841 matches
-
4 august 1851, cînd Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, vizitând orașul Huși, din lista sa civilă a hărăzit 35.000 lei pentru facerea apeductului. Spre drept transport s-a compus această inscripție”. În anii 1852-1853, au fost construite opt cișmele, care aprovizionau orașul cu apă captată prin conducte realizate din olane. Au mai fost construite un havuz din lemn și unul din piatră, apoi un rezervor din lemn de brad pentru una din cișmelele orașului. În 1863, profesorii de la Seminarul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anii 1852-1853, au fost construite opt cișmele, care aprovizionau orașul cu apă captată prin conducte realizate din olane. Au mai fost construite un havuz din lemn și unul din piatră, apoi un rezervor din lemn de brad pentru una din cișmelele orașului. În 1863, profesorii de la Seminarul Teologic din Huși au donat diverse sume pentru construcția unei cișmele în curtea Seminarului. Aceste inițiative lăudabile, ca și numărul mare de proiecte, printre care reconstrucția întregii rețele de conducte de aducțiune, n-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
olane. Au mai fost construite un havuz din lemn și unul din piatră, apoi un rezervor din lemn de brad pentru una din cișmelele orașului. În 1863, profesorii de la Seminarul Teologic din Huși au donat diverse sume pentru construcția unei cișmele în curtea Seminarului. Aceste inițiative lăudabile, ca și numărul mare de proiecte, printre care reconstrucția întregii rețele de conducte de aducțiune, n-au rezolvat însă problema aprovizionării orașului Huși cu apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, funcționau șase piețe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Kernbach, medicul orașului și al spitalului, ne oferă următoarele informații: „Străzile încep a fi pavate în 1897 (strada Ștefan cel Mare, Ghica Vodă, azi Gheorghe Teleman, Cuza - Vodă, Făinăriei, Movilelor). Starea celorlalte este deplorabilă. Apa, din 487 fântâni și 27 cișmele, tulbure mai în tot timpul anului”. La sfârșitul secolului al XIX-lea, „târgul Hușilor”, care devenise oraș prin extindere, avea 7 mahalale cu 52 de străzi și 12.660 de locuitori, care trăiau în 3.200 case. La 13 noiembrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
condițiile de după război. S-au efectuat reparații la străzile pavate cu bolovani de râu: Ștefan cel Mare, Lascăr Catargiu, Olăria, Piața Halei, Corni. Podurile au fost reparate doar cu bârne de stejar. S-au construit punți peste râpa Humăria, la cișmeaua Drăgoi, reparații la podul de pe strada P. Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe strada Șipote ș.a. În iulie 1910, la rubrica Informații, ziarul „Hușul” înfățișa cititorilor o imagine jalnică a orașului. Igiena era neglijată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Huși era insuficientă și de calitate inferioară. Se foloseau mijloace primitive de captare a izvoarelor, iar apa era condusă prin conducte de lut pe o distanță de câțiva kilometri până în oraș, iar de aici era distribuită la 20 de cișmele. Majoritatea conductelor de aducțiune erau sparte, o mare cantitate de apă risipindu-se. O parte din cișmele nu funcționau din cauza insuficienței debitului de apă. Apa din fântâni era contaminată, de aceea se propagau boli, cum ar fi tenia, dizenteria, holera
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apa era condusă prin conducte de lut pe o distanță de câțiva kilometri până în oraș, iar de aici era distribuită la 20 de cișmele. Majoritatea conductelor de aducțiune erau sparte, o mare cantitate de apă risipindu-se. O parte din cișmele nu funcționau din cauza insuficienței debitului de apă. Apa din fântâni era contaminată, de aceea se propagau boli, cum ar fi tenia, dizenteria, holera, febra tifoidă. Prin intemediul presei, primarul dr. I. Munteanu informa pe hușeni că, „lucrările începute la punctul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
O femeie a cumpărat un kil dă făină/ dă vin/ dă brânză. Un copil stă în fund pe o piatră. Și un kil dă ulei. Altul îi trage cozorocul șepcii peste ochi. Râde. Apoi ia o gură de apă de la cișmea și-l aleargă pe celălalt să-l stropească. Fug și nu-i mai vedem. Porumbeii nu mai vin. Doar ciorile, cum vă spuneam. Porumbeii am putea să spunem că sunt doar o scuză care se inventează pentru ca bărbații să aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
așa că robinetul a rămas uscat. Mama mi-a scos din lăcașurile ei tainice săpunul Rexona, un șampon unguresc, de un roz cam dubios, dar, oricum, STRĂIN, iar tata și Dragoș s-au dus cu canistrele până jos, la Golia, la cișmeaua din zid. Am stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge. Dar s-au întors cu plinul și au turnat tot ce-au adus în cazanul mare, la înfierbântat. În baie e ca la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
beiștii nu voiau să înțeleagă asta și și-o luau în cap cînd ți-era lumea mai dragă. Atunci se mobiliza un batalion - băieți numai unu’ și unu’ - și să vezi ce ieșea ! în curte era mai bine, că era cișmeaua și puteai să iei provizii oricînd voiai, îți umpleai gura și gata ! Pe coridoare însă, trebuia să te bazezi numai pe resursele proprii (și mai rău era cînd ți se termina saliva și gura ți se usca dintr-odată - rămîneai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
timidele încercări literare. Intrarea pe domeniul așezământului de la Șendriceni era străjuită de o monumentală poartă, durată și sculptată în stil maramureșean, care provoca admirație și impunea respect pentru instituția în care te introducea. Imediat ce treceai de poarta-emblemă, în stânga se afla cișmeaua cu apă limpede și rece, care ne potolea setea, ne răcorea și ne da noi forțe pentru hârjoane și jocuri, pentru muncă. Da, pentru muncă! Școala Normală de la Șendriceni era o școală a muncii: muncă intelectuală, menită să-i ajute
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
noastră întâlnire aniversară, cu un picnic organizat ad hoc, cu bucate scoase din sacoșele celor prezenți, cu băutură în cantități adaptate restricțiilor vârstei și stării de sănătate a participanților, toate udate din belșug cu apa rece și inconfundabilă de la bătrâna cișmea, apă pe care în anii de școală o căram cu sacaua. Fotografiile făcute cu micul grup de participanți au imortalizat prezența noastră la Șendriceni în ziua de 19 iulie, anul de grație 2003. Sigur că bucuria ar fi fost mai
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Fântânile, care exploatau straturile acvifere locale, nu dădeau decât o apă sălcie, bună numai pentru trebuințe industriale sau chiar domestice, dar nu de băut. Bahluiul nu conta pentru nimic. Captată din izvoare apropiate, de un debit mic, distribuită prin câteva "cișmele" publice, una dublă în fața bisericii Sfântul Spiridon (unde se văd și azi interesante inscripții în turcește), alta în poarta mânăstirii Golia, unde era "Casa apelor", a cărei fațadă originală și interesantă s-a păstrat până acum, o alta la "Cabinet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în afară de biserici, turnuri, ziduri și citadele, ceea ce dădea pe atunci Iașului farmecul descris de prințul de Ligne sunt palatele și casele acestora, cu zidurile grele ce le împrejmuiau, apoi străzile umbrite de arbori ce se aplecau peste ziduri, fântânile și cișmelele pe la răspântii, hanurile pline de zgomot, de cai, de care, de rădvane, de mărfuri, de călători veniți de prin alte târguri sau din alte țări. Aspectele acestea nu mai sunt; cele mai multe din casele boierești au dispărut sau au suferit prefaceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
avut loc, cu mare fast, în Mai 1912. Pag. 69. Casa Cantacuzino-Pașcanu. Transformate, aceste case au devenit mai târziu proprietatea statului și au fost ocupate de serviciile Administrației financiare. Pag. 70. Iașul vechi. Ulița Goliei (astăzi, strada Cuza-Vodă). Pag. 71. Cișmea publică în zidurile turnului Sf. Spiridon, datând din timpul domniei lui Alex. Ghica Vodă. Turnul poseda, simetric așezate de o parte și de alta, două cișmele, ornate în același mod. Nici una din ele nu mai funcționează. Deasupra lor, săpate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
serviciile Administrației financiare. Pag. 70. Iașul vechi. Ulița Goliei (astăzi, strada Cuza-Vodă). Pag. 71. Cișmea publică în zidurile turnului Sf. Spiridon, datând din timpul domniei lui Alex. Ghica Vodă. Turnul poseda, simetric așezate de o parte și de alta, două cișmele, ornate în același mod. Nici una din ele nu mai funcționează. Deasupra lor, săpate în piatră, se văd încă două inscripții turcești, al căror conținut, în traducere, e așa cum urmează: "Sub domnia lui Ghica-Bey, fiu a lui Alexandru binefăcător care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
conținut, în traducere, e așa cum urmează: "Sub domnia lui Ghica-Bey, fiu a lui Alexandru binefăcător care a stăpânit cu dreptate, a izvorât în Moldova această apă care curge limpede și curată. Acei cărora li este sete se mulțumesc văzând această cișmea cu două țevi, din care curge ca și din ochi de amanți, și care vor pomeni că Grigori-Bey a făcut fericit orașul Iași, aducându-i această apă dulce ca mierea. 1765". Pag. 71. "Săraci, foarte săraci, aparii aceștia duceau, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
peste 400.000 de refugiați din teritoriile ocupate, au funcționat comandamente operative și au fost îngrijiți mii de răniți în școlile transformate în spitale. Străzile stricate de vehiculele militare erau pline de șanțuri, impracticabile, clădirile erau în ruină, conductele și cișmelele de apă sparte, instalațiile electrice deteriorate. În primul său mandat, primarul Osvald Racoviță a avut asemenea probleme de rezolvat. Dornic să dea avânt orașului, să-i schimbe aspectul și să-l ridice în rândul acelora din Europa, în primele zile
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
bisericești înființată în 1892 de Episcopul Silvestru Bălănescu, avea temelie de piatră, 21 de camere, beci, un turn cu ceasornic, clopoțel și o inscripție pe frontispiciu care amintea de vechea destinație: „Seminarul eparhiei Hușilor”. În curtea școlii se găsea o cișmea cu inscripția: „Fântână profesorilor”. Zidul dintre Episcopie și clădirea Seminarului este demolat. Clădirea amintită constituie sursă unui conflict între Episcopia Hușilor și conducerea Gimnaziului „Anastasie Panu”, amplificata în 1907. Evacuarea clădirii de către elevii Școlii de cântăreți bisericești se va petrece
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de către elevii Școlii de cântăreți bisericești se va petrece în anul 1910. Construirea unui nou local (actualul local vechi) se desfasoara între 1912 și 1913, fiind inaugurat în septembrie 1913. În acest context au fost distruse de antreprenor havuzul și cișmeaua, care se datorau lui Narcis Crețulescu, rector al Seminarului între 1880 și 1884, redutabil cărturar. În timpul construcției localului cursurile s-au desfășurat în casele Ilie Herșcovici (ulterior Malisalian), situate pe strada Ștefan cel Mare, în apropierea hotelului demolat. Participarea armatei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
se adunau toți cei care și-au purtat pe aceste meleaguri visurile (din păcate am aflat că locul nu corespunde, adevărata cafenea aflându-se undeva în port, unde noi nu am ajuns, dar asta nu ne-a împiedicat să visăm), cișmeaua la care se adunau turcoaicele să ia apă, toate au fost mai mult intuite, ele fiind abandonate sau transformate. Apoi, chiar ne-am rătăcit, sub soarele torid, ieșind din greșeală din oraș, pe lângă unul din munții-dealuri, formațiuni stâncoase albe, caracteristice
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de tot, s-a supărat și s-a îmbolnăvit în scurt timp. Asta s-a întâmplat pe 13 spre 14 septembrie 1942. Spre Ziua Crucii. Din mila lui Dumnezeu a fost ajutată de Biserică din sat și din satul vecin, Cișmea. Cu ajutorul primit a acoperit casă cu dranița și a făcut și o fântână în curte. După câțiva ani mama a plecat la Domnul. Am ramas patru copii. Eu abia împlinisem șase ani. Mare jale și durere a fost la înmormântarea
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
toată noaptea cântam noi. De la Spasca la Becceabia erau doar patru kilometri, urcatul și coborâtul unei coaste. Totul era frumos, chiar și noroiul care, pe umed, ajungea până la genunchi. Dar ce conta? Eram, Doamne, tineri! Ne făcusem prieteni și în Cișmele, între care, cel mai bun era un oltean, Matei Constantin de fel din comuna Goicea Mare, județul Dolj. Tot acolo era și bunul, blândul și înțeleptul învățător Vladimir Caimacan precum și neastâmpăratul Vanea Timișenco, cei din urmă fiind localnici. Unul moldovean
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
spune conductorul care, de la un geam privise toată scena. - Nu am bilet. Ce trebuie să fac? - Nimic. Aveți un suflet mare și mi-i deajuns. De la est la est Revelionul din 1931 l-am făcut la cârciuma lui Tudose din Cișmele. Au fost fete și băieți, masă mare și mâncare, chef de dans, de muzică și...chef. În zori ne-am fotografiat. Nu-i așa că arătam bine? Iată-ne: în picioare, de la stânga la dreapta Grigore Boiangiu de la Gorj, grefier ajutor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și meserii din Iași iar în rândul de jos, pe scaune, subsemnatul, învățător suplinitor, Volodea Sucmanschi, contabil la Banca Populară, Volodea Caimacan, învățător, Costică Matei din Goicea și Alexandru Kirilenko,normalist.Majoritatea fii de oameni de treabă de acolo, din Cișmele. De cei mai mulți nu mai știu nimic. Nu-i mai văd de atâta zid de hotare. Pe ce câmp de luptă or fi căzut, cum și unde or mai fi supraviețuind? După ani și ani am primit, ecou întârziat al tinereții
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]