590 matches
-
și redactor al publicațiilor-magazin „Noua bibliotecă română” (1882-1883) și „Poșta română” (1888-1889). Autor bilingv, a semnat și cu pseudonimele Th. Düsterblick și Stan Pârjol. Debutează în 1868 cu volumul de versuri Karpaten-Röschen, urmat de prelucrarea în limba germană a romanului Ciocoii vechi și noi de N. Filimon (în „Bukarester Hauskalendar auf das Jahr 1868”), adaptare care nu făcea trimitere la opera folosită și care va fi reluată ulterior în traducere românească și apropriată integral de A. Poligraful, specializat în colportaj, prelucrări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
autor dramatic cu vână comică”. La senectute R. și-a descoperit vocația istorico-literară, alcătuind dicționare de personaje din opera lui Liviu Rebreanu, din romanul Sfârșit de veac în București de Ion Marin Sadoveanu, din romanele lui Duiliu Zamfirescu și din Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon. Articolele din dicționarele sale sunt întocmite descriptiv, prin rezumarea conștiincioasă, onestă a fișei caracterologice a unui personaj. SCRIERI: Popa Borcea, București, 1938; La barbut, București, 1942; Vine nebunu!, Luță, pref. Sică Alexandrescu, București, 1955
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
Tinca, București, 1996; Obsesia, București, 1997; Dicționarul personajelor din „Sfârșit de veac în București” de Ion Marin Sadoveanu, București, 1997; Dicționarul personajelor din „Viața la țară” și „Tănase Scatiu” de Duiliu Zamfirescu, București, 1998; Vecinele, București, 1999; Dicționarul personajelor din „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon, București, 2000. Traduceri: Alexandre Dumas, 1001 de fantome. Testamentul domnului De Chauvelin, Cluj-Napoca, 1981; Quintus de Smirna, Războiul Troiei sau Sfârșitul Iliadei, pref. Eugen Cizek, București, 1988. Repere bibliografice: H. Zalis, Liviu Rebreanu în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
19 aprilie 1911 apare o „schiță umoristică”, Obsesiune, semnată Mihai Eminescu, deși într-o notă introductivă se menționează că ar fi o traducere a poetului din Mark Twain. Literatura română se află, de cele mai multe ori, în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
ani, proprietatea Cortez, Cetățuia, comuna Ciurea 2 exemplare de 340 ani, proprietatea Panait, comuna Bârnova 47 exemplare de 300 ani, la Trei Iazuri, comuna Butea 1 exemplar de 300 ani, satul Hoisești, comuna Dumești 1 exemplar de 300 ani, proprietatea Ciocoi, satul Vlădiceni, comuna Tomești 1 exemplar de 300 ani, proprietatea Ciorapciu Vinia, ferma Tomești 6 exemplare de 250 ani, satul Valea Ursului, comuna Miroslava 3 exemplare de 250 ani, Stejarii lui Movilă, comuna Bârnova 1 exemplar de 250 ani, proprietatea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cacîga aruncă o bebee, Gogul tocorosește, Goleman se născocoară, Bobul n-a mâncat știrigoaie, focul scoate bobătaie, țiganii sunt ciuhoși, sunt dârdale, se cocorăsc, fac nătării, ciorobor, lolot, se lolăiesc, se lolotesc, strigă hoha, bura-bura, bat lela, tinerii se înlibovesc, ciocoii se ciocotnițesc, se cilibesc, sufletele bujdesc pe poarta iadului etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și pentru el Tudor "era un om foarte neînsemnat", "vrăjmaș neîmpăcat al nobleței", urmărind "a omorî aristocrația română spre a se urca prostimea și mojicimea pe ruinele ei". În mișcarea de la 1848 nu vede decât atâta că "dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci", "craii" s-au ridicat să răstoarne pe boieri. Magheru e "ciocoi de peste Olt", Tell e "de o familie cu totul obscură" (poziția socială îl obsedează pe Lăcusteanu), Aristia e "un smintit, profesor de declamații teatrale", ideile revoluționarilor ca suferința
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece Și la brâu patru pistoale. Ceea ce supără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stări prezente, dealtfel ca și în basmele dramatizate ale lui Carlo Gozzi. Tândală și Păcală, sfetnici fricoși și fără onestitate, sunt din tagma lui Pantalone și a lui Tartaglia. Dintre piesele masive apare mai bine construită comedia severă Boieri și ciocoi, care osândește generația venală a vechii protipendade de la 1840-1846, aceea care s-a lăsat cumpărată de evreii imigrați, spre a fi săpată la rîndu-i de parveniți ca Lipicescu și pitarul Slugărică. Interesul piesei rezidă mai ales în desfășurarea înceată și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Rousseau român, câmpia munteană impunîndu-i o astfel de viziune. Descrierea Bărăganului rămâne mereu inimitabilă, cu toată sărăcia de detalii, prin aerul de măreție surprins prin câteva pete definitiv patinate. N. FILIMON Caracterele romanului popular sunt de la primele pagini evidente în Ciocoii vechi și noi de N. Filimon (1819-1865). Scriitorul are un ideal social și etic, vrea să reformeze societatea, s-o moralizeze. Virtutea este răsplătită și nelegiuirea sancționată și cititorul are satisfacția de a asista la restabilirea dreptății. Dinu Păturică e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Virtutea este răsplătită și nelegiuirea sancționată și cititorul are satisfacția de a asista la restabilirea dreptății. Dinu Păturică e o slugă rea. Gheorghe e o slugă bună, și după o aparentă răsturnare de valori eroul cel integru învinge. Prin temă, Ciocoii vechi și noi e un mic roman stendhalian (fără filiație directă și fără luciditatea analitică), iar Dinu Păturică un Julien Sorel valah. Păturică nu e un simplu vulgar vânător de avere, ci un însetat de toate senzațiile vieții. Latineasca lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acoperiți de o paloare demonică, sau, dimpotrivă, de genul angelic. Rezistența romanului se explică prin marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Totul formează un album de ilustrații de neuitat, pe care cititorul le traduce în termeni epici: așteptarea ciocoiului în pridvor, întrevederea administrativă între postelnicul îngrijorat și vătaful Păturică cu condicile, Kera Duduca, Kera Duduca și Dinu îmbrățișați, Kir Costea înmînînd banii din cumpărături prin terți vătafului, Păturică jucând menuetul cu vătafii, Păturică în exercițiul funcțiunii de sameș, stând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de stăpânire pe pământul țării-ntregi?... Cu Mâine, Aron Cotruș a început o variantă nouă a poeziei sale, scurtă, amenințătoare și profetică, cu subînțelesuri. E o poezie-mani-fest cu aere instigatoare, regretabil de oscilantă în țeluri. Plugarii sunt ridicați împotriva "mîrșavilor ciocoi", îndreptați împotriva orașului "de trântori și mișei", cu insinuații de acestea: Ioane, ia seama bine! țara aceasta se razimă pe tine. * Ioane, ești unul, poți fi milioane, vrerile tale nenfrînte să nu le-nspăimînte nici temnița, nici tunul... În ciuda excesului de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când partidul liberal, mai mult "roș", nu-și schimbase încă fizionomia și aspirațiile, schimbare dată pe față prin retragerea lui C.A. Rosetti. Odobescu e ceea ce s-a numit mai târziu un "țărănist". Constatând că pământul e pe nedrept al "ciocoiului" și că țăranul e "rob", prevede că în curând pământul va fi "înapoiat" țărănimii. Mai mult. El nu se arată ca un poporanist, când, conștient de datoria ce o are față de țărănime, a cărei muncă îi dă posibilitatea să se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
clasele de parveniți. Am văzut că personajele din O noapte furtunoasă sunt simbolice. Dar și legătura dintre dânsele e simbolică. Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu și Rică Venturiano se înțeleg perfect, se stimează, toți au ca țintă a dușmăniei lor pe "ciocoi" și ca ciment al legăturii lor ura împotriva "ciocoiului", și toți jură - și sunt gata să facă și infamii pentru ea - în numele "sfintei constituții", pe care dealtmintrelea n-o înțeleg, cum Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu nu înțeleg nici lucrurile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noapte furtunoasă sunt simbolice. Dar și legătura dintre dânsele e simbolică. Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu și Rică Venturiano se înțeleg perfect, se stimează, toți au ca țintă a dușmăniei lor pe "ciocoi" și ca ciment al legăturii lor ura împotriva "ciocoiului", și toți jură - și sunt gata să facă și infamii pentru ea - în numele "sfintei constituții", pe care dealtmintrelea n-o înțeleg, cum Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu nu înțeleg nici lucrurile scrise în Vocea patriotului naționale, deși le admiră - simbol
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care e însă un mai bogat și un mai serios prozator; pe când în Muntenia găsim o legiune de poeți - Eliade, Cîrlova, Boliac, Rosetti, Bolintineanu, Crețeanu, Depărățeanu, Sihleanu, Nicoleanu etc. -, proza fiind reprezentată numai prin romanele nule ale lui Bolintineanu, prin Ciocoii vechi și noi, important ca document, dar secundar ca artă, și prin scrierile lui Odobescu, importante ca artă, însă neînsemnate ca "documente omenești". 1 E vorba de articolul Poezia nouă, "Cronica literară", "Viața romî-nească", 1922, nr. 6. Dar mai bine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poeziile lui Co? buc ? i descri? i de Bucură Dumbrav?. Satul de haiduci � că ? i satul s? m?n? torist � reprezenta tradi? ia ? i evolu? ia organic?. Preotul, �nv??? torul ? i boierul erau integra? i �n lumea aceasta; intru? îi str? ini, ciocoii, evreii ? i grecii tr? iau de pe urma profiturilor lor; S? m?n? toristul era opus locuitorilor marilor oră? e ? i ai suburbiilor industriale. �n satul s? m?n? torist există o armonie organic? de felul celei preconizate de Eminescu. Iorga dorea s? realizeze acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
uneltiri N-ai cucerit un tron În țară nouă, Ci prin minunea veșnicei uniri Ce-a Întregit un neam tăiat În două. Ai potolit trufia boierească Și ctitor al orânduirii noi, Făcuși dreptatea-n țară să sporească, Clăcașii dezrobindu-i de ciocoi. Costache Negri și Kogălniceanu Și Ghica și Vasile Alecsandri Cu tine, Înfruntară uraganul; De-apururea cu ei ne vom mândri. Elena Doamna, cu priviri senine, Ți-a stat alături, grija Îți purta; La bine și la rău a fost cu tine
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
totodată cu preocuparea de a contura originalitatea și personalitatea operelor avute în atenție. Sunt traduse în limba engleză fragmente reprezentative pentru fiecare roman sau nuvelă, încât cititorul să poată intui particularitățile stilistice ale fiecărui text. Se relevă că, de pildă, Ciocoii vechi și noi ilustrează „anatomia pură”, N. Filimon nemaifiind interesat să se conformeze intrigii tradiționale, considerată ca arbitrul valorii literare; ideile devin specifice doar când plasarea în timp și spațiu este foarte concretă. Cât despre La Medeleni de Ionel Teodoreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
origine tracică. Ceea ce nu menționează Radu Anton Roman în această scurtă polemică este faptul că Păstorel, un foarte bun compilator, s-a inspirat, în compunerea acestei rețete, dintr-un text al lui Ion Ghica (Scrisori către Vasile Alecsandri), precum și din Ciocoii vechi și noi ai lui Nicolae Filimon, roman din care reproducem pasajele ce urmează: „Hoții ieșiră din pădure, junghiară într-o clipă toți mieii, le scoaseră pântecele și, răscolind cu niște pari un jăratec compus din curpeni de viță sălbatică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
untdelemn de Mitilene amestecat cu piper și zeamă de lămâi de Messina, măsline dulci de Tessalia, grămădite în formă piramidală, icre tari de chefal, smochine de Santorini, halva de Adrianopole; nimic din delicatesele gastronomice ale Orientului nu lipsea pe masa ciocoiului, mai împodobită chiar decât a stăpânului său“ (Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi). În Moldova, cândva pe la finalul secolului al XIX lea, atunci când zacusca, în sensul de colecție rusească de aperitive, a migrat dinspre bucătăria boierească spre cea târgoveață, înțelesul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de Messina, măsline dulci de Tessalia, grămădite în formă piramidală, icre tari de chefal, smochine de Santorini, halva de Adrianopole; nimic din delicatesele gastronomice ale Orientului nu lipsea pe masa ciocoiului, mai împodobită chiar decât a stăpânului său“ (Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi). În Moldova, cândva pe la finalul secolului al XIX lea, atunci când zacusca, în sensul de colecție rusească de aperitive, a migrat dinspre bucătăria boierească spre cea târgoveață, înțelesul termenului s-a modificat reducționist, o parte a zacuscăi, și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
între anii 1806 și 1812. Tot Radu Rosetti își amintește că în acea perioadă „cucoanele adoptaseră aproape toate costumul european“. Această influență era vizibilă și în rândurile micii boierimi, chiar a celei parvenite, așa cum afirmă Nicolae Filimon, care scrie despre ciocoiul ajuns sofragiu: „se obișnuiește atât de mult cu mâncările delicate, încât nu mai poate să trăiască fără friptură de fazan, brânză de Parma, salam de Verona, icre moi, conserve de Franța și vinuri din cele mai celebre dealuri ale Europei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]