636 matches
-
Biserica a fost construită lângă școală și sfințită în anul 1937. Magazinul mixt și restaurantul sunt așezate la D.J. 208. Satul este străbătut de D.J. 208 și de calea ferată București - Suceava Nord (1869). Casele sunt construite din cărămidă (40%), chirpici (30%), iar restul din vălătuci din lut și lemn. Casele sunt acoperite cu internită, carton, paie și stuf. Primele case din satul Heci au apărut de o parte și de alta a pârâului Trestioara, în special pe panta de nord
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai largă decât celelalte străzi, inundată de lume în zilele de târg și sărbători, dădeau un farmec aparte târgului de altătdată. - 1975 - suprafața de 59,03 ha, populația de 979 de locuitori, 335 de case (80% din cărămidă, restul din chirpici și lemn). Construcțiile erau acoperite cu tablă (80%), iar restul cu șindrilă și internită. Satul era de tip adunat, casele de tip vagon cu beciuri de piatră, din care au mai rămas, puține, pe strada principală. Exista o școală cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cantități suficient de mari, dar nu mai este folosit. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în construcții. Luturile loessoide care altădată erau folosite la olărit, la fabricarea cărămizilor și teracotei, astăzi sunt folosite doar la prepararea chirpicilor. Apa, care curge pe Valea Siretului și care se găsește pe versanții teraselor sub formă de pânze freatice, poate fi folosită în diferite scopuri economice: apă potabilă, irigații, iar după terminarea barajului de la Cotul Doctorului va putea avea și alte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o subunitate economico-socială, locul statornic al unei familii. Când tânăra familie hotăra să-și facă o casă, localiza pământul, apoi era chemat preotul pentru a binecuvânta locul și pe gospodari. Casele erau construite fie din lemn „pe furci”, fie din chirpici (amestec de pământ cu paie și apă) și cărămidă. Temelia era din piatră scoasă din Siret sau adusă din Dealul Mare Hârlău, Dealul Heciului. După ce se ridica și se ajungea la căpriori, se punea un prosop legat cu busuioc pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la Paris. Înrudite cu olăritul mai sunt și producerea cărămizilor, a teracotelor și a țiglelor pentru acoperișuri, necesare construcțiilor, care se produceau la Lespezi. Locul care ne amintește de aceste produse se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în toate satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
monahale și crescătorii de porci, ba chiar și case pentru sinistrați și copii ai străzii, drept pentru care obținuse niște contracte cu ministerul economic în cauză. De fapt, zicea sibilinic notița de presă, marele întreprinzător... lăsase în urmă case de chirpici neterminate și școli care cădeau in capul elevilor și al dascălilor lor, calculatoare plantate cu ghiotura acolo unde încă nu ajunsese invenția lui Edison etc. etc. ... Bănuiala, neacoperită cu probe concludente, zicea tot știrea de presă, era că generosul capitalist
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mult decât dornică să urce. Ce s-a Întâmplat În timp ce Desdemona era În pat: Prietena mătușii Lina, doamna Watson, a murit și, cu debusolarea pe care o aduce de obicei durerea, Sourmelina s-a hotărât să-și vândă casa de chirpici și să se mute Înapoi În nord, ca să fie aproape de familie. A sosit În Detroit În februarie 1972. Iarna părea mai rece decât Își amintea ea să fi fost vreodată. Mai grav, timpul petrecut În sud-est o schimbase. Cumva, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În lagărul de la Slobozia până În octombrie 1945. Rearestat În primăvara anului 1952, trece prin Închisoarea Deva și prin lagărul Ghencea de unde-i trimis, În august 1955, cu domiciliul obligatoriu În satul bărăgănean Răchitoasa. Aici, cu sprijinul populației dislocate construiește din chirpici o biserică. Este pus În libertate În 1956. La 21 mai 1958, În timp ce oficia la biserica din Nandru Sfânta Liturghie, de ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, este arestat, apoi, anchetat și supus, la securitatea din Deva, unor torturi imposibil
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu Sapdaru în A fost sau n-a fost? De fapt, toată scena pare desprinsă din comedia tristă semnată Corneliu Porumboiu. Un moș trecut prin multe degustări la viața lui, cu ochii uscați și părul răvășit, privește dincolo de pereții de chirpici și geamurile termopan. Șade stresat pe marginea unui colțar nou-nouț din odaie și-l ascultă pe domnu’ reporter venit de la București, special pentru el. Ține în mână un microfon, pe care-l frământă ca pe-o căciulă. „Se vede că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
În mare parte locuințele sunt ăn stare bună și foarte bună,construite din materiale durabile. Din totalul locuințelor 27% sunt construite din materiale durabile, circa 43% sunt construite din materiale semidurabile și circa 30% sunt construite din materiale nedurabile (paiantă, chirpici, lemnă. Din totalul locuințelor existente, circa 28% sunt în stare bună, 36% în stare mediocră și 36% în stare rea. Zona de locuințe are o structură cu o bună însorire și orientare. Fațadele caselor sunt deschise către căile de circulație
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
deșteaptă ca România!» Acum, casele învelite cu țiglă roșie invadează spații ce n-au fost niciodată locuite. Acoperișul are «patru ape», cu una sau două «borduri». Căciuli coborâte de pe Columna lui Traian. Predomină cărămida și betonul. Rar se mai fac chirpici făcuți din lutul amar al colinelor. Un bătrân își culege porumbul din peticul de la marginea pădurii. Scăpate din poala nopții, două bivolițe cu o vițelușă adulmecă buruienile tinere, cruțate de brumă. - Ziua bună! Au rămas verzi dovlecii... - Că nu-s
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
prostituției. O vreme, după 1990, nu am mai putut să mă uit la telejurnale. Brutalitatea imaginii care te întîlnește venind din față, fără posibilitatea eschivei, mă răstignea, ca pe un boxeur căzut în ring, pe urâțenia acestei țări: case din chirpici roase de inundații, orătănii evoluând printre șoproane acoperite cu carton gudronat, obrajii scofâlciți ai oamenilor, guri fellinian știrbe, priviri moarte, haine jerpelite, balada mizeriei recitată în fața unui microfon într-o limbă stâlcită, fără nici o propoziție întreagă, fără nici un cuvânt adunat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
are niște ochi negri imenși și nespus de triști... N-o să uit niciodată curtea unde era șopronul: oamenii stăteau acolo claie peste grămadă, cărau apă de la un șantier din apropiere. Toate bordeiele alea, dintre care cele mai bune erau de chirpici, altele erau din păpuriș, bucăți de placaj, de calamină, de carton presat... CÎnd au fost alungați din curtea aceea, s-au aciuiat În niște grajduri și acolo unde mai Înainte fuseseră ținuți caii, trăiau acum acești oameni sărmani, printre roiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lungă plătită de doamna și se duceau să edifice și ei, ce credeai tu? CÎnd Își muiau pîinea În cafeaua cu lapte de pe masa din bucătărie, asociația lucra și culoarea cafelei cu lapte te ducea cu gîndul la cocioaba de chirpici și aveai senzația că te prăbușești În gol și toată edificarea Își pierdea sensul măreț și fețele lor cînd muiau pîinea În cafeaua cu lapte te făceau să te gîndești - de ce oare? - că dicționarul nu consemnează durerea și caricatura cuvîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
uite și se uita Într-o parte, ferindu-și privirea și simțea că prezența lui era o permanentă insultă pentru Guadalupe, pentru Arminda și poate chiar pentru Carlos, fiindcă era pămînt pe jos și era frig, fiindcă bucătăria e de chirpici, fiindcă În micul bufet cu vitrină, care nu seamănă de loc cu bufetul enorm din bucătăria palatului, sînt doar trei solnițe care au prins cocleală, fiindcă nu sînt de argint și o ceșcuță crăpată și o portocală și trei banane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
trei solnițe care au prins cocleală, fiindcă nu sînt de argint și o ceșcuță crăpată și o portocală și trei banane În jurul cărora roiesc muștele și din cele patru scaune din jurul mesei nu sînt două la fel și bucătăria din chirpici se află chiar În sufragerie și privirea lui, oriunde s-ar Întoarce, Înseamnă o insultă și aici și acolo și dincolo, găina, găina și acum au intrat și puii: Julius face un pas, cu gîndul să se aplece și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
jos În fiecare duminică la biserica din Parcul Central din Miraflores și se Întorc tot pe jos și trebuie să meargă o bucată bună de drum și ajung la o casă veche, foarte veche, de lemn și cu pereți de chirpici... Julius se trezi văzînd căsoaiele vechi din Miraflores cu ziduri Înalte și gălbejite, cu grilaj de lemn maro și trotuare Înguste cu dale roșcate, Întotdeauna strălucitoare și alunecoase fiindcă au fost spălate chiar atunci, cu cîteva dale lipsă și ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de jur-împrejur(fossa, agger, vallum- șanț, parapet, ridicătură de pămant)și insetalau corturile edificând un castru. OCUPAȚIILE Locuitorii din aceste zone aveau diferite ocupații, ramura principală fiind agricultura. Cultivau plante cerealiere.Acest lucru este dovedit de resturile de paie din chirpici descoperite în săpăturile arheologice.În așezări s-au găsit râșnițe din rocă vulcanică, acționate de mână sau fragmente din piatră rotativă aparținând unei râșnițe( la Pescari). Se constată în ultimele secole ale mileniului-I-o predominare a râșnițelor de tip
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ajungă la hala în care muncea fata cea mioapă trebuia să meargă pe jos un timp și apoi să ia un tramvai și apoi iar să meargă pe jos un timp. pentru că fata cea mioapă stătea într-o căsuță de chirpici care era la capătul pământului. și fata cea mioapă a ieșit pe drumul plin de zăpadă și s-a așternut la drum. zăpada scârțâia sub pantofii ei scâlciați și ea încerca din răsputeri să nu se abată de la drumul parcurs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
ani, am locuit într-un cartier, aveam o casă mare, curte, grădină, un mic paradis pentru mine (cum era și la țară, la bunicii mei). Cartierul, undeva pe Câmpul Poștii, era pe la începutul construcției sale, cu multe fundații de case, chirpici așezați la uscat, cu locuri încă sălbatice, pe unde îmi plăcea să mă joc de-a hoții și vardiștii. Eram foarte energică, iute, și destul de băiețoasă la vremea aceea. Am avut doar o scurtă fază cu păpușile, cu baletul, mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
zărea nimeni prin curți, reparând plase, bărci sau unelte pescărești, cum mă așteptasem. Mirosea însă violent a pește fript și a mâl dospit la soare. Înșirate de o parte și de alta a uliței, singura, casele erau mici, făcute din chirpici și acoperite cu trestie. Aveau ferestre strâmte, iar din loc în loc geamurile erau înlocuite cu bășici de porc. Între timp trecuse de amiază fără ca tăria căldurii să scadă deloc; mă făcea să transpir abundent, să țin batista în mână și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
te lași legănat de minciuni, nu te lași legănat de nimic? N-aveau voie să treacă balta și de aceea cătunul era pentru ei un eldorado interzis. Se duceau câteodată până la marginea bălții și se uitau dincolo, la căsuțele de chirpici pe care nu le văzuseră niciodată de aproape. Nu îndrăzneau să se urce în bărci. Consemnul suna limpede: cine trece nu mai e primit înapoi. Și nu m-a surprins când, după prima mea vizită în cătun, m-au asaltat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ale sfârșitului inundațiilor, încă pline de grozăvie: câmpuri întinse acoperite cu apă învolburată, arbori și arbuști smulși din pământ cu rădăcinile incredibil de încâlcite împiedicate în trunchiurile altor arbori, și ei smulși, sau stâlpi de telegraf doborâți, case mărunte, din chirpici, aplecate într-o rână, cu pereții găuriți de șobolanii apelor mâloase care purtau scânduri, brațe de copaci, păsări moarte, oameni înghesuiți în câte o barcă, speriați de puhoi, grupuri cu cizme până la șolduri căznindu-se să acopere spărturile dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
șoseaua prăfuită, lîngă cocioabele cu un singur etaj. Compania de soldați naționaliști, care debarcaseră de pe vas, alergau acum peste orezării, vînÎndu-i pe orășenii care fugeau. Atunci, prima ghiulea a următoarei salve declanșă o uriașă explozie. Grupul de căsuțe din chirpici dispăruse, ridicat În aer de norul propriilor sfărîmături. Ascunzătoarea de muniții care explodă continua să erupă, aruncînd În aer coloane de fum. Pe drum, În apropierea sătucului, zeci de orășeni zăceau printre boccele și saltele, de parcă locuitorii acestui oraș hotărîseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pe cele benefice. 4. Meteorologia magică a cărămidarilor Un alt tip de invocații folosite de copii sunt cele care-și au sorgintea în sistemul complex de rituri practicate mai ales de cărămidarii specializați, de regulă țigani (67), pe perioada facerii chirpicilor pentru case noi. Cărămidarii (țiglarii) i-au impresionat pe copiii satului prin procesul propriu- zis de fabricare a chirpicilor : cu picioarele goale, se amestecă lut cu apă și cu paie, se pun chirpicii în forme de lemn și se lasă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]