4,913 matches
-
colegei de universitate. Pe mine deja începuse să mă enerveze rău de tot, baba dracului! Da' asta e, domnule dragă, ce să ne mai dăm pe după cireș. Ce mi-e-n gușă și-n căpușă. Poate că sunt prea directă și prea cinstită, da' ăsta-i adevăru' gol-goluț. Și nimeni nu o să poa' să spună c-o învăț de rău." "Poate că nu, dar mai nuanțat, mai cu tact, așa..." "Ete, mai cu tact! La astea, dacă nu le-o spui verde-n
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
masă. Desfăcu pachetul cu parizer din acela modern, lejer plăsticos, dar cu bucăți de brânză topită (numită cașcaval de comercianți), mustind de glutamat de sodiu și de colorant sănătos. La el adăugă, ca întotdeauna când mânca la serviciu, și o cinstită salată de ridichi negre. Asta puțea de-ți muta nasul din loc, iar portarul socotea că mirosul e suficient de puternic încât să-l acopere pe cel de trăscău. Cu atât mai mult cu cât prânzul lui coincidea cu terminarea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
lumânări, era corect să depună în regim de urgență și un serviciu suplimentar. Avea și părintele Davidescu dreptatea lui. După câte o asemenea zi frământată, la sfârșitul cinei, parohul îi spunea coanei preotese, oftând adânc: "Nu mai găsești, Lizico, oameni cinstiți azi, în țărișoara noastră. Toți vor bani, dar fug de muncă ca dracu' de tămâie. Numai hoție și iar hoție, cât vezi cu ochii. Nu știu unde o să ajungem, zău!". Nevastă-sa surâdea șugubeață, strângându-și a sa robe-de-chambre din mătase în jurul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
se mai domoli și întrebă curios: "Și cu ce l-a găsit pân' la urmă?". "Nu-ș' să zic prea sigur, că Sofica a vorbit cu nevastă-sa. 'Icea că are o boală cu un nume ciudat rău dă tot: cistită, cinstită, mă-sa-n cur. Da. Parcă cistită la ficat." "Nu poa' să aibă, bre, cinstită!", negă vehement Petrică. "Cinstită a avut nevastă-mea d-a doua. Asta-i boală dă femei..." "Ca să vezi! Nu știu, vere, dacă Sofica a mâncat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sigur, că Sofica a vorbit cu nevastă-sa. 'Icea că are o boală cu un nume ciudat rău dă tot: cistită, cinstită, mă-sa-n cur. Da. Parcă cistită la ficat." "Nu poa' să aibă, bre, cinstită!", negă vehement Petrică. "Cinstită a avut nevastă-mea d-a doua. Asta-i boală dă femei..." "Ca să vezi! Nu știu, vere, dacă Sofica a mâncat un rahat, atunci, poftim, și io-l mănânc tot p-ăla." " Poate colecinstită, adică o boală dă fiere, cum
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
următoare am pornit o nouă haiducie. Bine, o plănuisem eu de nenumărate ori în reveriile mele de asistent, de fiecare dată după ce eram luat într-o bășcălie grobiană de domnul director Ciucurel. "Luat în bășcălie" e un eufemism pentru mai cinstitul "umilit". Evident, nu eram singurul. Venise clipa răzbunării, cum ar spune un romancier slab. (E clar că eu n-o s-o spun. Ah! Numai de n-aș uita, dacă tot o fi s-o pun, să o fac cu italice
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
om fi proști și nu știm." "Băi, Relule, o știm noi, oamenii serioși, oamenii destupați, da' poporu' ăsta dă melteni e prost, dom'ne, bâtă dă prost! Imediat pune botu' la vrăjeală. C-așa-i românu', bou și putoare. Pă cinstite! N-ai să vezi popor mai dobitoc, mai leneș, mai jegos, mai cu păr pă limbă și mai nerecunoscător dăcât românii! Acuma, pă bune, dincolo dă micile afaceri, cine să zbate, moșule, pentru tot neamu' nostru? Ă? Cine? Noi, domnule
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
vezi cum au aranjat boii. Ai grijă ca toate să fie la locul lor. Pe urmă ne adunăm să mergem la masă. E limpede? Mai clar nici că se poate... Moș Dumitru, împreună cu Pâcu, a intrat în crâșmă. Bun găsit, cinstită gazdă! - i s-a adresat Pâcu mai mult Măriuței, care tocmai așeza niște străchini pe masă. Bun venit, gospodari dumneavoastră - a răspuns Măriuța, îmbujorată, semn că i-au făcut plăcere vorbele lui Pâcu. Te ții de pozne, pezevenchi bătrân ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mâna și a făcut un semn către Costache, care uitase de sine ascultându-l pe Pâcu. Cum-necum, Costache a văzut semnul lui Hliboceanu și s-a îndreptat cu oala burduhoasă către Pâcu, pe care l-a întrebat: Mai dorește vin cinstita față a dumneavoastră? Așa se cade să vorbești cu un om de seamă ca mine - a întâmpinat Pâcu țanțoș întrebarea lui Costache. După ce a văzut ulcica plină, cu un gest de mare boier Pâcu a ridicat-o și ducând-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
făcută pe baza unui dosar de cadre, dar e făcută de oameni și nu de puține ori În Purgatoriu au ajuns dictatori nemiloși, asasini În serie sau funcționari aroganți de la Fisc, În timp ce mulți filantropi sau chiar mecanici auto iscusiți și cinstiți, care nu umflau devizul de reparații, s-au pomenit azvârliți direct În cazanele cu smoală ale Iadului. Trierea se desfășoară la parter. La intrarea În clădire sunt două porți - pe care, asemenea ușilor de toaletă din Întreaga lume, se află
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-se apoi din calea brațului care, odată, putea cosi milioane de oameni dintr-o singură mișcare. Era ca și cum ai fi văzut o regină batjocorită În piața publică. Da, și eu Îmi câștigam existența tot cu ajutorul morții, dar era o tranzacție cinstită, fără minciuni, obținută prin nobilul act al războiului. Mai presus decât relația de afaceri, eram legați, asemenea alpiniștilor care se cățărau În tandem, printr-un fir trainic, dar care, ca orice fir, putea fi retezat Într-o clipă: puterea asupra
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a fost, de fapt, doar "o sângeroasă rotire a cadrelor" (p. 333), după care societatea românească a luat-o razna, producând o clasă politică incompetentă și un soi de capitalism în care "nici o avere... nu s-a clădit prin muncă cinstită" (p. 224), de fapt "o parodie mimând democrația", căci "nu există democrație în sărăcie". Rechizitoriul se amplifică, autorul demască pe rând tot ce este reprobabil - impostura, lipsa de cultură și de bun-simț, prostia și mitocănia etc., toate adunate la un
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
foarte prefăcut. De ce însă să credem în acest gen de prefăcătorie? Și să nu vedem aici o morală reală. Ce are în cap și în inimă, unui om onest i se întipărește pe figură, - de ce nu am da o șansă cinstită celui care acționează în mod cinstit, - complexitatea venind din partea felului tău de a fi, neîncrezător? E, ca în societățile primitive, această tactică super-civilizată, - ce ai în gușe și în căpușe. Aproape un fel de religie a comportamentului onest, vasăzică. Cu
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
în acest gen de prefăcătorie? Și să nu vedem aici o morală reală. Ce are în cap și în inimă, unui om onest i se întipărește pe figură, - de ce nu am da o șansă cinstită celui care acționează în mod cinstit, - complexitatea venind din partea felului tău de a fi, neîncrezător? E, ca în societățile primitive, această tactică super-civilizată, - ce ai în gușe și în căpușe. Aproape un fel de religie a comportamentului onest, vasăzică. Cu precizarea că lucrul se produce cu
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
șomajului este, practic, zero. Avem și o lege specială Împotriva parazitismului social. Ceaușescu zîmbi șiret. În Statele Unite, rata șomajului e Într-o continuă creștere, din cîte mi s-a spus, iar numărul paraziților sociali Îl Întrece pe acela al muncitorilor cinstiți..., adăugă apoi cu un anumit subînțeles. NIXON: - Hai să fim serioși! Nu am zburat cu avionul atîtea mii de kilometri pentru a lua cunoștință de realizările economiei voastre socialiste. Problema e să rezolvăm pe cale amiabilă, dacă se poate, statutul insulei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În care gîndurile Îl gîndeau pe el, se dezvoltau singure, se cristalizau În diferite direcții, el doar le asculta zumzetul, ca al unor voci străine. Juca singur, fiindcă nu-i plăcea să piardă. Și fiindcă era un om corect și cinstit cu sine Însuși. Știa că e un prost jucător de biliard. CÎnd joci singur, chiar dacă pierzi, nu dai nimănui socoteală. Totuși, Întrucît, cel puțin la nivelul aparențelor, biliardul e un joc de competiție, prelua pe rînd rolurile celor doi adversari
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vorbească lui Jegg despre acel incident? Ar fi putut găsi orice altă explicație, căci În definitiv, chiar și așa, nu-i spusese decît adevăruri parțiale. Iar adevărul parțial e, de multe ori, mai perfid și mai periculos decît o minciună cinstită. Înțelegea acum ce ascundea zîmbetul atît de amabil și totuși echivoc al asistentei, dar, deși obținuse o informație foarte prețioasă și care Îl privea direct, nu o putea utiliza În nici un fel, fiindcă pentru asta ar fi trebuit să explice
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aflu. Această explicație banală și fără nici un fundament științific reuși să-i satisfacă Îndeajuns, pentru a se ocupa apoi de pregătirile de drum. Trebuiau să plece cît mai curînd din oraș, deoarece, În pofida asigurărilor Christinei că Marychka e o fată cinstită și deosebit de conștiincioasă, Pablo se temea că se va grăbi să-l denunțe la poliție, tocmai din cauză că era cinstită și deosebit de conștiincioasă. Cum nu aveau un plan precis, adunară În două valize haine groase, alimente și obiecte de folosință personală
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de mici să mintă, să fure și să facă rău. Justiția Îi va condamna pe nevinovați și-i va achita pe criminali. Cei capabili vor fi ținuți deoparte, trimiși la munci umile sau lăsați să crape de foame. Iar oamenii cinstiți, dacă vor mai fi, vor Înnebuni de bunăvoie. Astfel Încît, În cele din urmă, România va deveni invizibilă și va dispărea de pe hartă, la fel ca insula Roland. — Mda. Asta e o parabolă, zisei. Din care Înțeleg că nu ești
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vor mai fi, vor Înnebuni de bunăvoie. Astfel Încît, În cele din urmă, România va deveni invizibilă și va dispărea de pe hartă, la fel ca insula Roland. — Mda. Asta e o parabolă, zisei. Din care Înțeleg că nu ești destul de cinstit, de vreme ce Încă nu ai Înnebunit. — Încă nu-i timpul pierdut! Ecoul cuvintelor lui mi-a produs atunci o senzație dèja vu. Am avut dintr-o dată ciudata presimțire că Bazil nu va scrie niciodată romanul acela. Poate că presimțire e prea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
condei îndrăzneț cu mulți ani înainte. — Pantofi și țoale, o ține Curistul pe a lui, serate, sindrofii, chermeze, să le scoți din casă la fiecare sfîrșit de săptămînă, să-ți pape banii, asta e plăcerea lor, ia spune-mi pe cinstite, Părințele, mătăluță încă nu ți s-a acrit de atîta abstinență? — Atît cît ți s-a urît și ție să vorbești prostii, i-o întoarce Părințelul. — Nu uita că te iei la harță cu o față bisericească, îi aduce aminte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
poveste, la zorzoanele de la ferestre, la balustradele vopsite țipător, la luminile care ard înăuntru ca într-un muzeu sau ca într-o sală de teatru luxoasă, n-o să înțelegi niciodată, Curistule, cum e să construiești ceva cu propriile brațe, pe cinstite și fără ajutoare din stînga sau din dreapta, păcat că nu te putem duce jos, cheile sînt la el, zice, e spațiul lui intim, sechelele lui, afișe pe toți pereții, bucăți tăiate din ziare și un pat pe care doarme cînd
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
știu io frățîne. Te ascunzi În spatele găștii. Ești un puțoi căcănar. Eu și cu tine atunci... Îl privesc fix În ochii lui teribil de reci. Te fac. Ne uităm la cei din jurul nostru. Fac poricine dintre voi Într-o luptă cinstită! Puțoi căcănari de rahat! mîrÎi eu la ei. Ne putem da seama că am nimerit-o la fix În psihologia lor de bulangii. SÎnt șocați. RÎzînd neîncrezători, dar surprinși. Știu că o să aibă de muncit pentru ce credeau a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
am urît ca curu polițaii, explică el. Și nu În felul normal În care Îi urăște toată lumea pe polițai. Dintodeauna iam urît pe puțoi ntrun mod special. Datu iești diferit, scumpete. Tu poți fi salvat. O să fac din tinio femeie cinstită! Ne smucește capul pe spate și ne privește În ochi. Se linge pe buze cu limba lui lungă. — Polițai poponar tupeist ca curu! ZÎmbește. Acum a venit vremea să Înveți și tu ceva... Își bagă limba În gura mea, amestecîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
trening matlasat de culoarea prunei, tremurând de nervi Îl ia luat drept țintă a vituperării lui sălbatice, pe Antoniu. Decât să cerșești mai bine ai pune mâna pe mătură și lopată să curăți străzile. În felul ăsta câștigi un ban cinstit. Vrei să vină cei de la Bruxelles să ne măture țara? Uite ce-i În jurul nostru: gunoaie și cerșetori, fețe posomorâte, șantaj, delincvență, corupție, vânzoleală politică, ură, lipsă de civism, buimăceală, analfabetism, și ei se dau mari că Europa ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]