548 matches
-
și a imaginii, monstruozitatea și anormalitatea sau grotescul corpului tehnologizat, indistingerea dintre organic și inorganic. Exemple renumite sunt fotografiile digitale ale artistei Nancy Burson, „Untitled” (1989, 1990Ă sau „Evolution II” (1984Ă care realizează sinteza dintre un chip uman și un cimpanzeu, dar și morphing-ul din filmele cyberpunk. Astfel, când hipervizibilul sau vizibilul în exces devine greu de suportat pentru artiștii virtualității, corpul este interfața intermediară dintre imagine și realitate și concurează cu atotprezența informației numerice. În mod analog cu fenomenul hipervizibilului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și respingere (evitarea privirii, colțurile gurii întoarse în jos). În concluzie, gesturile joacă un rol esențial în transmiterea și recepționarea mesajelor de seducere, în activarea și dezactivarea flirtului. Cu privire la exprimarea atitudinii de amenințare și dominare, Irinäus Eibl-Eibesfeldt46 ne oferă exemplul cimpanzeului care adoptă comportamentul de impunere, zbârlindu-și blana de pe brațe și umeri pentru a capăta proporții mărite. La fel și omul, din dorința de a apărea mai mare în fața interlocutorului, își depărtează picioarele și își pune mâinile pe șolduri. Gestul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Edward O. Wilson demonstrează complexitatea, subtilitatea și similitudinea legăturii dintre îngrijirea parentală și dezvoltarea socială a puiului la oameni și la animale. Așa cum orice mămică își sprijină și își apără copilul în lumea umană, la fel și mama puiului de cimpanzeu rămâne un aliat și o consolare de-a lungul adolescenței acestuia. Procesul de dezvoltare socială la cimpanzei se desfășoară pe o durată ceva mai mare de zece ani și constă în câștigarea independenței în mod treptat prin însușirea abilităților locomotorii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la oameni și la animale. Așa cum orice mămică își sprijină și își apără copilul în lumea umană, la fel și mama puiului de cimpanzeu rămâne un aliat și o consolare de-a lungul adolescenței acestuia. Procesul de dezvoltare socială la cimpanzei se desfășoară pe o durată ceva mai mare de zece ani și constă în câștigarea independenței în mod treptat prin însușirea abilităților locomotorii, prin lungirea duratelor explorării mediului și îndepărtării de mamă, prin manipularea obiectelor și joaca cu ceilalți membri
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
treptat prin însușirea abilităților locomotorii, prin lungirea duratelor explorării mediului și îndepărtării de mamă, prin manipularea obiectelor și joaca cu ceilalți membri ai cetei, prin creșterea numărului de contacte sociale. Dacă la început adulții cu care se întâlnește puiul de cimpanzeu sunt mai prietenoși, pe măsură ce se maturizează, aceștia se manifestă agresiv, contribuind la socializarea sa49. Atât în lumea animală, cât și în cea umană, întâlnim semnale ce țin de formă, mărime, culoare, miros, poziție, mișcare, gest, care determină anumite reacții (uneori
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ro ) arată că în 1994 s-a demonstrat că H.I.V.-2 provine de la maimuța Sooty Mangabey din Africa de Vest cu trei subgrupe A , D și E , iar în 1999 s-au reportat rezultate care indică că o specie de particulară de cimpanzeu Pan Troglodytes Troglodytes din Africa Vest Centrală . Aceasă ipoteză nu explică de fapt cum s-a făcut transmiterea virusului de la maimuță la om nu aduce lămuriri legate de răspîndirea în un fel localizată a unor subtipuri de viruși . Ex : Se
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
colo, ci le fotografiase pe o plajă australă, În timpul războiului din Malvine. Iar delfinii aceia păreau umani. - Nu știu dacă Înțeleg bine. Vrei să spui că animalul poate fi cu atât mai crud cu cât e mai inteligent? Că un cimpanzeu e mai crud ca un șarpe? - Nu știu nimic nici despre cimpanzei, nici despre șerpi. Nici măcar despre delfini. I-am văzut, și asta m-a făcut să gândesc, nimic mai mult. Or fi având motivele lor, presupun: ludice, de antrenament
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Iar delfinii aceia păreau umani. - Nu știu dacă Înțeleg bine. Vrei să spui că animalul poate fi cu atât mai crud cu cât e mai inteligent? Că un cimpanzeu e mai crud ca un șarpe? - Nu știu nimic nici despre cimpanzei, nici despre șerpi. Nici măcar despre delfini. I-am văzut, și asta m-a făcut să gândesc, nimic mai mult. Or fi având motivele lor, presupun: ludice, de antrenament. Poate că n-au conștiința cruzimii și răspund doar la codurile naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
apropie și să-l sărute pe obraz, un sărut sonor și puternic, și să-i spună că existau vânaturi care Îl marcau pe vânător pe viață. Da. Existau meteorologi care se uitau la cer și nu vedeau decât izobare. - Delfini, cimpanzei și șerpi, a șoptit Markovic. Așa vezi dumneata? Chiar În acea zi, ea scrisese un poem, a continuat să-și amintească Faulques. Nu era teribilă la așa ceva, cum nu era nici la fotografie; era prea atentă să dea de dușcă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lovit deoarece experiența lor din trecut le-a arătat că acest lucru provoacă oamenilor reacții de compasiune. În sfîrșit, la nivelul patru, avem înșelătoria plănuită, avînd scopul de a rezolva situații noi; acest nivel este atins cel puțin de unii cimpanzei și paviani, cît și de nenumărați oameni (cf. Byrne și Whiten 1992; Trivers 1985:395-420), deși planurile adoptate de primatele, non-umane, sînt destul de simpliste (Shultz și Cloghesy 1981:466; cf. Premack 1976:676-677; Whiten și Byrne 1988b). La nivelul patru
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adoptă o perspectivă similară. El spune că deși multe specii evoluate non-umane trăiesc în grupuri unitare, simplitatea organizării lor sociale preîntîmpină necesitatea de a anticipa reacțiile semenilor, abilitate pe care el o numește intenționalitate de ordin superior. Oamenii, urangutanii și cimpanzeii trăiesc totuși în grupuri mai puțin unitare, în care această abilitate este esențială. Drept urmare, el afirmă că abilitatea s-a dezvoltat datorită selecției naturale care i-a favorizat pe cei mai talentați în această privință. Cheney și Seyfarth (1990: 252
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tot timpul. O părere similară este exprimată de Cheney și Seyfarth (1990: 252) care observă că maimuțele sud-africane au o abilitate redusă de a ține cont de ceea ce e posibil ca ceilalți semeni să întreprindă sau să simtă, pe cînd cimpanzeii sînt mai bine dotați în această privință, iar oamenii în și mai mare măsură. Autorii notează că această abilitate le poate folosi mai puțin maimuțelor sud-africane, care trăiesc în cete, decît le folosește cimpanzeilor, ale căror grupuri sînt mai fluide
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
întreprindă sau să simtă, pe cînd cimpanzeii sînt mai bine dotați în această privință, iar oamenii în și mai mare măsură. Autorii notează că această abilitate le poate folosi mai puțin maimuțelor sud-africane, care trăiesc în cete, decît le folosește cimpanzeilor, ale căror grupuri sînt mai fluide. Chiar și așa, există dovezi că maimuțele sud-africane se păcălesc unele pe altele în mod intenționat. Alături de talentul machiavelic și tot ceea ce el implică, abilitatea de a induce în eroare este facilitată de predispoziția
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ale liniei înalt reactante. Nu se știe dacă hiperactivitatea macrofagelor liniei cu răspuns imun redus este legată de eliberarea intensă de limfocite T producătoare de limfokine, activatoare de macrofage. Gene Ir au fost descrise la diferite specii de vertebrate (găină, cimpanzeu etc.) și se admite că ele există și la om, intervenind în mod specific în determinarea intensității (modulare cantitativă) reacției față de antigene, modulând reacțiile caracteristice ale limfocitelor T. Este acum unanim acceptată existența mai multor gene autozomale dominante care controlează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
situațiile cărora au trebuit să le facă față epidemiologii, în ultimul timp. Aceștia au identificat noi linii de virus gripal de origine animală, care au provocat gripă gravă la om, apoi virusul Ebola, boala variantă Creutzfeldt-Jakob și SIV cpz, de la cimpanzeu, care în cele din urmă a devenit HIV-1. În decursul vremurilor, animalele domestice au transmis omului numeroase boli infecțioase, astfel că riscul suplimentar generat de xenotransplanturi ar fi, în opinia unor cercetători, minim. Zoonozele încă apar, dar reprezintă evenimente rare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
vânătul, construirea unui ad]post, protecția reciproc] sau altele asemenea, pur și simplu pentru c] posed] înclinația natural] spre iubire și încredere reciproc]. Aceast] afecțiune devine evident] în suferință unic] a oric]rui animal social, de la cal sau câine la cimpanzeu, când este ținut izolat. Deși se ignor] adesea, iar în anumite împrejur]ri se afl] în competiție unul cu cel]lalt și se atac], ei fac acest lucru într-un cadru mai larg de acceptare prietenoas]. Îngrijirea cu devotament a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
manifest] puternic în rândul micilor societ]ți de pr]d]tori-culeg]tori care par mai apropiate de condiția uman] original]. Oamenii care se dezvolt] în asemenea împrejur]ri sunt, în general, înconjurați - la fel ca puii de lup sau de cimpanzeu - de cei ce constituie de fapt familia lor, astfel încât atitudinea normal] pe care o preiau de la cei din jur conduce, într-o m]sur] sau alta, la o mai mare grij] și compasiune. Este ins] important de observat c] aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este niciodat] adev]rât c] trebuie s] cunoști mai întâi rasă cuiva pentru a ști cum s] tratezi aceea persoan]... Dar în cazul animalelor, s] cunoști specia c]ruia îi aparține este absolut esențial. Diferența dintre un african și un cimpanzeu nu este aceeași cu diferența dintre un african și un eschimos. Le facem un mare deserviciu animalelor dac], incluzându-le în sfera noastr] de preocup]ri morale, nu acord]m important] diferențelor numeroase și minunate care ne deosebesc, unele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspectele prezentate sunt speculative, ele sunt realizabile din punct de vedere empiric. Într-adev]r, în prezent, apar din ce in ce mai multe dovezi în acest sens. De pild], s-au f]cut și se fac studii detaliate asupra rudelor noastre apropiate, gorilele și cimpanzeii (de Wall, 1982; Goodall, 1986). Studiile sugereaz] c] aceste animale se bazeaz] foarte mult pe acte altruiste (sau, dac] preferați, întrucât nu au limbaj articulat, acte protoaltruiste). De asemenea, studiile efectuate asupra oamenilor indic] o uniformitate a credințelor morale, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum se va vedea, mi-am schimbat radical p]rerea în leg]tur] cu importanță aspectului evoluționist pentru etic]. Extrem de potrivite pentru susținerea laturii empirice a caracterului biologic pe care îl are morală noastr] sunt dou] c]rți recente despre cimpanzei: Franz de Waal, Chimpanzee Politics, si Jane Goodall, The Chimpanzees of Gombe. Printre cei care consider] c] nouă biologie revitalizeaz] etică evoluționist] se num]r] John Mackie, „The law of the jungle” (Philosophy, 52 1978, pp. 455-464); Jeffrey Murphy, Evolution
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prea puțin este câștigat În Încercarea de a extrapola de la studiile clinice pe animale, urmate apoi de folosirea rezultatelor pe oameni. și chiar dacă unele teste pe animale arată anumite progrese medicale, nu este justificată sacrificarea, de exemplu, a vieții unui cimpanzeu pentru o viață umană. În plus, alternative la testarea pe animale există acum, În special prin folosirea modelării sofisticate pe calculator - făcând aceste practici barbare atât Învechite, cât și inutile. Uniunea Europeană a devenit primul guvern care a emis o directivă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
intrare se poate alege Într-o plimbare pe jos sau un safari aerian o călătorie cu telefericul. Grădina adăpostește 130 de specii de păsări, 5000 de animale specifice zonei (koala, canguri, papagali, iguane, fluturi, ornitorinci, diavoli trasmanieni, șerpi veninoși, leoparzi, cimpanzei, elefanți, girafe ș.a.). În incinta Parcului Zoo asistăm la show-uri cu diferite animale și păsări (acvile, șoimi, papagali) deosebit de incitante și atractive, ca la Brisbane. În plus aici În anumite zile se organizează concerte de muzică clasică, jaz și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America”, 1962, 92; Nicolae Novac, „Catapeteasmă bucovineană”, „Revista scriitorilor români”, 1963, 2; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1964, 2; Radu Gyr, V. Posteucă - un cimpanzeu al faunei legionare, „Glasul patriei”, 1964, 3; I.G. Dumitriu, Cărțile exilului, „Revista scriitorilor români”, 1966, 5; Nicolae Cârja, „În marea și-n mormintele din noi”, „Drum”, 1968, 4; Ioan A. Mirea, Drumul iconarilor, „Drum”, 1973, 1-2; Mircea Popescu, Prinos fratelui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]