668 matches
-
total pasionat și serios ... textologul erudit se mișcă atent printre variante"(Constantin Ciopraga). Prin prezența stăruitoare alături de fratele său Serghei (publicist, rebusist, epigramist), joacă un rol de excepție în viața culturală a Bârladului. ENACHE, Ion, n. 27 septembrie 1950, Vaslui (Chircești, comuna Miclești), (m.2 iunie 2006). Studii profesionale și liceale la Vaslui. Debutează la 25 de ani în revista Convorbiri literare, prezentat de poetul Ioanid Romanescu. Publică în multe reviste: România literară, Luceafărul, Cronica, Timpul. Pentru volumul de poezii "Quadrige
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
unde toate cele șapte morminte formează un grup compact, înmormântat într-un spațiu destul de restrâns, formând, la rândul lui, alte două grupuri restrânse, în care sunt înhumați câte trei defuncți cu capetele foarte apropiate, dar cu orientări impuse de așezarea chircită în mormânt și de diferențele, în unele cazuri, ale momentului înhumării. În acest context subliniem și faptul că două din morminte - IX și XI, deranjează, respectiv suprapune mormintele VIII și XI. Cel de al șaptelea mormânt - XIII, face legătura între
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
opere, iar autorii și produsele muncii loc fac un act de mare cultură pentru săteni. Ignorate de presa literară de la centru, care ar trebui să le stimuleze și să crească autori, fie și numai prin sfaturi, în localități precum Răducăneni, Chircești, Giurcani, Ciocani, Puiești, Bohotin, Pădureni, Vutcani etc. viețuiesc publicații de prestigiu, dar se și scriu cărți, se întocmesc comunicări științifice, se organizează simpozioane, aniversări ale localităților și asociațiilor ori societăților literare care au răspândit știință și cultură, odinioa ră, dar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a critica numai după supozițiuni, fără de a i se arăta dovezile pipăite pe care se bazează părerile lor. Zice m aceasta pentru că am auzit combaterile acestui sigiliu de către dl. A.X. într-o adunărică istorică, care din nenorocire s-au chircit, și s-au desfăcut.” Combateri verbale am auzit și referitoare la Documentul semnat de Mihai Lozbă. Și în ultimul caz aște ptăm dovezile. „Timbre și medalii omagiale cu Iași 600” scriu ziarele ieșene anunțând că imediat ce primăria municipiului Iași va
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
gândi scurt: „Doamne, încă nu s-au culcat la pământ”. Fără rost, dădu să se ridice și atunci într-o secvență care i se păru că durează mult, mult de tot, văzu pașii moi, plutitori ai lui Nenea cu fetița chircită la piept, explozia bombei care parcă făcu doar un „puf” inofensiv, fără vreo importanță, ridicând în joacă bulgări de pământ spre înălțimi, Numai un lucru nu a înțeles atunci, imediat: de ce când totul a părut atât de molcom și inofensiv
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se uită speriat în jur, de parcă deja o făcuse. Văzu un grup de ospătari și ospătare lângă prima masă din restaurant, grup din care se desprinse o ospătară cu șolduri mari, legănate, care venea spre el făcându-l să se chircească în sine ca în așteptarea unei lovituri. Ridică repede ochii când auzi glasul cu mlădieri profesionale: „Ce doriți, vă rog?” Ceva se zvârcoli în el, ce dorea, ar fi vrut să se ridice să plece, ce dorea, la asta nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
păcatului originar, să te vezi tras în mii de cópii, să-ți citești defectele în privirea primului venit!” (I, 130). Cioran pare să iubească acest supliciu; prin urmare, iese în lume, pălăvrăgește ore în șir, dar, odată întors acasă, se chircește de durere. Nu suportă să vadă că mimează perfect sociabilitatea, că-și maschează bine inconsistența, în vreme ce ceilalți nu-s în stare nici măcar de așa ceva. Iată-i pe români: „defectele oamenilor în general apar la ei în toată goliciunea. Deși sunt
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
strică, otrăvește și nu lasă nimic pe unde activează; avînd misiunea, deci, de a desființa iubirea, reușește, împreună cu soția ("Ea 2"), dar numai pînă la un punct împreună cu aceasta (oripilată ea însăși de rezultatele dezumanizate ale "ajutorului" dat), reușește să chircească sufletele, să schimonosească sentimentele și comportamentul celor doi "criminali" El 1 și Ea 1 -. Castrîndu-i de iubire, obține doi schilozi, doi infirmi, El 1 fiind cu ușurință împins spre "etică" și liniștea căsniciei aflată sub mortală rutină, Ea 1 lăsată
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
defectat cîntarul... El 1: Se poate... că și barometrul nu e în regulă bate vîntul cînd nu bate... Ea 1: Cum adică? El 1: Barometrul stă pe loc, frunza la fel, dar eu simt că vine un vînt care mă chircește... un vînt... Ea 1: Cred că acum ai nevoie de mine. El 1: El insistă să mă ajute... să redevin un om normal, spune, un cetățean onorabil, spune... Ea 1: Mă gîndesc tot timpul la tine. El 1: Mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe deasupra pământului/ după turma lui necunoscută;/ ieri l-a însoțit spaima,/ azi turma și singurătatea." În alt poem, ținutul prin care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura din Infernul lui Dante: apa se transformă în mătreață, frunzele se chircesc, prunii sunt vineți din cauza alcoolului, noaptea este sufocantă, mor copiii de zăpușeală, părul femeilor este de fum, păsările se umflă noaptea în cuiburi ("Ținut"). Poetul cântă nașterea, zbaterea între viață și moarte. Nașterea semnifică permanența vieții, aceasta este minunea: "Nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cobește a moarte. Dacă se pun pelincele unui copil la uscat, trebuie a lua sama ca nu cumva să ardă, că apoi copilul ar muri. Dacă trece cineva peste un copil sau îl măsoară cu cotul, moare sau măcar se chircește*. Cînd unui copil îi cresc dinții mai întîi în falca de jos, copilul are să trăiască lung timp; iar cînd îi ies întîi în falca de sus, are să moară degrabă. Copiii care merg pe drum și calcă în vigajuri* de căruțe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680 l în Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai există o speranță: majoritatea băieților nu pot distinge un strigăt de durere de unul de plăcere (v. Sex și durere). Ai putea să scoți astfel de sunete, încât el să creadă că simți o mare plăcere, sau, în loc să te chircești de durere, să îm pingi trupul tău către al lui. Dar prețul plătit pentru această disimulare este prea scump: pe viitor, partenerul tău nu va ști când te doare și când ți-e bine... Alteori, fetele simulează A simula înseamnă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ți ai dat de mult seama că băieții sunt foarte interesați de sâni. Dar ce face el acum e de neimaginat: coboară mâna și ar vrea să ajungă la cea mai rușinoasă parte a corpului tău. Îți tragi fundul înapoi, chircindu-te; simți că ai un milion de motive să nu-l lași să facă asta, dar nu poți spune care sunt ele. Îți spun eu, există un singur motiv: nu știi nici tu ce se află acolo și ce s-
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Testiculele sunt atât de prețioase, încât atunci când li se cerea să spună adevărul, romanii erau puși să jure cu mâna pe ele - și de aici numele de testicule, căci testis înseamnă martor în limba latină. O lovitură la testicule îl chircește de durere pe posesor, și de aceea unii antrenori de arte marțiale îl culcă pe cel lovit pe spate aplicându i lovituri în călcâie; se crede că astfel testiculele vor reveni în poziția lor normală și durerea va trece mai
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
care fiecare cuvînt e cîntărit, dorit, parfumat cu iz de lume pierdută. Căci ne aflăm într-un univers pe ducă, unde un mod de viață, cel a țără nimii autentice, se stinge, distrus de exodul rural, golit de substanță vitală, chircit în nostalgii păguboase. Un ținut în care nimeni nu vorbește pentru a glumi sau a înflori realitatea, căci totul e sobru, rugos, utiliar în "această lume primitivă, antică, antediluviană și destinată, prin urmare, unei morți lente pentru că a trăit prea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
obscur, regresiv al ființei noastre, pe care nu îl putem controla. Iubirea o căutăm, mergem în întâmpinarea ei, la fel cum facem cu întregul, cu sinteza sau cu armonia; dimpotrivă, spaima "vine peste noi", "ne cotropește" și ne strivește, ne chircește și ne aneantizează, ceea ce duce la concluzia că în raporturile existențiale pe care le stabilim cu spaima, ea se dovedește a fi întotdeauna mai puternică decât noi, mai imprevizibilă și mai copleșitoare. Există, altfel spus, o măreție metafizică a spaimei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
timp", "aruncat în lume" spre un prezent nesigur și spre un viitor neprecizat, prețul acestei rătăciri "damnate" fiind acela al îndepărtării sale de un timp originar, plenitudinar și suprasaturat de sacralitate. Dusă pe pământ de îngeri răuvoitori, Sophia gnosticilor se chircește dureros într-un strigăt de spaimă, menit să consemneze îndepărtarea ei de Creator, adică fixarea ei în intervalul de anxietate insurmontabilă pe care îl reprezintă creaturalul. Aici, răul și spaima se suprapun: oamenii sunt răi fiindcă s-au îndepărtat de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
reușit să descoperim prin arhivele statului vreun document atestător al activității politice din comuna Miclești, mai devreme de anul 1956 așa că ne vom referi în acest mic studiu numai la trei ședințe organizate în acest an la nivelul satelor Miclești, Chircești și Popești. a. Scurt istoric al Partidului Comunist Român pentru cei care nu-l știu dar și pentru cei care nu vor să-l știe Partidul Comunist Român (cunoscut sub acronimul frecvent utilizat, PCR) a fost un partid politic, succesor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
megieșii din Popești. După cum spuneam, toate ședințele de partid respectau cu strictețe un tipic despre care nu se poate spune, totuși, că era o invenție comunistă deoarece cam toate grupările politice de dinaintea anului 1945 îl foloseau. Cu siguranță și la Chircești PMR se bucura de aceeași „popularitate” ca și la Popești, de vreme ce la vremea aceea organizația de bază era compusă numai din 13 oameni, din care doi au absentat la ședința din care vom cita în acest material. Această ședință a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
luat o sumă de angajamente din care vom cita ( de sanchi!) numai trei cu tot cu apendice: o să fac.....o să dreg.....în mod just.....și așa mai departe. e. ...iar micleștenii îi pun capac După numai o zi scursă de la ședința de la Chircești, „tovii” de la raion au revenit în data de 13 august 1956 la Miclești pentru a asista la alegerea noului birou politic al PMR, dând și „indicățiile” de rigoare, firește. Credem că și această adunare a avut loc la școală deoarece
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Costică N. Carp, V. Alecsa, N. Gh. Brânzan, N.I. Samoilă, V. Larion, ș.a. Continuăm cu ceilalți arendași și proprietari: Iancu Einham și Simon Kron - arendașii moșiei Popești (Miclești); G. Rosetti Solesco - proprietarul moșiei Solești; Babincu (probabil, greu lizibil în original) - Chircești; Sterian Macri - proprietarul moșiei „Corbu” din satele Calea Siliștii și Boușori; Alexandru Vasiliu - arendaș Ciortești și Poiana Cârnului; P. Michiu - proprietarul moșiei „Crăsnița”, com. Ciortești; B. Brill și Iosif Veșler - arendașii moșiei Pribești; D. Dobrescu, prin administratorul Th. Mitoșeriu - moșia
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
chemat un tovarăș și a încercat să deschidă turela, acum ruginită de ploi. Nu au reușit și tata a cerut să-i aducă ciocan, daltă, ulei de mașină. În fine, când a deschis turela tancului, în interior l-a văzut, chircit de frică și galben ca lămâia la față pe Sandu. Intrase în tanc, a tras turela peste el, așa, ca să ne facă să-l căutăm, iar aceasta, bănuiți, s-a înțepenit. Avea în mâini un pistol mitralieră încărcat, noroc că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cuvinte se rostesc încă și mai rar; nicio vorbă nu se pierde, fiecare își are valoarea sa; e o amenințare cu ruinarea pentru vreo victimă de mâine. Salutați! Cei care trec sunt regii Moldovei!... Adesea încă, sâmbăta, se văd evreii chirciți după moda orientală, pe pragul ușii lor, întotdeauna în compania inevitabilului ciubuc; fumează ei puțin în timpul săptămânii, dar se despăgubesc în ziua de sabat. În această zi, femeile și fiicele lor se arată în cele mai frumoase găteli ale lor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de a învia. Preoților ajunși, prințul senior le spuse. -Sfințiile voastre, noi datoria ne-am făcut-o. Acum este rândul vostru. Preoții au început să slujească. Tămâie și aghiasmă. Cele douăzeci de trupuri bărbați și femei, au început să se chircească, topindu-se au dispărut înghițite de neant. Preoții au continuat slujirea, sfințirea și curățirea, timp de patruzeci de zile. Vampirii lilieci și oameni au fost stârpiți, nemaiapărând pe acele meleguri niciodată. Să nu ignorați niciodată puterea diavolului! IMPERIUL SUBPĂMÂNTEAN Dormeam
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]