1,031 matches
-
reprezintă un subiect abordat cu un spirit polemic: "Precizati, domnule [...] un episcop ortodox, unul singur, care sa fi facut inchisoare in vremea comunismului. Nu la comportamentul colaborationist al laicilor si al clericilor de pe treptele diaconala si presbiterala m-am referit, cinuri care au numarat oameni cu iubire (pana la jertfa) de Cristos, ci la colaborationismul episcopatului ortodox..." O trecere în revistă a numelor proprii prezente în conținutul comunicării analizate a rezultat într-o listă a celor mai frecvente personaje biblice menționate
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de pe la celelalte secții unde operaseră. De cum fură semnalați, cârciuma fu asediată. În ziua aceea mai multe mii de oameni staționau împrejurul Primăriei, prin piață și pe Calea Șerban-Vodă. Ilie Geambașul avea mulți dușmani, pe mulți îi bătuse, multora le ne cin stise femeile, pe toată lumea o teroriza la mahala. Nu e de mirat, dar, că ura dez lănțuită se abătu asupra lui. Într-o clipă fu atacat, înconjurat și doborât. Ilie primise un glonte de revolver și o împunsătură de cuțit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
el - nătângul și chiorul - El l-a înțolit!...15 Din Telegraful de la 1872: du-te, du-te! Frunză verde de secară, Dragă băiețele! Du-te mai curând din țară, Dragă băiețele! În drum de te-i poticni Dragă băiețele! Are cin’te potcovi Dragă băiețele! etc., etc.16 Din Ghimpele de la 30 aprilie 1872: paparudele Joacă tare paparudă, C-azi măselele se udă! Sări frumos, ceva mai tare, C-ai să iei iar pe spinare! Iar voi pungași Și mari bâtași
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înscrie în 1836 la Facultatea de Drept, pe care o părăsește în anul următor. În 1838, își prepară bacalaureatul în științe, pe care însă nu-l obține. Nici medic, nici inginer, primise între timp, în țară, rangul de comis. Dar cinurile (1841 - spătar; 1853 - postelnic; către 1859 - vornic) îl lasă destul de rece. E în firea tânărului o curioasă îngemănare de leneveală și dor de ducă. În 1839, el întreprinde împreună cu C. Negri și N. Docan un voiaj în Italia, care îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
au cours de laquelle les participants (dont le nombre excède généralement quatre), pratiquent l'échange des partenaires et se livrent à des activités sexuelles collectives et simultanées. Definiția apare pe situl francez al CNTRL. Evident, nu vă așteptați să traduc, cin e interesat și nu cunoaște franceza, poate căuta cuvântul și în dicționarele americane. Barthes ar avea multe de spus. 29 Nu-l voi divulga din rațiuni de securitate semiotică, voi da un ciot de identificare (ultimele cinci cifre din codul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în vremurile noastre, aceasta tagmă de învățători ai Bisericii (responsabilă pentru Școlile catehetice din Alexandria, Antiohia sau Ierusalimul primelor veacuri) s-a risipit cu totul. Mai recent, modernitatea a făcut din învățătorii Bisericii niște simpli salariați ai statului secular, așa cum cinul văduvelor se confundă astăzi cu asociația pensionarelor... De ce cred că trebuie să existe un loc pentru „învățători” sau „cărturari” în Biserică? De ce cred că aceștia nu se confundă cu „intelectualii” veleitari ai Academiei? Pentru că mărturisim Crezul într-o Biserică universală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
palmei: aceasta este acolada. Noul cavaler face, mai apoi, o demonstrație a forței și a îndemînării sale, stră-pungînd din galop manechine în chip de dușmani. Viața cavalerului se desfășoară, în ceea ce are ea mai esențial, în cadrul familial al micului teritoriu cin jurul castelulu:, care înglobează și un anumit număr de sate. În secolul al IX-lea, primele castele fortificate oferă adăpost populației în fața atacurilor scandinave, musulmane sau maghiare. Fortăreața ss compunea la vremea aceea dintr-un turn de lemn, donjonu, înălțat
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
București, își trimit fiul, în 1904, la Seminarul Central din capitală. Ambițios, având și exemplul preotului și învățătorului din satul natal, Ion N. Dobre obține rezultate bune, dar la absolvire, în 1912, necăsătorindu-se la vreme, nu poate intra în cinul preoțesc. Diverse slujbe - pedagog, cântăreț bisericesc, impiegat la Casa Corpului Didactic - îi îngăduie să urmeze Facultatea de Teologie, licența luându-și-o în iunie 1916. Elev încă, debutează în 1907, cu o poezie, în revista școlară „Spre lumină” din Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viață”<footnote Ibidem, 5, 24. footnote>. Înțe legem deci că „a crede lui” Dumnezeu și „a crede în” Dumnezeu înseamnă a avea viață veșnică. „A crede” înseamnă a mărturisi cin stirea Fiului ca aceeași cu a Tatălui. Or, recunoașterea aceleiași cinstiriFiului și Tatălui presupune înțelegerea faptului că Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat și Om adevărat. Cum vor crede, însă, cei care primesc slavă unii de la alții și nu cinstesc Dumnezeirea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ct de vedere al împrumuturilor bancare (bilaterale) din alte surse acordate țărilor în curs de dezvoltare, deși perioada aceasta este marcată doa r de prezența câtorva împrumuturi foarte mari (tabelul nr. 3.20.). La începutul anului 2009, au fost realizate cin ci împrumuturi mari, evaluate la 32 miliarde dolari, cu un volum com par abil cu toate împrumuturile făcute în 2007 (32,4 miliarde dolari) și 2008 (36 mili ard e dolari). Cele două împrumuturi pe care China Development Bank le-
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Musolin este în al nouălea cer. Se urcă în camion și vrea să-l pornească. Apoi vorbește singur: Cu gingășie, bătrîne. Culmea, hodorogitul camion cînd aude și pornește la prima cheie. Musolin cîntă: Cu gingășieee, mai cu gingășieeee... Mare om cinu' Costică Bătrînul Mihai Dinu avea 78 de ani și nu s-ar fi putut spune că ar arăta mai tînăr decît un om la vîrsta lui. Foarte comunicativ, prietenos chiar, își spunea tuturor celor dispuși să-l asculte întreaga lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vrut să deșarte sacul. Ai ieșit pe drumul spre dispensar. Te-a învelit în cămașa mea, măi Georgică. Dintr-o dată Georgică a lăsat aerul țîfnos de orășean și a devenit prietenos. Dar unde te duci, moș Mihai? La Dorohoi, la cinul meu Costică. Treburi? Un proces. M-au prins făcînd rachiu. Greu proces. Te-au prins chiar cînd... Da. Curgea tăria, a-ntîia, cînd m-au găbjit. Te-au pîrît. D-apoi cum? Golanii lui Putină. Nu le-am dat de băut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de procese, intervenea ferm, fără drept la replică: Moșule, fără pușcărie nu scapi. Tatăl meu a făcut un an și jumătate. Tot pentru rachiu? Tot. Poate era mai tînăr... Tot așa de hodorog, ca și matale. Eu îl am pe cinu' Costică... Între ei se cunosc și la o adică... Ce o să scrie acolo? Da, a făcut rachiu, dar nu-l bag la pușcărie? Nu sărim noi toți, cei care am făcut pușcărie, cu gura pe el și facem tărăboi? Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Te încălzește cu ceva dacă mă duc și eu la pușcărie? Mă încălzește. Adică de ce tata să facă și alții nu? Ești un om rău. Nu mă lua așa, că te dau jos. Moș Mihai tace. Îi este frică. Dacă cinu' Costică chiar nu poate să-l scoată? Georgică a coborît la Darabani și acum n-are cu cine să mai vorbească. La Dorohoi deșartă papornița în bucătăria lui cinu' Costică. Lasă, nănașule, că te scot eu cumva, îl asigură finul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că te dau jos. Moș Mihai tace. Îi este frică. Dacă cinu' Costică chiar nu poate să-l scoată? Georgică a coborît la Darabani și acum n-are cu cine să mai vorbească. La Dorohoi deșartă papornița în bucătăria lui cinu' Costică. Lasă, nănașule, că te scot eu cumva, îl asigură finul. Moșul a fost impresionat de judecător. Ce om de treabă! Ce frumos vorbea! Du-te acasă, moșule! O să primești acasă tot ce trebuie. În autobuz moșul iar vorbește. Mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Lasă, nănașule, că te scot eu cumva, îl asigură finul. Moșul a fost impresionat de judecător. Ce om de treabă! Ce frumos vorbea! Du-te acasă, moșule! O să primești acasă tot ce trebuie. În autobuz moșul iar vorbește. Mare om cinu' Costică. Judecătorul, Dumnezeu să aibă grijă de el, era de zahăr, nu alta! L-am rugat să-mi dea cazanul înapoi... *** Cinu' Costică chiar era amic cu judecătorul. N-am cum, dar avînd în vedere vîrsta, n-o să mai execute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de zahăr, nu alta! L-am rugat să-mi dea cazanul înapoi... *** Cinu' Costică chiar era amic cu judecătorul. N-am cum, dar avînd în vedere vîrsta, n-o să mai execute cei doi ani. Numai să nu știe el, imploră cinu' Costică. În sat, moș Mihai se laudă: Eu fac rachiu cînd vreau, nu mă tem. Cinu' Costică o să-mi scoată și cazanul. Mare om cinu' Costică, ăsta! Satisfacție Blocuri cubice, paralelipipedice, mai înalte sau mai joase, au crescut ca ciupercile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vedere vîrsta, n-o să mai execute cei doi ani. Numai să nu știe el, imploră cinu' Costică. În sat, moș Mihai se laudă: Eu fac rachiu cînd vreau, nu mă tem. Cinu' Costică o să-mi scoată și cazanul. Mare om cinu' Costică, ăsta! Satisfacție Blocuri cubice, paralelipipedice, mai înalte sau mai joase, au crescut ca ciupercile după ploaie în cartierul Iașului cu nume de rezonanță sinistră, Tătărași. Se spune că pe aici năvăleau tătarii, de tristă amintire, în dulcele tîrg moldovean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui moș Saldaru 72 Herman 75 Nebunii 79 Eroi și capcane meșteșugite 82 Supa Dracului 85 Apa Prutului 89 Cam scump somnul de la Prut 92 Două măgării 96 S-a supărat înțeleptul 100 Mai cu gingășie, Musolin 104 Mare om cinu' Costică 107 Satisfacție 110 Capitolul II Prin hățișurile democrației 113 Destăinuiri din copilărie 115 O faptă... bună 118 Nu toți l-au crezut pe domnul Căpușă 121 I-a ascultat telefonul 124 Fiu de grangur 128 Suflete mari 131 O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mei afirmând odată: Domnule, ești o ființă solară, mereu zâmbăreț, optimist, tonic"! Aprob pozitiv, vorba lui Nenea Iancu. Să nu se creadă de aici că sunt un nătăfleț, fără reacții, bun de tăvălit și de luat peste picior de fitecine. "Cin' se ia cu mine bine, îi dau haina de pe mine, cin' se ia cu mine rău..." M-am născut într-o familie a cărei unică bogăție au fost cei 8 copii, eu fiind al șaptelea "în clasament". Ocrotit de părinți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tonic"! Aprob pozitiv, vorba lui Nenea Iancu. Să nu se creadă de aici că sunt un nătăfleț, fără reacții, bun de tăvălit și de luat peste picior de fitecine. "Cin' se ia cu mine bine, îi dau haina de pe mine, cin' se ia cu mine rău..." M-am născut într-o familie a cărei unică bogăție au fost cei 8 copii, eu fiind al șaptelea "în clasament". Ocrotit de părinți și frații mai mari, m-am înălțat cătinel, trecând cu bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
-și temutul rond prin redacții, vulcanicul Fănuș Neagu, înclinându-se ușor în fața lui Marcel Mihalaș, i-a spus: „Noapte bună, excelență!” O mai elogioasă la superlativ ironie nu cunosc. Cu intuiția sa excepțională de prozator, Fănuș Neagu indicase, fără greș, cinul regretatului nostru coleg și prieten. * După parastasul de un an, pe care l-am făcut la Snagov, într-o zi de aprilie friguroasă, în care a și nins, cu toată mâncarea, băutura, vesela etc. aduse de la București, cu lume multă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
brusc de cântecul bradului, rostit monoton, pe două voci, la căpătâiul defunctului, care e mult mai profund decât epitaful meu. Îl reproduc din memorie și fiecare vers îmi reactualizează destinul propriu și mă face să plâng în hohote: - Bradule, bradule, Cin’ ți-a poruncit De mi-ai coborât De la loc pietros La loc mlăștinos, De la loc cu piatră, Aicea la apă? - Mi’ mi-a poruncit Cine-a pribegit, Că i-am trebuit Vara de umbrit, Iarna de scutit. La mine-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
m-ai ferit de greșeală. Iaca pentru ce te-am înălțat al meu prim-sfetnic. Haide! Curaj! Sparge buboiul! Apăi, se șușotește că Măria ta nu păzești datina, rânduielile statornicite din vechime, "obiceiul pământului". Mai abitir ne roade că spurci cinul boieresc cu oameni proști pe care-i ridici în slujbe și-n dregătorii, de-au ajuns să ne poruncească, nouă, boierilor, "marilor boieri" -, să ne poruncească te miri cine!... Un ăla, un coate goale, un... un neica nimeni... Mare boier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
devenit "Oastea cea mare a prostimii"... În loc să știe prostu' de teama mâniei boierești, trăim noi cu frica-n sân de sabia din mâna prostului! se aprinde Negrilă. Orice țărănoi "care a dovedit vrednicie" visează slujbe, dregătorii, ba, chiar, ridicare în cinul boieriei. Unde s-a mai pomenit asemenea mișelie?! adaugă Alexa. E rânduit ca boierul să fie boier, și prostu' să fie prost. De pildă, Tăutu! Cine-i "Marele logofăt Tăutu"? Un prăpădit de grămătic, scârța-scârța pe hârtie -, care a buchisit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]