2,460 matches
-
cloșarzi care împart de cinci ani aceeași magherniță improvizată dintr-un ghetou de la marginea Bucureștiului. În acest cartier sumbru cu un singur bloc (devastat și el, o relicvă sinistră a comunismului și un bastion al mizeriei locului), în care - culmea cinismului - primăria trasase străzi și numerotase casele, locuiesc precum într-o leprozerie sau într-o veche Curte a Miracolelor, îngropați în gunoaie și invadați de șobolani, tot felul de năpăstuiți ai soartei, copii ai străzii, oameni evacuați din imobilele revendicate, prostituate
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
mai tânără a fost bulversta... B du B: Care are 75 de ani! Bulversata să descopere pe altcineva în fratele ei pe care îl cunoștea că pe un personaj oarecum brutal, si ca pe un cinic perfect. Nu mă laud, cinismul poate fi uneori o formă de naivitate. Încerc să văd lucrurile așa cum sunt în toată răceală lor crudă. Respingerea familială a fost foarte tandra, dar s-a tradus, si mărturisesc că puțin îmi pasă, nu scriu pentru ca să gust deliciile gloriei
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
la filaj, zice Poștașul cu nonșalanță de parcă totul i-ar fi intrat pe-o ureche și i-ar fi ieșit pe cealaltă. „Pui de lei, imn gărzilor patriotice“, „Tineret pe șantier“ și, aproape de final, „Spre comunism în zbor“. Ăsta da cinism, zice Bătrînul, gîndindu-se la fundul coșului de gunoi, la duhoarea acră care răzbate prin capacul de plastic care o acoperă. Eu eram aici, își aminti brusc, ieșisem în balcon, așteptînd să se întunece ca să privesc stelele. — Noapte albastră, bați la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și una animalică. Animalicul Învinge Întotdeauna și nu dă voie umanului să spere la mai mult decât primește. Odată ce animalicul Își ia zborul, nici umanul nu mai rezistă. Sunt strâns legate Între ele ca ecuațiile și formulele matematice. Din batjocură, cinism sau cine știe ce vicii administrative Primăria a trasat ,,străzi,, În acest ghetou mustind de mizerie, dându-le nume de flori, iar pe ,,case,, a scris cu vopsea albă numere de-o șchioapă. Corespondența nu vine niciodată aici. Cine să le scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
amuzant să sper Într-o himeră, decât să-ți fac ție ceai, spre exemplu. Sunt incapabilă de iubire. Adioooooooooooooooooooooooooooooo!,, ,,Draga meaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, Arta europeană a fost Întotdeauna un vârf de lance ce-a străpuns cu ascuțișul lui cruzimea, insolența, trufia, nerecunoștința, cinismul, abjecția, orgoliul, veninul, grosolănia, invectiva, dezmățul. Nu am dreptate?,, ,,Îți spun pentru ultima oară, Adiooooooooooooooooooooooooooo!. Sunt În drum spre aeroport și-mi pasă de arta europeană, cum Îi pasă mortului de fluctuațiile valutare. Nu te iubesc. ,, -Fantezie și talent, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
indiferent ce va face polițistul În continuare. Opt ore a scris incontinuu și acum, când ar fi vrut să-și limpezească gândurile, a apărut grobianul ăsta care culmea, Îl mai și acuză de moartea lui Kawabata. Cine a avut oare cinismul să-l trimită cu băutura În nas, și la ora asta? După ce mai rotește lanterna de câteva ori, și Înjură ca la ușa cortului, polițistul Își pune șapca pe cap și pleacă Împleticindu-se . În Întunericul ghetoului, lumina lanternei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
eram tânăr, eram considerat un tip cam libertin, certăreț și violent. Țineam la această reputație după cum țin la aceea pe care am dobândit-o mai de curând, de a fi devenit un individ morocănos, cam singuratic, înclinat spre filosofie și cinism și care privește lumea ca pe un spectacol, fără a aștepta prea mult de la ea. Antonia mă acuză că sunt superficial, dar Georgie mi-a spus odată că am figura omului care râde în fața unui spectacol tragic, ceea ce mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
gest de timiditate. "Uite-așa femeie am visat în rolul feminin din piesa aceea a gîndit Mihai -, dar mi-au pus o tinerică, puțin mai pîrguită ca puștoaica asta, ceva între plăcintă "poale-n brîu" caldă și savarină proaspătă." Cu cinismul femeilor frumoase, exasperate de curtea bărbaților nedoriți, Maria Săteanu și-a reprimat zîmbetul ironic, despicîndu-l pe Mihai numai din privirea-i calmă. Nu mi-a plăcut piesa aceea a răspuns ea simplu, ca replică la privirea lunecată pe trupul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
închidere spune fata pornind spre casă cu sentimentul celui care părăsește "locul crimei". Și dacă nu mă întorc? o necăjește Mihai, pus pe glumă, că dacă tot plătește atîta coniac, măcar să se amuze. Speriată de ideea că Mihai pregătește, cu cinism, terenul pentru a începe scandalul, să dea vina pe proasta organizare a interiorului și mai ales a căilor de acces, fata se întoarce spre el, supărată: Vă rog! Am și alte treburi. Totuși, devine Mihai grav ca să fiți sigură că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ăsta cu apă, s-a încălzit arată Mihai chelnerului spre paharul în care a răsturnat vodca la un moment de neatenție al lui Muraru. Te iubesc pentru finalul piesei de la televizor spune apăsat Muraru. Eroul tău are curajul, ba chiar cinismul, să renunțe la o prietenă care, în loc să-l stimuleze, să-i fie alături, l-ar fi tras înapoi, la fund, în colcăiala spiritelor mercantile. Noroc! ciocnește paharul de-al lui Mihai. Bea-l și pe ăsta, însă mai încet, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de un singur gînd: soacră-sa, fosta femeie superbă, singura cu adevărat din viața lui, care îl urăște pe nedrept... *** "Prea am stat deoparte mereu!... Cînd a venit la noi, cu Doina în brațe, vorbea cu atîta siguranță, aproape cu cinism, că mă și speriasem... Nu-i adevărat că oameni ca el l-au ucis pe soțul meu. Oameni ca el au fost mințiți, manevrați, dar niciodată n-au putut fi medii de cultură și sămănători ai ciumei. Dacă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mă domine; ar însemna că-s un om mic, mărunt, pradă patimilor limitate animalic. Fata aceea, Cristina, și ce dacă-i doar șefă de magazin?! m-a răscolit profund, rupîndu-se brutal din îmbrățișare în clipa de extaz, trimițîndu-mă conștientă, cu cinism, în ghearele zbuciumului de acum, lăsîndu-mi gustul amar al întrebării: de ce? Are o legătură cu unul însurat, cum mi-a spus nea Toader, iar madam Săteanu mi-a rîs în nas că n-aș fi în stare să arunc cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să-l fi stimulat, în doi-trei ani ajungea din nou, poate mai sus chiar. Nu lîngă Coca! se înfurie Maria, începînd să se plimbe. Știi cum a obținut primul ei soț divorțul? Aducînd probe că ea, cu bună știință, cu cinism, răspîndea printre bărbați o boală venerică, din asta mai ușoară. Cît pe ce să facă și închisoare. Legea condamnă așa ceva, Mihai. Dar nu ucide. Nici eu n-am ucis. Dar ai lăsat să moară. Mi-aduci acuzații grave, nefondate, ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ai lui Mihai, pe care îi simte cum se umplu de plăcere... Ajută-mă... șoptește Maria cu sentimentul disperării întipărit adînc în ochi. E dreptul tău să iei cît îți trebuie îi șoptește Mihai, șoptindu-și cuvintele cu un vădit cinism, simțind atingerea fierbinte a trupului Mariei. Să te ia Dracul de măgar ce ești! îi strigă femeia printre dinți cu o ciudă izvorîtă din tandrețe, în timp ce, cu un efort disperat, își aruncă mijlocul în sus, atît cît să-l simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aproape că reușesc să deslușească și cuvintele „O, e un sfânt“ rostite iar și iar. Alan Margoulies era un medic generalist căruia chiar îi păsa de pacienții săi. Ascensiunea lui profesională fusese suficient de rapidă pentru a ține în frâu cinismul și alienarea asociate artei vindecării. Avea abia treizeci și doi de ani și urma să preia șefia centrului în momentul în care se va retrage doctorul Fortis; nici nu e de mirare că își iubea atât de mult pacienții, dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
știe Bull că principala grijă a lui Alan era să-l împiedice tocmai pe el să descopere vaginul înainte să... înainte să ce? Vai, tocmai aici e clenciul. Margoulies punea deja ceva la cale. Îl „trata“ pe Bull cu același cinism cu care Ribbentrop negocia cu Molotov. Un jurământ ipocrit îl înlocuise pe cel hipocratic. *** Bull era în farmacie cu rețeta strânsă în pumnul grăsuliu. În fața lui, la coadă, doi drogați își luau doza de metadonă. Se îndepărtaseră de tejghea doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
vreo reuniune a medicilor generaliști. Compania lui îi producea un soi de plăcere vinovată - asta pentru că era exact opusul ideii de om conștiincios. De fapt, nu era nimic. Alan îi invidia detașarea ironică și își dorise deseori să poată avea cinismul lui. Nu își imaginase niciodată că Naipaul ar fi marcat de obsesia morală tolstoiană care îl speriase atât de tare pe Alan până atunci. În viața sa Î.B. (Înainte de Bull). Iar acum? Ei bine, Naipaul ar fi fost surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
-le!”. Râsul morțiitc "Râsul mor]ii" Televiziunile insistă minute în șir pe cadavre desfigurate, sânge, membre smulse, oameni cu tuburi în nas, pe patul spitalului, fețe înnebunite de durere. Reporterii care fac asta pot fi numiți ciocli și acuzați de cinism, ba chiar de cruzime. Noile reglementări ale CNA, menite să stopeze avalanșa de imagini furate suferinței și morții, sunt corecte și bine venite. Rămâne însă întrebarea: de ce dau televiziunile astfel de imagini? Din răutate? Din sadism? Pentru că realizatorii programelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
al uniformizării totalitare. În spațiul irespirabil al stalinismului și-a găsit George Orwell sursa capitală de inspirație. [...] Orwell a detestat organic totalitarismul în oricare dintre ipostazele sale. Ca nimeni altul, el a știut să surprindă ipocrizia nesfârșită a discursului totalitar, cinismul ca resursă esențială a acelor comportamente care susțin perpetuarea regimului despotic [...]. O’ Brien, ideologul-călău: «Naziștii germani și comuniștii ruși se apropie mult de noi prin metodă, dar ei nu au avut niciodată curajul de a-și recunoaște propriile motive. Ei
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
un intelectual care a înțeles că nimic nu este mai primejdios pentru condiția umană decât fanatismul, destrămarea sensului critic și adeziunea oarbă la postulate profetice. Mesianismele istorice sunt calea sigură spre sclavie, algoritmul umilirii individului, în numele unei fictive libertăți colective. Cinismul profesioniștilor puterii îi repugnă acestui îndrăgostit de absolut. [...] Constrâns să vegheze între cei patru pereți ai unei celule înghețate (nu i s-a dat căldură), izolat vreme de zece ani de semenii săi, Djilas descoperă tâlcul ideii de identitate a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
arme albe sau autentice) și crima organizată s-au dezvoltat și ele într-un ritm mai susținut chiar decât cel al detașamentelor de luptă ale statului împotriva lor. Escrocheriile dovedesc că trăim într-un paradis al infractorilor, care susțin cu cinism că victimele sunt de vină. Se invocă adesea că legile nu sunt drepte și îi avantajează pe cei puternici (lucru care poate fi adevărat uneori, în privința unor prevederi legale) dar nu se poate generaliza. Chiar dacă legile ar fi incomplete ele
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Puterea lui stă la originea multor conflicte, divorțuri și expansiuni economice în lume. Cei bogați se consideră elita sau „spuma societății”, pe când cei săraci sunt asimilați unor ratați, marginalizați, un fel de pleavă a societății sau „deșeuri sociale” (incredibil, cât cinism!). Un asemenea dispreț nu poate fi egalat de invidia unora dintre săraci iar pe săraci e ușor să-i faci să pară răi. Despre bani, ca una din problemele contemporane (atunci când sunt folosiți în sens distructiv), filozoful Petre Țuțea spunea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
o oarecare stînjeneală, prevenitori. Basarab Cantacuzino dădea de-a dreptul, nici că-i păsa. Se îmbățoșă, îl privi ironic, cît putea el să fie de ironic după ce băuse vreo trei pahare de coniac pe căldura aia. "exploatarea idealismului? Asta-i cinism curat, domnule Cantacuzino, un cinism afișat cu, hai să-i zic, perversitatea celui care știe ce face." Basarab Cantacuzino avu o a doua sclipire în ochi, scoase un soi de muget din pieptul său mare cît o tablă pentru plăcinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Cantacuzino dădea de-a dreptul, nici că-i păsa. Se îmbățoșă, îl privi ironic, cît putea el să fie de ironic după ce băuse vreo trei pahare de coniac pe căldura aia. "exploatarea idealismului? Asta-i cinism curat, domnule Cantacuzino, un cinism afișat cu, hai să-i zic, perversitatea celui care știe ce face." Basarab Cantacuzino avu o a doua sclipire în ochi, scoase un soi de muget din pieptul său mare cît o tablă pentru plăcinte, însemna că rîde pe înfundate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
metodă. Uniformele, patrulările, împărțirea, defilările caraghioase, bunul plac al unuia sau altuia, înlocuind regula și legea, erau cel mai potrivit peisaj în care Carol Caraiman putea ateriza. Vladia urma să devină vreascul aprins din prostie, ori din nepăsare, ori din cinism, de la care urma să fie incendiată pădurea cea mare. Știa că nu are altceva de făcut decît să fugă din Vladia, era o imagine cutremurătoare pentru bunul simț, dar nu exista altă cale. În seara cînd s-a hotărît să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]