543 matches
-
mântuială în redactarea lucrării, în insuficienta atenție acordată problemelor limbii literare, și în general în lipsa de grijă pentru finisarea operei literare. Astfel de exemple negative sunt furnizate de lucrările predate editurilor de Alexandru Jar, Aurel Mihale ș.a. Alți scriitori ca Cicerone Theodorescu, Miron Radu Paraschivescu și Virgil Teodorescu, situându-se pe o poziție formalistă nu vor să renunțe - în alcătuirea propriilor lor culegeri de versuri - la publicarea unor poezii confuze, care plătesc tribut ideologiei burgheze (...). Principalele probleme dezbătute de Demostene BOTEZ
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a combătut poziția unor scriitori ca Aurel Baranga care privesc ușuratec problema pregătirii lor ideologice (...). Alexandru JAR s-a declarat în dezacord cu modul superficial în care a pus problema Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș. Cicerone THEODORESCU a lăsat să se înțeleagă că diferitele critici cu privire la influența formalismului la unii poeți contemporani s-ar datora unei neînțelegeri, unei vulgarizări, pentru că «poetul este în primul rând poet». În cuvântul său Cicerone Theodorescu nu a spus nimic despre
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș. Cicerone THEODORESCU a lăsat să se înțeleagă că diferitele critici cu privire la influența formalismului la unii poeți contemporani s-ar datora unei neînțelegeri, unei vulgarizări, pentru că «poetul este în primul rând poet». În cuvântul său Cicerone Theodorescu nu a spus nimic despre puternicele influențe ale ideologiei burgheze în creația sa și a manifestat tendințe liberaliste, indiferență față de conținutul ideologic al operelor literare, subapreciind rolul îndrumării principiale. În cuvântul său, Traian ȘELMARU subliniază însemnătatea definiției pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dat-o tipicului (...). În poeziile Ninei Cassian se manifestă poziții individualiste, care vin în contradicție cu ideile înaintate din versurile valoroase ale poetei, se manifestă ruptura ei de viața poporului. Vorbitorul a combătut în mod just încercarea nereușită a lui Cicerone Theodorescu, făcută în cadrul dezbaterilor, de a folosi steagul lui Maiakovski pentru a apăra poziția formalistă în literatură, precum și tendința de a «uita0╗ de lupta ideologică pe tărâmul creației din țara noastră. Traian Șelmaru a subliniat cu tărie că este sortită
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tendința de a «uita0╗ de lupta ideologică pe tărâmul creației din țara noastră. Traian Șelmaru a subliniat cu tărie că este sortită eșecului orice încercare de a împăca cele două ideologii opuse (...) și a criticat poziția poeților Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, care insistă cu încăpățânare să retipărească în noile volume, vechi poezii din trecut, impregnate puternic de influența concepției burgheze (...). Traian Șelmaru și-a însușit criticile care i-au fost aduse pentru absența îndelungată din paginile
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dacă comparăm poezia lui Eugen Jebeleanu din Inimi sub săbii cu Lidice sau Bălcescu, dacă comparăm volumul Ninei Cassian La scara 1/1 cu poezia Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război sau Cântecele de galeră ale lui Cicerone Theodorescu cu Certificatul de alegător. Noi ne mândrim astăzi că poezia noastră este o poezie cu tendință, cu tendința de-a exprima adevărul vieții pătrunsă de înaltele idealuri umane ale socialismului și comunismului. Ea nu vorbește câtorva «rafinați», gustători de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
consacrați, publică două volume Mihai Beniuc (Pe aici nu se trece!; O seamă de poeme) și Veronica Porumbacu (Ilie Pintilie; Prietenii mei) și câte un volum: A. Toma (Poezii alese, colecția Biblioteca școlarului - Editura Tineretului, tiraj 30.000 de exemplare), Cicerone Theodorescu (Un cântec din ulița noastră), Miron R. Paraschivescu (Laude), Eugen Jebeleanu (Cântecele pădurii tinere), Mihnea Gheorghiu (Întâmplări din Marea Răscoală), Dan Deșliu (Versuri alese), Nina Cassian (Tinerețe), Marcel Breslașu (Cântec de leagăn al Doncăi) și Maria Banuș (Versuri alese
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Beniuc, citată anterior. În fine, cazul a fost clasat, iar A.E Baconsky n-a mai fost prezent, în acel an, în coloanele revistelor. Alt semn de oarecare înnoire a atitudinii poetice ar putea fi socotit amplul poem al lui Cicerone Theodorescu publicat în Contemporanul și apoi în Un cântec pe ulița noastră, poem - despre care Petru Dumitriu, în notele pe marginea decadei cărții, afirma: «ce direct, familiar, zâmbitor și melodios, deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Cicerone Theodorescu publicat în Contemporanul și apoi în Un cântec pe ulița noastră, poem - despre care Petru Dumitriu, în notele pe marginea decadei cărții, afirma: «ce direct, familiar, zâmbitor și melodios, deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc în totalitate poemului De vorbă cu un tânăr, care, în esență, biciuie critica literară a vremii, dogmatică, demobilizatoare și demolatoare și îndeamnă pe tinerii poeți la perseverență și încredere în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se ridicase bariera încă în martie, de la plenara scriitorilor. Poetul transpune în versuri un aspect al realității, mai exact al nefericitei vieți literare a vremii, temă cu siguranță neîntâlnită în ultimii 5-6 ani. Sever prescurtat, reproducem amplul poem al lui Cicerone Theodorescu aici și în note71: Tu care suferi pentr-un vers Și arzi scriind literatură! E drumu-nainte-ți. Ai de mers. Fii timpului de azi, măsură. Ți-e alta suferința trează? ... A, spui că vor să te doboare? Cutare nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
muncă Pe-oricine trebuie să doară... Dar unii truda ta adâncă Cu obtuzunghiul o măsoară! Nu. Sensibilitate iască Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie!(...) Atitudinea poetică a lui Cicerone Theodorescu este salutată de un tânăr poet, Ion Horea 72 în proximul număr al revistei Viața românească: „Poezia De vorbă cu un tânăr - apărută în Contemporanul din 25 sept. 1953, reprezintă o poziție înaintată în creația lui Cicerone Theodorescu, elaborând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a lui Cicerone Theodorescu este salutată de un tânăr poet, Ion Horea 72 în proximul număr al revistei Viața românească: „Poezia De vorbă cu un tânăr - apărută în Contemporanul din 25 sept. 1953, reprezintă o poziție înaintată în creația lui Cicerone Theodorescu, elaborând răspunsuri îndrăznețe unor probleme artistice de mare actualitate. Această poezie fixează atitudinea critică a autorului față de unele laturi negative ale criticii noastre actuale, subliniind în același timp, în imagini convingătoare, necesitatea unei îndrumări ideologice și artistice principiale. Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Țări de piatră... la Meridiane Sovietice, unul poet al stihurilor, celălalt poet în proză, tipici amândoi pentru curentul adânc ce determină înfățișarea de azi a literaturii noastre, și care a antrenat în șuvoiul său și creația unui Radu Boureanu sau Cicerone Theodorescu. E nevoie de articole critice care să cuprindă dezvoltarea unor poeți ca Dan Deșliu, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Victor Tulbure, Mihu Dragomir care toți au apărut în literatura noastră în ultimii zece ani. De asemenea, opera atât de originală
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
despre Țara Moților. În: lașul Nou, nr. 3-4, dec., 1953 69. Aurora Cornu - Pe marginea unei încercări poetice. În: Viața românească nr. 8, august, 1953. 70. Lucian Raicu - Primul volum al unui tânăr poet. Idem, nr. 11, nov., 1953 71. Cicerone Theodorescu - De vorbă cu un tânăr. În: Contemporanul, nr 39 (364), 25 sept: Adună, criticii, lumină Și-aripa și-o agită-n zbor, Dar cum albinele-au regină Și muștele-au regina lor. Această filosoafă toantă Te bâzâie la cap
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Stoleru, Emil Surupăceanu, Petre Szabedi, Laszlo Szasz, Ianos Sütö, Andras Ș Șelmaru, Traian Șerbănescu, Mircea Șerbu, Ieronim Șoimaru, Tudor Șolohov, Mihail Ștefan, Ion Ștefănescu, Al.I. Ștefănescu, Mircea T Talianu, Ion Tănase, Niculiță Tăutu, Nicolae Teodorescu, Virgil Tertulian, N. Theodorescu, Cicerone Tiktin, Heimann Tita, Ștefan Tito, Iosip Broz Tolstoi, Alexei Toma, Al. Toma, Sorin Tudor, Laurențiu Tudorache, Constanța Tudorică, Eugenia Tulbure, Victor Twain, Mark Ț Țațomir, Nicolae Țăranu, Ionel Țugui, P. U Ursu, Sorana Utan, Tiberiu V Vaida, A.G. Varta, Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
intră poeme de V. Voiculescu (A doua tinerețe, Lui Nicu Condiescu), Ion Vinea (Neurastenie), Al. A. Philippide (Părul) și versuri ale unor autori mai tineri, care, în parte, vor reuși să se impună ca talente autentice: Dimitrie Stelaru, George Lesnea, Cicerone Theodorescu, Ștefan Stănescu, Constantin Bivolaru, Ion Ronda, Ana Luca ș.a. Lui Dimitrie Stelaru i se acordă o atenție deosebită. După o prezentare entuziastă făcută de Eugen Jebeleanu, unde este caracterizat drept „prieten al fantomelor din vis, mâhnit - dar și lipsit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
a publicației. Poezie - grupată uneori în rubrica „Zbor” - publică George A. Petre (Psalm, Seceriș, Atacul, Poem pentru suflet, Strigoiul), Valeriu Anania ( Întoarcerea, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat), Ion Ojog (Împrimăvărare în duminică), Ștefan Aug. Doinaș (Baladă, Schiță pentru un autoportret, Cântec), Cicerone Theodorescu (Câmp), Ovid Caledoniu, Victor Stoe, Apriliana Medianu, Radu Gyr, Octav Sargețiu, D. Stelaru, Ben Corlaciu, Iulian Vesper. Proză semnează Ion Vlasiu, Ion Șiugariu, Mihail Șerban, Gabriel Țepelea, Ioana Postelnicu, Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Liviu Bratoloveanu, N. Papatanasiu, Ionel Neamtzu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
apare la Bacău, lunar, din august 1964 până în ianuarie 1975, apoi trimestrial, din februarie 1975 până în mai 1982 și din nou lunar din iunie 1982. Primul redactor-șef este Radu Cârneci, iar secretar general de redacție, Stelian Nanianu; prezentare grafică: Cicerone Cernegura. Comitetul de redacție este alcătuit din Iulian Antonescu, George Bălăiță, Victor Enășoaie, Iulia Hălăucescu, Olimpia Hrișcă, Victor Kernbach, Alexandru Radian. Redactori-șefi au mai fost, succesiv, Constantin Călin (1973-1974), Dumitru Mitulescu (1974-1979), Petru Filioreanu (1979-1982), George Genoiu (1982-1989), Sergiu Adam
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]