543 matches
-
1986-1989, lector la Institutul Saint Serge. Ține prelegeri despre "Istoria sinoadelor ecumenice" și "Istoria bisericilor ortodoxe". Revine în România cu puțin timp înainte de revoluția din decembrie 1989. În perioada 1989-1990 a fost asistent la Facultatea de Teologie din Sibiu. Memorialistul Cicerone Ionițoiu a declarat într-un interviu că l-a întâlnit înainte de 1988 pe la Versoix, unde acesta fusese trimis de Securitate să-l colinde pe regele Mihai. A fost preot necăsătorit în Pojorta-Făgăraș, între anii 1974-1975, apoi muzeograf și preot la
Serafim Joantă () [Corola-website/Science/308646_a_309975]
-
Cicerone George D. Poghirc (n. 20 martie 1928, Pogana, județul Vaslui - d. 15 aprilie 2009) a fost un clasicist român, specialist în lingvistică generală, indo-europenistică, indianistică și istoria religiilor, profesor universitar și membru marcant al exilului românesc. s-a născut la
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
moarte - din nou prematură - a făcut ca faima acestui alt mare clasicist al nostru, a cărui stea era în plină ascensiune, să nu o egaleze și depășească pe cea a maestrului, așa cum "dom' Poghirc" îi profețea cu ani în urmă. Cicerone Poghirc a fost un eminent dascăl, încă de foarte tânăr. Se povestește că acad. Alexandru Graur, după una din orele de asistență la clasă, în baza cărora trebuia să-i dea un calificativ tânărului asistent, ar fi spus că ""lui
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
calitatea intelectuală a tinerilor încă neformați, și așa se explică de ce de el s-au atașat oameni precum Culianu, Slușanschi, Francisca Băltăceanu, Adrian Pârvulescu ș.a. ""Pentru tânărul student care, mânat de misterul civilizațiilor vechi, intra la facultatea de limbi clasice, Cicerone Poghirc era fără îndoială figura cea mai impresionantă. Era un bărbat distins, de statură medie, cu sprâncene groase și stufoase, cu ochi albaștri și privire pătrunzătoare, mereu concentrată și mereu atent la ceea ce ai de spus. Prezența sa emana energie
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
de imagini, de metafore care îi sunt adresate Fecioarei Maria în acatist. Este cea mai mare colecție de metafore din câte există în literatura universală. Toți ne aducem aminte de cele care se sfârșesc cu «Bucură-te, Maria, pururi Fecioară!»” (Cicerone Poghirc) „Cred că, în pictura lui Oravitzan, suntem în fața simbolului fundamental și care este, nu numai la creștini, acela al Crucii. A vorbi despre simbolismul Crucii, după Guenon, nu are nici un rost. Labirintul se rezolvă în Mandala, Mandala fiind starea
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
mai amintește numele lui. Probabil a murit chiar în 394. Biserica a rânduit ca dată de pomenire a lui, ziua de 10 ianuarie. Schița aceasta biografică am alcătuit-o consultând următoarele scrieri: Ioan Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000; Preot Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, Editura Moldova, Iași, 1996; Preot Prof. D. Stăniloae, Introducere, „Părinți și Scriitori bisericești” (PSB), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982; Constantin Voicu și Preot Nicu Dumitrașcu, Patrologie. Manual pentru
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
a 161 ani (1836) de la înființarea școlii din satul vechi, a fost înființată și o "Pinacoteca" ce găzduiește lucrările celor cinci artiști plastici membri ai U.A.P.din România care au învățat pe băncile școlii satului. Aceștia sunt: Sabin Bălașa, Cicerone Popescu, Nicolae Budică, Cristian Dincă și Dana Popescu. Astăzi, școala satului poartă numele primului său învățător, "Dumitru Popescu", ctitorul acesteia, cinstit în fiecare an la 26 octombrie, de Ziua Sfanțului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care a devenit patronul
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
Tecuci, iar cel de-al doilea fals ar fi „Hrisovul lui Iurg Koriatovici”, indicat ca fiind din anul 1374. Prin cel din urmă act, Iurg Koriatovici dădea unui slujitor al său, Iacsa Litavor, satul Zăbrăuți. În ciuda opiniei lui Panaitescu, Lingvistul Cicerone Poghirc, care a scris o carte despre Hasdeu, contestă cu vehemență că acesta ar fi făcut falsuri. De aceeași părere sunt unii cercetători, pentru faptul că Hasdeu a publicat zeci de documente, mult mai valoroase decât cele două, și nu
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
Vertan), Adrian(n.1961)-ing. electronist, Aurelian-ing. electronist(n.1962). Horia-economist are o fată, Camelia, studentă la ASE, Adrian are doi băieți în Atlanta-SUA, Daniel și Emanuel și o fată Maria. Aurelian are doi băieți Octavian-student la Cibernetică și Sebastian. Cicerone a avut doi copii, o fată, Felicia care a avut trei fete și un băiat. Longin a avut un băiat, Ion, inginer la Craiova și o fată, Ligia, profesoara. Ion are trei fete și ligia doi copii, un băiat și
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
secția de italiană cu teza „Marsilio Ficino și platonismul în Renaștere”. A fost coleg cu Silviu Angelescu, Victor Ivanovici, Dumitru Radu Popa, Șerban Anghelescu, prieten cu Dorin Liviu Zaharia. O influență deosebită asupra lui Ioan Petru a avut-o profesorul Cicerone Poghirc, un adevărat mentor al său. Fiind membru PCR, primește o bursă și reușește să plece, în iulie 1972, la cursurile de vară de la Perugia, Italia. După terminarea bursei solicită azil politic. Ca urmare, este internat într-un lagăr de
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
aceeași seară, temându-se că vor fi denunțați prin tortură de cei arestați, conducătorii partizanilor, Spiru Blănaru, Gheorghe Ionescu, Anculia Petru și Nicolae Ghimboașe decid atacarea postului de miliție și eliberarea celor doi. Atacul începe în jurul orei 22.30 (după Cicerone Ionițoiu la ora 02.00), în seara (noaptea) de 12 spre 13 ianuarie. Partizanii aruncă grenade și Spiru Blănaru deschide foc de mitralieră, iar milițienii și paznicii fug din incintă. Doi partizani, Iacob Cimpoca și Martin Copăceanu intră apoi în
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
foștii camarazi, spune că „Au căzut mulți morți de partea securității. De la partizani nici un mort.” Profesorul Mircea Rusnac, consultând arhivele M.A.I., afirmă că „autoritățile nu au recunoscut în total decât trei răniți”. Fostul lider al tineretului țărănist și memorialistul Cicerone Ionițoiu spune și el că „partizanii au rănit trei securiști: slt. Ailoaiei Gh. Vasile, caporal Nedelcu I. Ioan și fruntaș Tonta Gheorghe”. Luptele au continuat cu intensitate toată ziua și au încetat târziu în noapte. Nereușind să disloce flancul stâng
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
cu asalt flancul drept, unde a reușit o breșă. Partizanii Petre Anculia și Gheorghe Urdăreanu au fost uciși în luptă, iar Gheorghe Smultea și Nicolae Ghimboașe capturați. Profitând de adăpostul întunericului, restul partizanilor a reușit o retragere organizată. Conform lui Cicerone Ionițoiu, grupul Anculia-Urdăreanu-Smultea-Ghimboașe s-ar fi sacrificat în mod intenționat, rămânând în urmă pentru a acoperi retragerea celorlalți. De comun acord cu oamenii din subordine, Spiru Blănaru și Gheorghe Ionescu decid ca grupul să se împartă în formațiuni mai mici
Spiru Blănaru () [Corola-website/Science/317740_a_319069]
-
Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (afiliat la Confederația Internațională de Genealogie și Heraldică), Consilier parohial al Bisericii Oțetari din București. A publicat volumele: Fragmente din volumele: A revizuit volumul "Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar P-Q" de Cicerone Ionițoiu (Editura Mașina de scris, 2006), a participat la redactarea "Raportului Anual al Familiei Regale a României. 2006-2007" și, alături de AALLRR Principesa Margareta și Principele Radu ai României, la redactarea textului albumului "Coroana română la 140 de ani" (Editura Curtea
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]
-
de deportare din România. Operația de strângere a numelor morților a necesitat zece ani de muncă în cadrul Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului, iar cifra este departe de a acoperi adevărata amploare a represiunii. Cele mai multe nume au fost stabilite de Cicerone Ionițoiu și de către domnul Eugen Sahan, ambii istorici prin vocație și foști deținuți politici. Cheltuielile materiale pentru proiectarea și construirea Spațiului de Reculegere și Rugăciune au fost suportate de către Mișu Cârciog din Londra, care ramâne pâna în prezent principalul donator
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
în stil mozaic. Pe 17 aprilie 1962 îl cunoaște pe Corneliu Babă, care a pictat icoanele de pe catapeteasma și primește multe cuvinte de admirație din partea lui, considerând picturea realizată de Vasile Păscu cea mă frumoasă pictură din Iași. De asemenea, Cicerone Iordăchescu, decan și profesor la Facultatea de Teologie, licențiat în fillozofie, l-a vizitat în numeroase rânduri, urcandu-se chiar pe schele pentru a urmări îndeaproape pictură"- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu În 1963
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
părinții și fratele ei. De asemenea, fostul comisar, ajuns maior participă la arestări politice, cum a fost cazul lui Gherman Pântea. O sumară descriere a carierei lui Eugen Alimănescu, în calitate de membru al organelor represive din România comunistă este dată de Cicerone Ionițoiu în lucrarea sa, "Morminte fără cruce": "Canalul Morții trebuia săpat, și erau și alte lucrări în perspectivă, o dată ce problema mâinii de lucru nu se mai punea: rezervele erau suficiente. Printre deținuții politici de aici se găsea și un criminal
Eugen Alimănescu () [Corola-website/Science/329347_a_330676]
-
în repetate rânduri de către reeducați, bătut, înfometat și pus la muncile cele mai grele, acesta, sub pretextul de a se duce la closet, s-a îndreptat spre iesirea din cordon unde a fost împușcat de pază. În urma acestor fapte, deținuții Cicerone Ionițoiu și Constantin Ionașcu au redactat o serie de misive pe care au reușit să le trimită în afara lagărului, de unde ajungeau în străinătate, inițial la radio Ankara, via portul Constanța. Munca forțată la Canal a fost încetată la 18 iulie
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]