587 matches
-
devin savuroase, formând un stil al vremii, un ton arheologic, multicolor, oriental, de o împestrițare de Halima. G. CĂLINESCU SCRIERI: Escursiuni în Germania meridională. Memorii artistice, istorice și critice (1858), I, București, 1860; Mateo Cipriani, Bergamo și Slujnicarii, București, 1861; Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoarici mănâncă, București, 1863; ed. 2, București, 1889; ed. pref. N. Iorga, București, 1902; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref. George Baiculescu, Craiova, 1931; ed. îngr. și pref.
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
mahala, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1916; ed. îngr. și pref. George Baiculescu, București, 1933; Nuvele. Nenorocirile unui slujnicar și Mateo Cipriani, pref. G. Negulescu-Batiște și N. Vătămanu, București, 1942; Opere, I-II, îngr. George Baiculescu, pref. George Ivașcu, București, 1957; Ciocoii vechi și noi. Nenorocirile unui slujnicar, îngr. Domnica Filimon-Stoicescu, introd. Șerban Cioculescu, București, 1970; ed. București, 1987; Opere, I-II, îngr. și introd. Mircea Anghelescu, note și variante George Baiculescu, București, 1975-1978; ed. București, 1998; Escursiuni în Germania meridională. Nuvele
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
studii la Paris și călătorește în Italia, Germania, Spania. Se întoarce din străinătate în 1859, fără vreun titlu universitar. Subprefect al plasei Teleorman (1860), deputat în Camera Legislativă (1864), D. moare pe neașteptate. În 1861 îi apăruseră volumele de versuri Ciocoii vechi și ciocoii noi și Doruri și amoruri, iar în 1864, drama Grigorie Vodă, domnul Moldovei. D. a fost un liric interesant ca intenții și preocupări. Se remarcă între primii noștri poeți prin virtuozități formale, dar el este cel ce
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
Un vodevil, Don Gulică sau Pantofii miraculoși, apărut postum în „Revista literară” din 1892, pare o localizare. Prin câteva Romanțe istorice și cavalerești din ispaniolește, publicate în „Buciumul” (1863-1864), D. este cel dintâi traducător în românește din lirica spaniolă. SCRIERI: Ciocoii vechi și ciocoii noi, București, 1861; Doruri și amoruri, București, 1861; ed. I-II, București, 1896; Grigorie Vodă, domnul Moldovei, București, 1864; ed. introd. Constantin G. Dissescu, București, 1904; Scrieri, îngr. și pref. D. Bălăeț, București, 1980. Repere bibliografice: Grigore
DEPARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
Bucureștilor”, „Timpul”, „Resboiul”). Jurnalist mânat de ambiții, editează el însuși o serie de gazete:„Albina Pindului” (1868-1871, 1875-1876), „Liceul român” (1870), „Steaua Daciei” (1871), „Tribuna” (1873), „Bucegiu” (1879), „Noua bibliotecă populară” (1889-1891). Scoate în 1884 mai multe foi, toate efemere („Ciocoiul”, „Ciomagul”, „Conservatorul”, „Grivița”, „Ișlicarul”, „Opincarul”, „Opiniunea țărei”, „Stindardul”, „Topuzul” și „Toroipanul”), iar în 1887 - „Sentinela”. Cu o cultură cuprinzătoare, pasionat de varii domenii, eclectic, tumultuos, crezând cu ingenuitate că poate aduce lumini epocii, publicistul compilează spornic și popularizează, util, cunoștințe
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
românesc ilustrată de V. Alecsandri, B.P. Hasdeu, Anton Bacalbașa și I.L. Caragiale. Ceea ce individualizează revista între publicațiile satirice ale vremii, în afara nivelului literar onorabil, este atitudinea politică. D. se situează într-o permanentă opoziție, criticând deopotrivă liberali și conservatori, boieri, ciocoi și burghezime, precum și pe prințul străin. În numerele 25 și 28 din 1870, sub două scrisori din Pitești în care se relatau brutalitățile comise de armată cu prilejul unor manifestații politice, apare semnătura Maior Teacă, și nu este exclusă posibilitatea
DARACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286687_a_288016]
-
cu Fănuș Neagu și Dan Micu), București, 1996; Mihu Dragomir. Metamorfozele creației, București, 2000; Introducere în mass-media, București, 2001; Prejudecata Caracostea, București, 2002; Accente, București, 2003. Ediții: Iuliu C. Săvescu, Scrieri, București, 1983 (în colaborare cu Ion Popescu-Sireteanu); Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, postfața edit., București, 1990; Veronica Micle, Poezii și corespondență, introd. edit., Galați, 1992; I. Al. Brătescu-Voinești, Niculăiță Minciună, pref. edit., Craiova, 1995; Eminescu în corespondență, I-V, București, 1997-2001 (în colaborare cu D. Vatamaniuc); Th. Capidan, Aromânii
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
deși cam agramat, pare să fi fost un personaj interesant, prieten bun în tinerețe cu N. Filimon, care îl ținea la curent cu proiectele lui literare și care îi arătase, cu puțin timp înainte de moarte, manuscrisul volumului al doilea din Ciocoii vechi și noi, intitulat Ciocoii noi. Lui N. Filimon i se dedică, de altfel, o bine scrisă prezentare, ce însoțea republicarea în foileton a nuvelei Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala. În continuare a apărut și Mateo Cipriani. Gazeta
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
fi fost un personaj interesant, prieten bun în tinerețe cu N. Filimon, care îl ținea la curent cu proiectele lui literare și care îi arătase, cu puțin timp înainte de moarte, manuscrisul volumului al doilea din Ciocoii vechi și noi, intitulat Ciocoii noi. Lui N. Filimon i se dedică, de altfel, o bine scrisă prezentare, ce însoțea republicarea în foileton a nuvelei Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala. În continuare a apărut și Mateo Cipriani. Gazeta susține literatura originală, inspirată mai
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
și redactor al publicațiilor-magazin „Noua bibliotecă română” (1882-1883) și „Poșta română” (1888-1889). Autor bilingv, a semnat și cu pseudonimele Th. Düsterblick și Stan Pârjol. Debutează în 1868 cu volumul de versuri Karpaten-Röschen, urmat de prelucrarea în limba germană a romanului Ciocoii vechi și noi de N. Filimon (în „Bukarester Hauskalendar auf das Jahr 1868”), adaptare care nu făcea trimitere la opera folosită și care va fi reluată ulterior în traducere românească și apropriată integral de A. Poligraful, specializat în colportaj, prelucrări
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
Cantemiri. De altfel, într-o secvență inflamată din Echilibrul între antiteze, îl găsim pe Heliade Rădulescu gata să ofere un soi de motivare implicită a pluralului onomastic deplângând ingratitudinea publică față de vechile famillii românești: ...țeara întreagă faceți cauză comună cu ciocoii vingători, dați de omorâți, să nu mai rămâie niciunul din familiele ce au făcut vreodată vreun bine țărei [...]; să nu mai rămâie nici numele de Brâncoveni [...]; să nu se mai auză nici nume de Greceni [...]; să nu se mai auză
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971. Trabant, Jürgen, Traditions de Humboldt (1990), Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești 1750-1860 (2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
avarul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimei de veacuri moștenită; Dar nu vrea răzășimea să-i vândă - al său ogor, Căci e legat prin sânge pământul de popor". Romanul „Ciocoii vechi și noi" de N. Filimon în care gloatele țărănești fac demonstrație „justițiarului" Dinu Păturică, cunoscutul poem „Noi vrem pământ" publicat de George Coșcuc cu doar 13 ani înaintea răscoalelor din 1907 sunt avertismente severe adresate clasei stăpânitoare: „N-avem
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-l purta pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să iasă toți la ruptă, vândut-au toate ținuturile la Cochii-Vechi ciocoilor, ca goștina de oi pre oamenii cei fără de pecetluituri de ruptă, de nu putea scăpa nici un becisnic de om pe nicăieri să nu ia pecetluit..." Același Mihai Vodă Racoviță, în a sa a doua domnie, când țara se obișnuise și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al celui care servește pentru cel servit, dar și al celui care este servit pentru ,,servitorul" său. Multe dintre atitudinile ,,servitorului" sunt reacții normale, umane, ale unui om care-și face bine treaba, sau încearcă asta, față de aroganța infinită a ciocoiului care crede că cineva trebuie să-i fie slugă pentru simplul fapt că-l plătește într-o seară să-i pună masa. Firescul în atitudine și respectul sunt datorii cu dublu sens. Este urât să vezi un chelner arogant, dar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la discuții, mai bine nu-l decorăm". Lipsa de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Personajul principal al vieții noastre este ciocoiul. Ciocoismul este un mod de a fi. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de funcție la stat și amantă tânără (,,cea mai deșteaptă,cea mai frumoasă și cea mai de caracter") el este preocupat doar de fudulia sa. Întrebat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de caracter nu poate fi suplinită cu nimic, iar libertatea fără răspundere a accentuat-o. De altfel, caracterele sunt înfrânte, "modelate", așa cum spuneam, încă din tinerețe. Personajul principal al vieții noastre este ciocoiul. Ciocoismul este un mod de a fi. Ciocoiul se privește în oglindă degeaba. Posesor de funcție la stat și amantă tânără (,,cea mai deșteaptă,cea mai frumoasă și cea mai de caracter") el este preocupat doar de fudulia sa. Întrebat dacă este bine în România, el va răspunde
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
amantă tânără (,,cea mai deșteaptă,cea mai frumoasă și cea mai de caracter") el este preocupat doar de fudulia sa. Întrebat dacă este bine în România, el va răspunde invariabil că nu. Constantin Rădulescu-Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea", "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine", "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal", "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."; "iubește puterea pentru putere și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
răspunde invariabil că nu. Constantin Rădulescu-Motru l-a descris cel mai bine: "Ciocoiul suferă din contactul cu mulțimea", "nu are o ocupație anume rezervată pentru sine", "este lipsit de dragoste pentru o ocupație, pentru un ideal", "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea", "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o ocupație, pentru un ideal", "Mândru cu cei mici, ciocoiul este lingușitor și târâtor cu cei mari..."; "iubește puterea pentru putere și nu pentru gândul de a face ceva cu puterea", "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"79. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de a face ceva cu puterea", "a trecut timpul domniilor fanariote și s-au dus ciocoii, dar ne-au rămas amintirile despre ei, dimpreună cu deprinderile lor: ne-a rămas ciocoismul"79. Cel mai greu de suportat lucru la un ciocoi post-revoluționar nu este faptul că aparține acestei înfățișări, ci faptul că lui nu-i convine nimic. Pentru el, România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lui nu-i convine nimic. Pentru el, România este plină de proști, scara blocului este populată cu primitivi, orașul nu-i mai ajunge, județul nu-i mai ajunge, țara nu-i mai ajunge. Nimic nu este bun în România. Prin ciocoi se cultivă cele mai intense sentimente antinaționale și el este cel care spune cu "durere" că poporul român nu are nici un destin. Fie că este om de afaceri sau funcționar la stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
destin. Fie că este om de afaceri sau funcționar la stat, abia dacă vei reuși să-i smulgi o vorbă, sau Doamne-ferește, un zâmbet. El este permanent preocupat, "are treabă", "nu intră în cârciumi" și nu-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter, în micimea lui umană. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
-i suportă pe români. Ciocoiul își urăște conaționalii și nu se simte bine în preajma lor. Se ferește, de fapt, de vreo vorbă, de un gest care să-l deconspire în goliciunea lui de caracter, în micimea lui umană. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
în micimea lui umană. Bineînțeles că ciocoiul va spune întotdeauna că ne îndreptăm într-o direcție greșită, pentru că el știe. A fost "afară" și a văzut multe. "Nu-i vom ajunge niciodată pe ăia din urmă", o spune cu satisfacție. Ciocoiul nu-și iubește țara pentru că nu-și iubește părinții. El este certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la ,,nivelul" lui. Altfel, este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]