3,665 matches
-
ROMÂNIEI Articolul 1 Stema României simbolizează statul național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic. Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit în inserțiune: a) În primul cartier este
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic. Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit în inserțiune: a) În primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit în inserțiune: a) În primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stânga; b) În cartierul doi este stema Moldovei; pe roșu, cu un cap de
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic sfertuit în inserțiune: a) În primul cartier este stema Țării Românești: pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghearele roșii, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, însoțită de un soare de aur la dreapta și de o lună nouă de aur la stânga; b) În cartierul doi este stema Moldovei; pe roșu, cu un cap de bour negru, însoțit de o stea
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
iese un leu de aur ținând un paloș în laba dreaptă din față; d) În cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul și Crișana; un scut tăiat de unbrâu roșu îngust; în partea superioară pe albastru, o acvilă neagră cu ciocul de aur, ieșind din brațul despărțitor, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună de argint la stânga;în partea inferioară, pe aur șapte turnuri roșii, crenelate, dispuse pe doua rânduri, patru și trei; e) În inserțiune sunt
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
toți îi văd, Cum i-am văzut mereu! Cum îi vedeam, când eram mic, Cu plugul la arat, Și-apoi din poală semănând, Porumb cu bobul lat. În urma lor, un cârd de ciori, Scurmau de zor pământul, Adunau boabele în cioc, Și se pierdeau ca vântul. -Nu le-alungați, că e păcat! Ziceau bătrânii satului... -Să hărănească, poate au pui, Și ele-s ale Domnului! Îi vedeam vara, pe arșiță, Doar în cămăși cum secerau, Cum legau grâul snop cu snop
DOAMNE, CUM TRECE VREMEA..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1465931166.html [Corola-blog/BlogPost/385278_a_386607]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > POEM MIROSIND A PÂINE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Se cuibărește satul între munți, Ca niște berze casele pe vale Cu ciocuri rosii și pene negre, albe, Pecete sfânta cruce-având pe frunți. E noapte și-i târziu.Țăranul nostru doarme, În somn el simte mângâierea spicelor de grâu În unduiri ca valuri de pârâu, De rodu-o fi bogat, va fi ferit de
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Poem_mirosind_a_paine.html [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
ar fi auzit și când s-a dus la cârciumă s-ar fi lăudat: bă, voi știți că eu am o cotiha cu magare? Ocolite mai sunt căile Domnului, de comunicare și îmbogățirea lexicului românesc! DEX-ul cu barza-n cioc Limba albaneză: Nu! N-a venit la noi niciun albanez cu desaga plină de cuvinte. S-au deplasat acolo autorii DEX-ului, știind că limba ălora este ...daco-moesică. Și astfel ne-au înzestrat cu „origini”albaneze pentru multe cuvinte, precum
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
cuvinte. S-au deplasat acolo autorii DEX-ului, știind că limba ălora este ...daco-moesică. Și astfel ne-au înzestrat cu „origini”albaneze pentru multe cuvinte, precum: brad (bradh), vatră (vatreo), brâu (bres), barză (bardheo), căciulă (kesuleo), cioară (sorrio), copac (copacio), cioc (ciok) ș.a. Apoi, ne-au „explicat” că din cuvântul „cioc” provine și cuvântul „ciocârlie”. Ah...lie ciocârlie! N-am știut că ne-ai venit pe limbă tocmai din zările albaneze. Cât despre celelalte cuvinte...le-a adus DEX-ul cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
limba ălora este ...daco-moesică. Și astfel ne-au înzestrat cu „origini”albaneze pentru multe cuvinte, precum: brad (bradh), vatră (vatreo), brâu (bres), barză (bardheo), căciulă (kesuleo), cioară (sorrio), copac (copacio), cioc (ciok) ș.a. Apoi, ne-au „explicat” că din cuvântul „cioc” provine și cuvântul „ciocârlie”. Ah...lie ciocârlie! N-am știut că ne-ai venit pe limbă tocmai din zările albaneze. Cât despre celelalte cuvinte...le-a adus DEX-ul cu barza-n cioc sau cu cioara vopsită-n albaneză. Strachina
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Apoi, ne-au „explicat” că din cuvântul „cioc” provine și cuvântul „ciocârlie”. Ah...lie ciocârlie! N-am știut că ne-ai venit pe limbă tocmai din zările albaneze. Cât despre celelalte cuvinte...le-a adus DEX-ul cu barza-n cioc sau cu cioara vopsită-n albaneză. Strachina grecească Pentru multe cuvinte, DEX-ul a găsit „origini” în limba neogreacă. Exemple: strachină (ostrachinos), stradă (strata), buzunar (buzunara), condei (kondili), cucoană (kokkona) ș.a. O fi! Totuși, dați-mi voie să mă întreb
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
de vin de Drăgășani, încropit cu sifon de la Costică Hiru, comerciantul. Din când în când, pe șița de pe case sau prin pomi, se aud gaițele sau se zăresc „cocostârci înfipți într-un picior” ce „dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor”. În colț, la Pantilică, un dulap și o tiribombă mică, învârtită de Gheorghe Netotu', îi distrează pe tinerii țărani care chicotesc și se veselesc, sorbind din sticlele cu bilă limonada aromată și mâncând turtă dulce, nucată, păpuși din aluat
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
ei stâng au "supraviețuit" până în prezent. Un detaliu interesant vizează motivele artistice de pe corpul prințesei, care prezintă asemănări izbitoare cu tatuajele din epoca modernă. Pe umărul stâng, prințesa Ukok avea tatuat un animal mitologic, sub forma unei căprioare cu un cioc de grifon și coarne de cerb. Coarnele în sine erau decorate la rândul lor cu capete de grifoni. Prințesa mai avea tatuat un leopard cu o coadă foarte lungă, iar pe încheietura unei mâini avea un tatuaj în forma unui
Chipul unei prințese tatuate, moartă în urmă cu 2.500 de ani, a fost recreat de cercetători -FOTO- () [Corola-website/Journalistic/105176_a_106468]
-
Cad în ropote pe glie, În copacii prinși de gripă, Nu mai este veselie, Câte-o vrabie rătăcită, Țopăie, tușind greoi, Se întreabă: "De ce, iarnă, Ai venit iarăși la noi?" Mai încolo, pescărușul, Urmărind atent vâltoarea, O zbughește-naripatul, Împungând cu ciocul marea, Ca săgeata intră-n apă, Prinde-un pește măricel Și-așezându-se pe-o piatră, Se înfruptă-ncet din el. Au plecat cocorii-n grabă, Către țări mai călduroase, Sper să nu greșească locul, Să se-oprească prin orașe, Frigul mușcă
ÎN CURÂND VENI-VA DOMNUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1480728913.html [Corola-blog/BlogPost/382437_a_383766]
-
pe lume, tot ei mă ceartă. Să pună mâna și să facă alți doi copii și rezolvă situația. Ce este așa de greu de făcut doi copii? Nu spune Mamy că vorbești cu barza și imediat vine cu ei în cioc? Îți aduce chiar o fetiță și un băiețel, dacă așa comnzi. Așa că să vorbească mai repede că m-am săturat să mă joc singur. Cred că mai este un pic și se termină sportul. Putem deci să începem povestitul. S-
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1430400848.html [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
sculau sătui de somn. Și mai scoală-te Ioane la cântatul cocoșului, care de vrednic ce era, câteodată cânta tocmai când el intra pe poartă. Și-i venea lui Ion să se ducă, să-l prindă și să-i lege ciocul să nu mai poată scoate un sunet. Și cum cânta afurisitul se cocoș, începeau toate să se dezlănțuie prin ogradă. Găinile, începeau și ele a cotcodăci, caii începeau a necheza, vacile mugeau de mama focului de parcă le plesneau ugerele nemulse
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1496177944.html [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
de pescăruși nervoși mi-au înconjurat barca, alarmați de țipetele captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă ciupească. Luând un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423314155.html [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
fi avut în prealabil experiența trăită în condiții de extremis. Care este exact această parte? Această imensa rezervă de imagini și amintiri pe care viața a acumulat-o, ca acele păsări hoațe, coțofenele de care se povestește că adună cu ciocul obiectele strălucitoare și le ascund în fundul cuiburilor, artistul în copilărie face provizii de figuri, siluete, cuvinte. Constantin T Ciubotaru pornește să scrie pe baza unor povestiri relatate așa cum singur afirmă, iar această carte are în esență un singur personaj colectiv
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
Puișori de pinguini. Cuibare. Pasărea Skua (lupii de mare antarctici), care fură ouăle și puii pinguinilor, e mare și acționează repede. Pinguinii nu-și pot apăra ouăle sau puii! Survival of the fittest [Supraviețuiește cel mai adaptat]. Pinguinii Gentoo au ciocul roșu, iar cei Adelie au ciocul negru. Îi disting numai cu binoclul. * Canalul Neumayer, după exploratorul polar Georg Balthazar von Neumayer (1826 - 1909), unul dintre proponenții ideii de colaborare internațională pe teme de observare științifică și meteorologie. Nagivăm cu 20
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1462358328.html [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
lupii de mare antarctici), care fură ouăle și puii pinguinilor, e mare și acționează repede. Pinguinii nu-și pot apăra ouăle sau puii! Survival of the fittest [Supraviețuiește cel mai adaptat]. Pinguinii Gentoo au ciocul roșu, iar cei Adelie au ciocul negru. Îi disting numai cu binoclul. * Canalul Neumayer, după exploratorul polar Georg Balthazar von Neumayer (1826 - 1909), unul dintre proponenții ideii de colaborare internațională pe teme de observare științifică și meteorologie. Nagivăm cu 20 noduri. Mergem spre Insula Goudier, denumită
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (5) – CUCERIND ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1462358328.html [Corola-blog/BlogPost/376525_a_377854]
-
o simt mângâindu'mi plânsul!? ... dar nu... era doar o părere a dorinței de'o atare atingere! Mă caut prin buzunare; în speranța de'a găsi o grămăjoară de răbdare; să'mi țină de urât!... Pipăi petecul lipsă, rupt de ciocul unei zburătoare când și'a luat porția de grăunțe din spicul încrederii ce'l aveam prin buzunare! Offf!...Ce șanse mai sunt de înseninare!?... Pot doar să'mi trezesc din lumină, răsărindu'mi propriul meu soare!... P.S. Viața ne devine
STRIGÂTUL MUT AL SUFLETELOR FRÂNTE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1435840458.html [Corola-blog/BlogPost/343309_a_344638]
-
uită și el ce-i aia fericire! Facând din cer un mormânt electronic,trimite spre Pământ,superb balon de săpun, un vânt plin de regrete. Nu se mai poate zbura în halul ăsta! A ciripit o pasăre cu leagăn în loc de cioc. Un copac s-a dat de trei ori peste cap,prefăcându-se în... Sub scaunul acesta se-ascunde o bombă. Fii atent : o floare și-o pisică pregătesc un asasinat.Cine va muri ultimul, plătește toate pagubele. Grăbiți-vă spre
DEŞERTUL DE CATIFEA (48-49) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_48_49_costel_zagan_1369540702.html [Corola-blog/BlogPost/354918_a_356247]
-
Maica Precesta i-a spus: - „Fiindcă-L iubești pe Iisus... Negru strai să porți pe tine, Să-mi viețuiești în pădure, Iar piciorușele tele... De sânge să nu se spele; Sângele ce l-a pierdut Fiul meu cel răstignit. Bis: Ciocul aurit să-ți fie - Dumnezeu să mi te ție! De-atunci Mierla-i în pădure, Iubitu-și cheamă pe nume, Ca să vină lângă ea, Haina neagră să i-o ia, S-o schimbe-n voal de mireasă, C-a fost
MIERLIŢA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Mierlita.html [Corola-blog/BlogPost/350490_a_351819]
-
oceane, conturează țărmuri. Glasul tău curge molcom. Eu și Suflețel stăm cu gurile căscate. Florile din chenarul covorului se adună încet, încet, mai aproape de noi să te asculte; doar păsările măiastre, sfioase, rămân încadrate în romburile țesăturii. Au muțit cu ciocurile deschise; poveștile tale sunt minunate! Uneori ești trist, dar nici atunci nu ne plictisim, chiar dacă nu avem internet. Avem patefonul cu o singură placă: Non, je ne regrette rien”, avem radioul cu tranzistori, avem și tv-ul alb-negru... sau ne imaginăm
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ecce_homo_mihaela_suciu_1350237547.html [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
și mine în rugul de sori În ritmul nebun rotit de cocori Cu salturi de cobză și iz de cicori Atinse pe șolduri cu două ninsori! M-aprinde în suflet c-o undă de zbor Purtată în taină de-un cioc de cocor Desparte-mi în silabe cuvântul dor Spunându-i poetei că încă nu mor. Și smulge-mi din suflet acele candori Păstrate legate cu ațe și sfori De-mi lasă în rouă covorul de flori Să-și soarbă lumina
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]