686 matches
-
statului și cetă țean cum nu erau decât la Sparta. Fruntea senină, aerul liniștit, conversația ușoară și voioasă, cât ar fi de frământat și cu gândul la altele; plin de bună voin ță, săritor, într-un gând cu tine, în timp ce chibzuiește cum să te strivească cu născocirile cele mai infernale, și, oricât de lung ar fi răstimpul dintre uneltirile lui și ur ma rea lor, nu îl stânjenește cu nimic să fie mereu aproape de tine, în bună înțelegere și conlucrare cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
era nebun, firește nu în sensul unei dereglări a facultăților mintale, ci în acela al unui deranjament de idei care provine din umflare și din exagerare, dato rită căruia totul ia proporții excesive și ajungi să ordoni mereu fără să chibzuiești niciodată, să cheltuiești mereu fără să-ți faci niciodată socotelile; nebunia aceasta te face ca, după ce ai tot învins ceea ce îți stătea în cale, să sfârșești prin a crede că vei învinge mereu, sau, mai degrabă, că nu-ți va
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
s-a suprapus o pătură apăsătoare deosebită, în esența ei fizică chiar, de supușii pe care și i-a câștigat și-i menține. Românul era atacat în cultura lui insuficientă și în concluziile lui grăbite de un om care-și chibzuia fiecare gând și care măsura forma potrivită cu dânsul. Rectificări istorice, îndreptări logice, vehemente ieșiri constituiau arsenalul de care se servea neobișnuitul reprezentant al ideii conservatoare, care pentru dânsul însemna cu totul altceva decât pentru acei care i se socoteau
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Primele eliminate sunt cunoștințele transmise prin simțuri. În cazul acestora avem certitudinea că ne-au înșelat uneori, fie că este vorba de iluzii optice, stări de nebunie sau beție. Iar dacă ele pot să ne înșele trebuie eliminate pentru că "(...) e chibzuit să nu ne încredințăm niciodată cu totul acelora care ne-au amăgit, fie și pentru o singură dată"112. Trimiterea informațiilor primite prin simțuri în zona incertitudinii este un gest normal. Nu poți ajunge la certitudine prin simțuri așa cum transmit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al lui Grigorie Băleanu. Nici unul nu a ajuns În stadiul 112 de plan. În 1836 a fost elaborată o schiță de „Proiect asupra Îndeplinirii și punerii În lucru a articolelor Regulamentului Înfrumusețării poliții București, și alte câte s-au mai chibzuit de trebuință―, ce a rămas doar o ciornă scrisă Într-un dosar al Primăriei Municipiului București. (Vârtosu 1935: 42) Acesta poate fi considerat un prim memoriu de plan urbanistic al orașului. „Legea pentru organizarea comunelor urbane― din 1894 cerea ca
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
limpede că grija lui trebuie să se limiteze la o singură zi. Dacă cerem bunuri de ordin spiritual, este de înțeles că cererea are în vedere ceva cu o existență permanentă și infinită. Asupra acestor daruri ne cere Domnul să chibzuim cu înțelepciune. Sf. Chriril al Alexandriei și Sf. Ioan Cassian consideră că această Pâine este trupul și sângele lui Hristos și lucrează asupra „ființei” sufletului. Iar cuvântul astăzi este pus aici în loc de mereu sau în fiecare zi, după cum spune
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca și când conștiința i-ar fi cu totul curată. Sf. Chiril al Ierusalimului ne îndeamnă să „facem un fel de înțelegere cu Dumnezeu, implorându-L să ne ierte greșelile în măsura în care și noi iertăm „datoriile” semenilor noștri. De aceea, chibzuind bine ce anume vom primi și în schimbul a ce, să nu zăbovim a ne da unii altora iertare. Faptele îndreptate împotriva noastră sunt mici, lipsite de importanță, pot fi trecute ușor cu vederea, în timp ce păcatele noastre împotriva lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dintru început). Însă chiar și fără caracterul lui obligatoriu formalismul rămânea cea mai cuminte cale. La prima vedere, o interpelare mai firească în lumea adresanților - o formulă mai burtobătăistă, cum o numeau deriziv detractorii nomazilor - ar fi fost preferabilă; dar, chibzuind mai bine lucrurile, familiarismul ar fi riscat să trezească bănuieli și mai adânci în stranietatea lui, cu atât mai mult cu cât rolul de jucat nu era, în cazul de față, defel la îndemâna actorilor. În plus, ascuțitul lor simț estetic
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ușor de găsit într-o parcare. Trebuie doar să apeși butonul descuietor și mașina te întâmpină cu un piuit vesel, gata de drum. Acoperiră degrabă mașina cu un cort ridicat de circumstanță, după care se așezară la un pahar să chibzuiască pe îndelete lucrurile. Boier cum îi plăcea lui să se dea, Rică ținea morțiș să le lase lor mașina ca răsplată pentru găzduire, dar cum atenția bătătoare la ochi i-ar fi expus prea tare pe primitori, ei răspunseră, la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
după Marea Invazie din 1241, Batu-khan va îngloba în vastul său imperiu, numai Moldova și Țara Românească, Transilvania fiind lăsată în voia destinului ei, după pedepsirea Ungariei. INVAZIA MONGOLĂ DIN ANUL 1241 Distrugerea și pustiirea țărilor rusești a fost bine chibzuită de către Batu-khan și Subotai. Ca generali și comandanți răspunzători de soarta trupelor lor, ei nu se puteau avânta în sud-estul Europei, fără să se fi asigurat că nimeni nu-i poate ataca din spate și tăia legătura cu patria lor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Cetatea Albă, iar lui Ceaka sau Geku i-a revenit regiunea de la Don la Nistru cu capitala la Solhat, în Crimeea. Acesta din urmă, însă, considerându-se mai puternic, socoti necesar să-și supună frații sub autoritatea sa. Fără a chibzui mult, în primăvara anului 1300, el a pornit împotriva lui Tunguz și Teke. Aceștia l-au lăsat să treacă Nistrul, s-au retras și și-au unit forțele spre brațul Chilia, unde au primit lupta folosind terenul mlăștinos și plin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cumpere, și pentru a merge în Transilvania, Țara Românească, Țara Turcească și în Țara Tătărască, cu precizarea în amănunt a taxelor vamale de tranzit prin orașe, la straja din Tighina și brudina (trecerea apei) peste Nistru. Ducând o politică bine chibzuită cu toți vecinii săi, Alexandru cel Bun a evitat, în același timp, conflictele cu tătarii fiilor lui Toktamâș și cu Iedighei, până în anul 1419. Unele momente critice au fost trecute cu multă prudență, când Djedal-ad-Din (Zeleni-Sultan), unul din fiii lui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și redutabile pe care nu le-aș putea tăgădui, însă dacă dăm deoparte elita lor, care este o elită slabă, nu sunt la urma urmei decât niște băcani colosali și titanici. Sunt în stare mai degrabă să cheltuiască decât să chibzuiască. Creierul lor e împărțit în trei compartimente, în care se găsesc un registru de casă, o biblie și respectiv o carte de telefon. [...] Americanul, americanul get-beget, nu se lasă eseistul, nu găsește plăcere decât în business și nu are altă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în traista lui, cred că tot așa ar fi procedat, tot mie mi-ar fi oferit peș tele prins. Când ne vedea mama că ne întoarcem acasă, și cu traistele pline, devenea foarte bucuroasă. Îndată ne lua traistele, le deșerta, chibzuia ce are de făcut, curăța moinele și țiparii, pregătea vasele și zarzavatul, punea în oala de schijă în special mărar și foi de ceapă, după un anumit tipic care nu scăpa observațiilor mele. Punea în oală un rând de pește
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ușor și adânc. Aici, înăuntru, se așeza sămânța care primea loviturile pilugului (chilugului). Julfa rezultată era ceva delicios, o delicatesă , căreia, deși i se zicea „hrana săracilor” nu prea era la îndemâna oricui. O aveau numai bunii gospodari. Cei care își chibzuiau bine lucrurile în familie și gospodărie. Iar părinții mei, mai ales cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la noi în casă. Atunci
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dezbrăcată, În celulele respective mișunând șobolanii flămânzi; 37. ,,Camera de chibzuința”, unde anchetatul, legat cu cătușe cu ,,autostrângere”, cu mâinile legate la spate, Într-o cameră fără nici un mobilier, stătea În picioare, nerezemat de perete, ore și zile Întregi, supravegheat, ,,chibzuia”, gândindu-se la situația lui... că să mărturisească ceea ce i se cerea; 38. Femei și fete violate de anchetatori; 39. Izolarea de unul singur a deținutului În celule strâmte, pe lungi perioade de timp, cum i s-a aplicat lui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
îngemănate-n roi (Veniți ! Întindeți fruntea spre ziua ce vă cheamă !/ Vă scuturați de noaptea ce umerii v-a frânt,/ Vă dezlipiți privirea de umedul pământ - I, p. 52). Muritorii au fost mereu ignorați și năpăstuiți de Zeus. Suveranul olimpian chibzuia să le stârpească neamul, ca să creeze altul, nou, susține Eschil , urmat de Victor Eftimiu (Am vroit/ Să scutur paraziții pământului, și-o dată/ De omul cel din urmă planeta curățată,/ Aș fi zvârlit în lume un pumn de oameni noi/ Aș
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
zi numai, doar azi, îngăduie-mi să stau,/ De toate să-mi adun pentru surghiunul greu. De fapt, ea are de gând să-și desăvârșească răzbunarea : Atât a stăruit în nerozia lui,/ Încât putând să-mi sfarme tot ce am chibzuit/ Zvârlindu-mă-n surghiun, mi-a dat să stau o zi,/ Și-n astă zi voi face morți din trei dușmani,/ Din tată, din copilă și din soțul meu. Acceptând internarea psihiatrică, Marghioala reclamă și ea o scurtă amânare (Bine
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în geamantanul fiecăruia, nedepășind limita legală. Cel mai greu mi-a fost când a venit vorba de Dimi, care a crescut lângă inima mea, până la vârsta de 5 ani. Îi cunosc preferințele, și știu că adoră lucrurile inedite. Am tot chibzuit asupra darului pe care să i-l fac, care să-l surprindă și să-i și placă, în același timp. Deși au insistat, n-am deconspirat „unchilor” darul pe care urma să-l fac nepotului meu și al lor. La
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
fost călători, să-mi trimită altă pâine și alt vin, Înainte de a muri de foame și de sete prin pustietățile astea. și-am adormit, stăpâne, de foame și de frig, și de tulburare. Nu știu cât am dormit. Tocmai mă trezisem și chibzuiam Încotro s-o apuc, când m-au prins oamenii Măriei Tale, stăpâne. — Vorbești mult și spui puțin, viclene, răspunse cavalerul. Mărturisește adevărul, până nu te facem noi să vorbești. Hugo, aici de față, are un meșteșug fără greș când e
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
bogatul oraș de pe malul lacului cu același nume. Amândoi aveau sarcina să se an gajeze ca rândași sau simpli zilieri și să observe totul cu atenție. După câteva săptămâni, Otto știa fără greș ce se Întâmpla În amândouă casele. Apoi chibzui pe Îndelete cum să le dea lovitura de grație dușmanilor săi. Încă de demult se gândise Îndelung În ce fel trebuia asasinată Adelheid, astfel ca moartea ei să se apropie cât mai mult de una naturală. Chiar cei mai aprigi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Încunoștințez neîntârziat pe Bertold. Trădarea e dovedită. Mâine nu ne mișcăm din loc. Să vină ei dacă vor să arate că au conștiința curată. Dar mai mult ca sigur nu vor Îndrăzni. Căci vor bănui că știm totul. Trebuie să chibzuim bine ce plan de bătălie găsim. Pentru că, dacă nu vin, asta Înseamnă război“, Își spuse el În timp ce galopa Înapoi la castel. Bertold nu sosise Însă de la vânătoare și Conrad Începu să se Îngrijoreze... XII — A sosit timpul, jupâne Urs, să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
porunca să-l caute și să dea semn din trâmbițe de Îndată ce ar fi zărit micul cortegiu apropiindu se de castel. Nici o surlă nu sfâșie noaptea cu tonurile ei... Neliniștit, Conrad se plimba În sus și În jos prin Încăperile lui, chibzuind ce era de făcut. În cele din urmă se hotărî să plece el Însuși, cu toată călărimea pregătită pentru marea Întâlnire de a doua zi. Dar părintele Bernhard clătină din cap: — Unde să-l cauți pe duce, Înălțimea Ta? știe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
putea citi: Deșteptarea anunță că neprimind nici măcar o încurajare de la cei de la „Luceafărul Bucovinei”, „cu toate că ne-am îndreptat cu toată omenia către ei, nau vrut să știe nimic de gazetă, de care ei singuri spuneau că lucrul bun e și chibzuit, și-au hotărât să scoată altă gazetă pentru popor”, față de care „ne dăm la o parte, le dorim spor și ispravă iar noi punem jos această sarcină.” Așa s-a terminat cu gazeta scoasă de Ion Grămadă. Casa în care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nistrului nu poate fi decât un răsunet al Doinei Oltului. La urma urmei, caracterul revistei nu interesează. Este de ajuns că dl. (CELER-is et Comp) ne asigură că deabia azi spiritualitatea de aici „se întâlnește cu spiritualitatea mamă, cu care chibzuiește vindecarea rănii și un nou impuls de viață la înălțimea chemării latine. Alegoria este prea frumoasă, mai ales când observăm cum spiritualitatea mamă (CELERis et Comp.) chibzuiește cu spiritualitatea de aici, spre înălțimea chemării latine, ne-a făcut să strănutăm cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]