre noua calitate a vieții și o variantă a creșterii bunăstării. Dealtfel, într-o emisiune tv, experții noștri au demonstrat clar că doar la prima vedere chestiunea e ușor interpretabilă ca fiind vorba despre ramificația unui populism strategico-electoral. În realitate lucrurile nu stau deloc așa, fiindcă, în urma unei analize științifice, s-a dedus un adevăr incredibil de simplu (și doar fals funebru): reducerea la tăcere definitivă a
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
țară pentru leneși și coconași, tot pe Dâmbovița e mai dulce. Când masa noastră se umple, trecem la știrile din politica națională: remanierea guvernului după sărbătorile de Paști, noua listă a cabinetului întocmită de liberalii lui Dinu, poziția Duduii în chestiunea debarcării lui Guță Tătărăscu. E interesant să te afunzi în politica de cafenea, să te lași înconjurat de vociferările pătimașilor plumitifs. Nu-i simpatizez, dar decât gloata... După-amaiază vremea se schimbă, cerne ninsoarea mieilor. Marica urcă în camera ei să
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
De aceea au inventat fel de fel de sisteme de notare și de legende, care să permită lectura și interpretarea unor texte și intenții inedite. Teoretic în artă, nu descoperim nici originalitate absolută nici redundanță absolută. Se pune „non stop” chestiunea stabilirii unui echilibru fragil între cele două componente. Ori, muzica perioadei relatate generează experiențe ce au dus - o spun cu regret - într-un mod mai mult sau mai puțin conștient, la depărtarea publicului de sala de concert. La abandonul unei
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
sacrosante”, refuzul încadrărilor. Compozitorii nu mai resimt apasarea că trebuie să se înroleze într-un curent, într-o școală, într-o grupare. Singura asumare izvorăște din alegerea procedeelor elaborării. Cât este aceasta conformă cu o orientare sau alta, pare o chestiune secundară, chiar depășită. Doresc în final, să subliniez că latura favorabilă pe care o deslușesc în interiorul postmodernismului evocat se regăsește în trasarea unor punți reale între compozitor și ascultător, astfel încât contemplatorul să fie recapacitat pentru fenomenul muzical, pentru creația nouă
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
un caracter revendicativ și egolatru, care călătorește în Europa pe banii familiei". (Dosarul Eliade, 22, 28 februarie-6 martie 2006). "Eliade a dat dovadă, în numeroase ocazii, de o micime sufletească îngrijorătoare, de un egoism feroce... de scăderi morale consistente... Luați chestiunea competenței lingvistice. Studenții americani ai lui Eliade se plâng că nu înțeleg mare lucru din engleza lui Eliade. Nu publică nimic de valoare până la 40 de ani... Un mărunt aspirant pe scena culturală" (Idei în dialog, nr. 6, iunie 2006
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
băutură, apoi s-a tolănit de-a lungul unui pat pe care nu avea voie nimeni dintre noi să se așeze. Era În așa fel plasat, Încât doar dacă Întorceam capetele Îl puteam vedea. El Însă putea să ne urmărească. Chestiunea asta ne dădea fiori. Nu Îndrăznea nici măcar unul să miște, pentru că pedepsele erau Îngrozitoare. Am Început să cântăm. Un fel de lălăială, fiecare după urechea și felul său de a pronunța. Când difuzorul făcea pauză, tăceam și noi. Uneori continuam
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
marele Titulescu vă adoptase afectiv ca pe copilul lui, v-a fost tutore, dascăl și mentor care v-a inspirat În strădaniile pe care le-ați depus pentru binele României și al românilor. Noi așteptăm acum opinia dumneavoastră În această chestiune de o importanță istorică, primordială pentru soarta viitoare a țării, care este aderarea la Uniunea Europeană. Nu, nu!... Ce vreți să spuneți? Ce să discut cu Dvs.? Nu sunt la ora actuală decât un invalid și un om bătrân... În
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]