877 matches
-
Cartea recordurilor și realizările au început să curgă, ne-am făcut remarcați și trecuți în cărțoiul cu pricina, cu cel mai lung cârnat, cel mai mare tort, cei mai mulți Moși Crăciuni hăulind pe stradă, cea mai mare cantitate de fasole cu ciolan, (urmează cică să fie omologate și cel mai mare număr de țigani la suta de locuitori, cel mai mare număr de pupincuriști atestați într-un partid monolitic, ș. a.). Totuși, vă spun acum pe bune, România ar putea intra în Cartea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
noi, migălind, am tot strîns floricele smerite și le-am potrivit într un zmoc ce împrăștie o anumită cîntare șoptită în metru dactil... Descîntarăm zvonirea aiasta să caute cugetul mlăzilor înmugurite, pe rînd, chiar în coapsele noastre de mult încercate ciolane și cărnuri și visuri că se vor porni luminări cătră încețoșate întinsuri... întîmpine rodul osîrdiei noastre și inima Ilenii și a Mariei și a Mărioarei și a Floricăi și a lui Gheorghe și a Evei și a Viei și a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
librărie am să-ți cumpăr una ca s-o ai de purtat. ,,Dăinuiri dăneștene“ - Editura Junimea 1977 Soției mele, Eugenia Buraga Muiere, muiere... Fu zgăul tău leagăn vlăstarelor noastre... Fu mreajă prea înmiresmată zvîrlită în calea simțurilor mele... De sîrgul ciolanelor tale o strachină veche se umple cu bruma poftită la ceasuri cînd vlaga din trup - încercată - sleiește... Spre dînsa mă cheamă un zvon legănat între buzele tale... Ce vînturi nebune mă mai frămîntau fără tine... Vîslire în sec este viața
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2.9
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ambiguității prin care se atenuează o expresie dură, substituită cu o alta, mai puțin directă: De la adormirea bătrânului ȘtefanVoievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani. (M. Sadoveanu); Era calul din poveste, înainte de a mânca tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de preferat" (Antologia poeziei americane, "Univers", 1979). Nu este deloc joacă în Simetria lui Marin Sorescu, net superioară celeilalte. Ezitând între două drumuri, "unul la dreapta / Și altul la stânga / După toate regulile simetriei", cel pus să aleagă își clamează deruta: "Ciolanele mi s-au tocit de pietre, / Scârțâie și mârâie împotrivă-mi, / C-am ținut-o tot într-o greșeală... / Și iată, în fața mea iar se cască / Două ceruri: / Unul la dreapta, / Altul la stânga". Între bipolarități ca acestea, liberul arbitru e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
parcă stă pe un butoi cu pulbere. În teritoriu e foarte multă dezarticulare internă, nu se lucrează la un sistem de alianțe și domnește o atmosferă de căprărie. Toate partidele noastre mari suferă de același principiu dominant: "dai banul, iei ciolanul", care exclude orice urmă de meritocrație. Or, lumea s-a prins, lumea nu mai are răbdare. E prea mare sărăcia. Au fost uitați oamenii. Par mai mulți cei răi decît cei buni. Or, asta înseamnă căderea unui popor, stingerea. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de ședințele Consiliului. D-l Leca a zis că recunoaște meritele lui Eminescu, că sunt prea mari, iar mijloacele noastre prea mici, zicînd totodată că Eminescu e o idealitate, dar eu cred că acea idealitate fiind prefăcută în carne și ciolane, trebuie să mănînce; trebuie dară a-i veni în ajutor. Ideea, de a cere de la guvern, este bună și o adopt și eu, însă zic că o pensiune nu se poate da, dar un ajutor, da. Nu se poate aștepta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sudoare (2); teamă (2); trist (2); țel (2); abia; academie; acum; adevărat; adînc; agresiv; aleargă; alegere; ambiție; analiza; apărare; aproape; așteptare; aur; autobuz; avar; băiat; bară de fier; bătrînețe; bidon; blestem; bolnav; cale; calvar; cantitate; cap; caz; de cărat; chin; ciolan; de comis; concentrat; conflict; contra; costum; cran; curaj; dar frumos; dar ușor; deal; dealul; destin; diferit; dificil; dificultăți; doare; dorul; dragoste; drumul; duce; dulapul; dureri de spate; emoții; examene; să faci bani; facultatea; familie; de făcut; fiară; fie; fizica; floare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de apă / Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din inimă, / De sub inimă. / Din ficați, / De sub ficați, / Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Stinge pe cel foc. / Așa să se stingă / Și ceasul rău, / Ceasul greu / Ceasul de spăriat / Și cu duhul necurat: / Din fața obrazului / Din creierii capului. / Din inimă, / De sub inimă. / Din ficați, / De sub ficați, / Din carne, / De sub carne. / Din ciolane, / De sub ciolane. / Din toate ciolănelele, / Din toate încheieturile. / Să nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ochiul șarpelui, / Șarpe lung cu solzii verzi, / Nici să-l vezi, nici să-l visezi. / Cel balaur din păcate / Înghițise jumătate / Trup cu arme ferecate, / Trupușor de voinicel / Ce striga mereu din el: / "Sai, bădiță ortomane, / Că m-ajunge la ciolane! / Sai, bădiță, de mă scoate, / Că m-apuc' fiori de moarte!" / Iată-n lungul drumului / La puțul porumbului / Că venea, mări, venea / Pe balaur de-ntâlnea / Un viteaz de ortoman / Pe-un cal negru dobrogean. / "Măi balaur! striga el, / Lasă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ideea destinului villonesc hărăzit creatorilor și poetului implicit. Înfrățit cu Pîcă, copilul bulevardului, elogiază legea prieteniei, lege nescrisă: "Parcă-l văd/ în pragul cârciumii/ Târând bețivi-n urmă toată gloata:/ avea priviri de foc și pumnii grei/ Și mușchii pe ciolane cu lopata (Pîcă)"."Prietenul la ultima țigară -/ cu prietenul își va-mpărți chiștocul!". "Sonetele aeriene" includ o "ars sonetica": Catrenul e o pereche de doi gemeni,/ Două catrene asemeni e-un quadruplu,/ E-o nuntă petrarchistă, scrisă-n cremeni; Shakespearian
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a se satisface decât pe ele înseși, se afundă fără perspectivă într-un univers osteologic, astfel: "un os curge frumos peste Siret", osul lui Ion curge la vale, apa este de vertebre argintii, poetul însuși este pește în Siret, adulmecând ciolanul lui Ion. Strofa devine gratuită, și cele nouă poeme, deși se vor moderne în construcție și în expresie, nu reușesc să se impună: "Am vrut să nu mai fim/ Iată-ne. Suntem/ și am găsit pentru suntem/ cele șase litere
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
transdisciplinaritatea. El afirma, astfel, că noul mod de producere a cunoașterii este transdisciplinar, în sensul că rezultantele sunt structuri teoretice, metode de cercetare etc., care nu pot fi localizate la nivel disciplinar sau interdisciplinar (cf. Thompson Klein, 1998; de asemenea, Ciolan, 2008, p. 34 și urm.) Există, astfel, clar conturate, la nivelul istoriei culturale a umanității, momente care declanșează nevoia de a ieși din disciplinaritate, presiunile pentru abordările de tip inter-, plurisau transdisciplinar venind mai ales din surse cognitive și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pe acumulare, ierarhizare și organizare structurală, încep să se dovedească inadecvate în raport cu contextele contemporane de aplicare a cunoașterii (...). Socialul își exercită presiunile tocmai prin natura contextelor sociale în care este utilizată cunoașterea, în sensul unei adecvări între cele două dimensiuni" (Ciolan, 2008, p. 39). Principalele contexte / accepții în care conceptul apare utilizat sunt: contextul cultural, cel științific și cel educațional. Dintr-o perspectivă mai largă, culturală, se pot delimita cinci accepții (forme) ale termenului (cf. Judge, 1994): "The most common is
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
-a, prefață de Antoine Faivre, traducere din limba franceză de Aurelia Batali, Cartea Românească, 2007. Alte referințe Bourguignon, André, De la pluridisciplinarité à la transdisciplinarité, Bulletin interactif du centre international de recherches et études transdisciplinaires (CIRET), Bulletin no. 9-10, Février 1997. Ciolan, Lucian, Învățarea integrată, fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iași, Editura Polirom, 2008. Crișan, Alexandru, Reformele curriculare și obiectivele transdisciplinare, transcrierea expunerii susținute de autor în cadrul Simpozionului de didactica limbii și literaturii române, Cluj-Napoca, noiembrie 2002, în www.anpro.ro/html
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
la bugetul comunitar”. Un exemplu concludent este dat și de afirmațiile lui Wallace et al. (2005), care consideră că noua Politică de Coeziune și FEDR, instrumentul de bază al acesteia pe plan economic, pot fi considerate doar exemple ale „politicii ciolanului” pentru Marea Britanie. Totodată, rolul Fondului Social European ca instrument destinat promovării aspectului social al coeziunii a fost redefinit. Sumele alocate primei perioade de derulare au fost reduse, situându-se la nivelul a 1,3 milioane ECU în perioada 1975-1978. În
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2.9
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ambiguității prin care se atenuează o expresie dură, substituită cu o alta, mai puțin directă: De la adormirea bătrânului ȘtefanVoievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani. (M. Sadoveanu); Era calul din poveste, înainte de a mânca tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dalac*, atunci se ia o broască vie și se alipește de bubă. Dacă broasca moare, atunci s-a încredințat că e dalac. Cînd intri într-o capiște* și ai bolfe*, să te lovești la ele de trei ori cu un ciolan de mort și-ți trece. Bucate Cînd umblă negustori după bucate pe sărbători (mai ales de Crăciun), e preț bun pe bucate primăvara. Bucluc Omul care varsă din bucate ori băutură pe masă e semn de buclucaș. Bucurie Cînd ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va uita în oglindă mai înainte de a împlini anul, ies dinții anevoie. Dacă are cineva strungă între dinții cei de deasupra, dinainte, adică dinți rari, se zice că este lumeț. Să nu mănînci zahar, că ți se fac dinții ca ciolanul din care-i făcut zaharul. Se crede că, dacă le cad copiilor dinții, e bine să-i ieie și să-i arunce în pod, zicînd: „Șorecuț, na-ți un dinte de os, și tu dă-mi unul de oțel“ - ș-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în curte să nu-l împuști, că îi iei păcatele. Hoții adună cu ochii închiși lut de pe morminte și îl aruncă pe casa unde merg să fure, ca nimeni să nu-i audă. (Gh.F.C.) Tîlharii dau cînilor mămăligă ștearsă cu ciolane de mort ca să doarmă ca mortul. (Gh.F.C.) Cel care fură de la mort sărăcește. (Gh.F.C.) Hrean De vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mama i-a zis s-o ducă de unde a luat-o, pentru că ăștia sînt oameni și vor rămîne pe pămînt după ce uriașii vor dispărea. (Gh.F.C.) Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu prin po top. (Gh.F.C.) Cînd găsești pe dealuri ciolane mari petrificate, să știi că vin din oasele jidovilor. (Gh.F.C.) Jigodie De jigodie* se dă unt proaspăt de vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi Poporul ține toate joile de la Paști pînă la a noua săptămînă, cre zînd că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de babiță*, adică se usucă pe picioare și moare. (Gh.F.C.) Lene Să ieși pînă la poartă după cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din tine ori dintr-ai tăi. Liliac (arbust) Poporul îngroapă la Paști ciolanele purcelului sfințit și crede că din ele va răsări un liliac. Liliac (animal) Se crede că șoarecele care a ros nafura se preface în liliac. Liliacul prevestește moarte. Dacă-i dai cuiva liliac pisat în mîncare, îl faci să-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]